Nu toti sfintii au avut barba, vedeti reprezentarile iconografice ale Sf. Ioan Rusul sau Sf. Pantelimon.
Daca ei s-au sfintit neavand barba, asta inseamna ca pilozitatea faciala e putin / deloc relevanta in calea spre mantuire.

Asta-mi aduce aminte de Florian Pittis, Dumnezeu sa-l odihneasca: "... nu conteaza cat de lung am parul, ci cat si cum gandesc!"

Nu toţi sfinţii au avut sau au barbă, după cum nu toţi bărboşii sunt sfinţi, fie şi in devenire ....

Eu cred că, de fapt, e foarte simplu: preoţii ar fi preferabil să aibă sau nu barbă potrivit tradiţiei Bisericii lor. Astfel, preoţii de tradiţie răsăriteană (ortodocşi, greco-catolici, siriaci, armeni precalcedonieni şi armeano-catolici etc) ar trebui să aibă barbă, pe când preoţii de tradiţie apuseană (romano-catolici, anglicani şi anglo-catolici, ambrosieni etc) ar fi preferabil să nu aibă barbă. Când se întâmplă contrariul (adică, de ex. un preot bizantin nu are barbă sau un preot roman are barbă), acest lucru nu trebuie considerat by default un păcat.

Pana la urma sfintenia nu sta in barba....

Vezi tu, desi sfintenia nu sta in barba... toti sfintii au avut barba.

Sfantul Pantelimon s-a mutat la Domnul la 19 ani. despre Sf. Ioan Rusul nu stiu exact cati ani avea insa dupa reprezentarile iconografice pare a fi fost tot tanar cand a plecat la Domnul, deci cred ca nu sunt niciunul dintre ei exemple potrivite privind subiectul topicului de fata, la acea varsta neavand fizic cum sa fi avut barba, din cate stiu barbatii pana la 20 de ani nu prea au o pilozitate faciala excesiva spre deloc.

Afland ca unii preoti nu mai poarta barba, parintele Dionisie Ignat a spus:

"De ce asta? Ca sa poti intra in orice local, pe unde n'ar trebui preotul nici sa treaca. Daca esti ca un mirean, te duci. E rau! Dar uniforma apostolica asta e - sa poarte preotul barba si niciodata sa nu iasa din casa ori sa mearga undeva fara sa fie cu reverenda."

Noi presupunem ca Iisus a avut sau nu barba insa avem reprezentari si cu barba si fara barba , nu reiese din nici o scriere veche daca a avut sau nu barba.
Cei care L-au visat sau le-a apariut in vedenie pot sa ne confirme cum stau lucrurile in realitate.
Eu nu L-am vazut niciodata pe Iisus insa chipul celui asemenea Fiului Omului are doar mustata, parul scurt negru si ten caucazian, infatisare autoritara si poarta alt nume.

Barba si mustata au fiecare cite o semnificatie, mustata normala aduce o infatisatre mai serioasa, mai grava , mai severa iar barba acopera suplimentar expresivitatea/comunicarea gesticulara a partii inferioare a fetei.
Daca in spatele pilozitatii se poate ascunde atit o oaie cit si un lup atunci omul inca mai poate fi citit dupa ochi.

Referitor la VT unele -lucruri au fost upgradate insa profetiile lui cele inca neimplinite ramin inca valabile precum si alte multe cuvinte ale Domnului referitoare la elementele de esenta ale credintei.
Daca nu mai tinem Yom Kipur nu inseamna ca VT devine pe de-a intregul fals. Legea ceremniala este una iar Legea morala alta, doar legea ceremoniala a fost schimbata, caci Legea firii este eterna.

Nu poti intelege in mod suficient NT daca nu ai la baza VT iar in privinta eschatologiei necesara interpretarii Apocalipsei (atita cit e posibil) VT este temelie. Chiar crucial as putea spune.
Chiar Iisus a amintit despre revelatiile profetului Daniel cit si de Scriptura care trebuie cunoscuta -scriptura care la ora aceea era formata doar din cartile VT si inca citeva mai mult sau mai putin apocrife.

e greu de judecat
 

e greu de spus cum trebuie sa fie preotii ca marime si ingrijire par si barba.
cred ca e important sa simtim ca suntem langa un tata, barba si parul nemaicontand.
va amintiti cat de plinele erau salile la conferintele parintelui Teofil?
Oare de ce?
Eu cred ca aceasta e cel mai important.

Eu unul nu iubesc uniformele. Semne ale puterii lumesti, indobitocire si patima. Am facut liceul militar, stiu bine ce spun.
Dar daca e vorba sa numim uniforma SFANTUL VESMANT PREOTESC, atunci fie: aleg uniforma.
Frati si surori, uniforma e semn al vremelniciei. Sfantul vesmant preotesc imi pare darul vesniciei. AMIN+

Ei bine, va rog o lamurire, draga Doctore: cam cum considerati Dumneavoastra ca este? Chiar ma intereseaza solutia, fiti bun va rog si dati-mi un raspuns. daca nu e pacat, atunci ce este? aveti o pozitie "de mijloc"? daca da, sunt gata sa fiu receptiv, impreuna, cred, cu multi credinciosi preocupati de aceasta dilema. Va rog!
Cu multumiri, AMIN+

bine, dar ati adus niste norme vechi din Legea veche, care a fost pt evrei; de ce s-ar aplica si acum? de exemplu, preotii catolici se barbieresc.

