"chestiunea" era ca daca Sf Parinti au afirmat ca NIMENI nu se poate naste PE TERRA fara de pacat ( din cauza restrictiilor clare STIINTIFICE) cum de catolicii afirma ca in 100 000 000 de ani nu unul ci doua persoane s-au nascut din Duhul Sfint si om! ( Noi Ortodocsii suntem mai modesti, ..doar Unul)

Ce se intimpla, de ce exista exceptii?

Nici unul dintre oameni nu s-a nascut fara pacatul stramosesc, asa este si asa afirma Sfintii Parinti si luand de la ei, asa afirma si Pr. D. Staniloae.
Nasterea lui Iisus Hrstos nu se inscrie la nastere de oameni, caci a avut drept Tata pe Dumnezeu Tatal, iar El este Dumnezeu Fiul. Nici un om nu se poate nui pe sine Dumnezeu Fiul; doar Unul Íisus Hristos. Iisus hristos nu S-a nascut ca urmare a vointei a doi oameni, ci S-a intrupat ca o necesitate: pentru ca prin El sa curga iar harul in oameni, fapt care nu se putea face fara intruparea Lui.
Ma si mir ca se amesteca nasterea de fii ai oamenilor, cu nasterea lui Dumnezeu-Omul. Asa pot gandi doar cei, care nu L-au recunoscut pe Mesia, la prima Lui venire printre oameni. Chiar daca Iisus Hristos a fost ipostas de om printre ipostase de oameni, sa nu-I uitam niciodata cele doua firi, concomitente, dar distincte una de alta: aceea de Dumnezeu si Om.
Cand vorbesti de imperechere, atunci ne apropii pe noi oamenii mai mult de animale, la care deasemeni gasim imperechere.
Iisus Hristos S-a zamislit FARA POFTA si FARA SAMANTA BARBATEASCA!
Sper ca acum iti este mai clar, Andrei. Altfel sunt gata sa o iau de la capat si mai detaliat cu explicatia.

Anna, m-am grabit cu raspunsul, si abia acum am vazut ca ai raspuns acelasi lucru ca si mine. Iertare. Oricum acesta este ADEVARUL si nici un ortodox nu-l poate contesta, caci asa ne invata Sfintii Parinti.

repetitia este mama invatarii.
(restul mesajului este prea "subtil".. eu rad, dar din nefericire este de plans)

Poate atui clarificat intre timp dar eu am inteles ca Andrei doar redcea la absurd argulmentul Ancai, nu vroia sa spuna ca neaga faptul ca Hristos s-a nascut fara pacat.
Eu nu inteleg, Andrei, de ce nu scrii pur si simplu asta si preferi diverse remarci personale.

See the big picture
.. normal, sustine contrariul: ca sunt si altii fara pacat, asemenea lui Iisus:
http://www.crestinortodox.ro/forum/s...2&postcount=21

deci catolicii pe acest aspect s-au bazat afirmind imaculata conceptie. Daca s-a putut o data inseamna ca se mai poate si altadata precum in cazul mamei Lui...si daca este sa judeci matematic asa cum au facut-o multi teologi paulini si marele Sf Grigorie Palama..acolo ajungi!

draga ARDEICOZIA ,cum e ? ba vrei sa ti se explice ba nu ,nici tu nu stii ce vrei ,de fapt cred ca vrei sa pierzi timpul altora cu lucruri penibile...
nu prea vrei sa "stii" ,ca tu "pricepi" mai bine ...dupa cum ziceai mai jos ca:

pentru tine o fi "absolut normal" sa existe , dar pentru Sf. Parinti NU e "absolut normal".
tu crezi ca poti sa-ti aplici logica ta elementara in toate "sectoarele" ? chiar si acolo unde habar nu ai de notiunile elementare ale acelei zone de cunoastere ,in speta ,adevarurile de credinta ?


te-ai repezit sa-ti aplici in mod falimentar logica , nestiind amanuntele si nuantele dogmelor; ...deoarece" NIMENI INSEAMNA NIMENI" SPUI TU ...
Mda, nimeni care habar nu are de dogme n-ar trebui sa se grabeasca sa ne arate ca nu le nimereste din prima ...tu nici din a 7-a n-ai nimerit-o pentru ca o tineai cu placa ...NIMENI INSEAMNA NIMENI!


te-ai luat la harta si cu anna21 ,ea saraca se straduia sa-ti explice dar tu drept multumire o jigneai ...si sunt de acord cu ce a spus mai jos,te autojignesti
ca sa vad daca intr-adevar te intereseaza problema in discutie ,ti-am dat un link spre cartea de dogmatica ca sa citesti sa te lamuresti...dar pe tine nu te interesa cu adevarat adevarul dogmelor pe tine te interesa sa jignesti si sa arati (fara sa vrei )cat de ILOGIC si rautacios esti .

EU CRED CA ESTI BAGAT IN SEAMA MULT PREA MULT DE NISTE ORTODOCSI MULT PREA FINUTI PENTRU CE DOVEDESTI SI RASPANDESTI TU : VICLENIE SI RAUTATE .
desigur oamenii sunt schimbatori si unii invata din greseli ...de fapt toti gresim intr-un fel sau altul dar daca dovedim ca suntem nesimtiti iarasi si iarasi ,doar pentru ca ceilalti ne permit...

Nu as zice! Logica omeneasca nu se potriveste in acest caz. Mai jos poti citi ce a scris Sf. Grigorie Palama referitor la Imaculata conceptie. Pr. D. Staniloae ne explica pe inteles:

MARTURISIRE DE CREDINTA IMPOTRIVA ECUMENISMULUI IN BISERICA GRECIEI
(http://www.razbointrucuvant.ro/2009/...erica-greciei/)

SINAXA CLERICILOR ŞI MONAHILOR ORTODOCŞI DIN GRECIA

2. Proclamăm că papismul (romano-catolicismul – n.tr.) este pântecele ereziilor şi al rătăcirilor. Învăţătura despre „Filioque”, adică a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, este contrară celor pe care Însuşi Hristos le-a învăţat despre Sfântul Duh. Întreaga ceată a Părinţilor – şi în sinoade şi în parte – consideră papismul ca erezie, pentru că în afară de Filioque, a introdus o mulţime de alte rătăciri, precum primatul şi infailibilitatea papei, azima, focul curăţitor, imaculata concepţie a Născătoarei de Dumnezeu, graţia creată, răscumpărarea iertărilor (indulgentiae); a schimbat aproape toată învăţătura şi practica în legătură cu Botezul, Mirungerea, Dumnezeiasca Euharistie şi celelalte taine şi a transformat Biserica într-un stat lumesc.

Papismul actual s-a abătut mult mai mult decât papismul medieval de la învăţătura Bisericii, aşa încât el nu mai constituie continuarea vechii Biserici Apusene. A introdus o mulţime de noi