Inainte, cand inca se punea accent pe randuiala, preotii/diaconii care isi dadeau barba jos erau caterisiti. Ion Creanga este un exemplu. Desi, am inteles ca a fost caterisit pe nedrept(?), iar dansul a fost reabilitat de Mitropolia Moldovei si Bucovinei, in 1993. Oricum, pe vremea lui, nu se dadea asa usor cu piciorul la randuiala si la Traditie numai ca sa fie placuti de oameni si societate. Teoretic, nu doar preotii trebuie sa isi lase barba, ci si mirenii.

Pavel spune ca un barbat este rusinos sa poarte parul lung, deci parul trebuie sa si-l tunda, atunci de ce parul de pe fatza nu si l-ar rade? sa ne amintim ca in legea veche nazireii nu trebuiau sa-si tunda parul, insa iata ca in legea noua obligatia este inversa, sa si-l tunda, deci nu putem lua precepte din legea veche, mozaica, sa le aplicam in perioada noastra.

Ion Creanga e bine sa ramana in amintirea noastra ca un scriitor care a scris in cel mai inconfundabil stil Amintirile.
In ceea ce priveste persoana Ion Creanga e bine sa ne abtinem. la o cercetare mai amanutita am descoperi lucruri deloc placute. Asa ca e bine sa ramane cu partile lu bune in amintire, fara a-i transforma greselile in vartuti, sau a-l transforma intr-o victima a sortii.

Sunt de parere ca a vrut sa ne fereasca de aceasta grija de sine ca sa nu devina pentru noi o normalitate ,mai ales pentru generatia viitoare a fiecaruia dintre noi,care daca vede la noi ceva normal in aceasta ingrijire usor usor ajuge sa vada si in altele,acum deja e normal sa te pensezi ca baiat,sa te epilezi,sa ti bagi cercei etc.. si daca ma insel si nu e pentru asta atunci scuzele mele.

Ce prostie din traditia cu litera "t" mica mai e si asta? Modelele crestinului sunt ZZ Top sau Sf. Ambrosius de Mediolanum, Sf. Augustin de Hippo, etc.?!

De fapt adevarul e altul, situatia a fost mai complexa:

În septembrie 1871, Creangă a fost judecat de Dicasteriei, azi Consistoriului (tribunalul clericilor), pentru conduita sa. Învinuirile erau: mersul la teatru, tragerea cu puşca asupra bisericii, tunderea părului „asemenea mirenilor“, și faptul că de o perioadă de timp diaconul se despărţise de soţie. Un an mai târziu, în luna octombrie 1871, a fost pronunțată sentința: „diaconul Ion Creangă, profesorul din Iaşi, prin faptele sale incorigibile şi incompatibile cu caracterul de cleric, fiind judecat de autoritatea bisericească, este exclus dintre clericii altarului“. Măsura era una extrem de dură pentru faptele sale, dar venită pe fondul discuțiilor și neînțelegerilor pe care Ion Creangă le avea cu starețul de la Golia.

Ion Creangă nu a ascuns niciodată că fusese la Teatru Naţional de câteva ori, unde, potrivit declarției sale „n-am văzut nimic scandalos şi demoralizator, ci din contră combaterea tuturor viciilor şi susţinerea de tot ce este just şi ceea ce priveşte datoria omului către Dumnezeu şi societate“. Nu era singurul cleric care făcea acest lucru. Mulți alți preoți au fost opriți de la a-și practica slujirea doar pentru câteva săptămâni. Conflictul cu stareţul de la Golia, grecul Isaia Dioclias, care se pare că avea o relaţii sexuale cu soţia lui Creangă de ceva vreme, era o chestiune cunoscută. De asemenea, alungarea ciorilor de pe turla bisericii ține de ascultările bisericiești, uneori stupide, la care era supus autorul, care coleric din fire, încerca să rezolve lucrurile tranșant în felul său.

După excluderea din cler, Creangă a intentat acțiune de divorț împotriva soției sale. În 1873, şi-a încheiat procesul său de divorţ, copilul său de 12 ani fiindu-i dat în îngrijire.


http://www.historia.ro/exclusiv_web/...it-ion-creanga

http://www.historia.ro/exclusiv_web/...it-ion-creanga

"Ion Creangă moare pe data de 31 decembrie 1889, în casa sa din cartierul Țicău. Este înmormântat la 2 ianuarie 1890 la cimitirul Eternitatea din Iași.

În anul 1993 a fost reprimit post-mortem în cadrul clerului bisericesc."

Eu nu am stiut aceste detalii despre viata lui Creanga. Deci omul a avut ceva probleme conjugale, ceva atitudini mai aprinse :) si a mai dat ( de fapt sotia lui) si peste un staret grec iubaret. Nici marele scriitor nu era, in multe aspecte, usa de biserica :) dar asta este o alta discutie. Oricum in 1993 se asterne pacea peste micile certuri din dulcea Moldova si post-mortem Creanga redevine cleric daca am inteles bine. Ramane o enigma reactia staretului grec, pe unde o fi el acum.Totul este bine cand se termina cu bine, fie si post mortem :) Vorba lui Creanga: ,,lumea asta e pe dos, toate merg cu capu-n jos".

Eu, unul, nu prea inteleg conceptul de reprimire, post-mortem, in cadrul clerului.

Nu-i nimic.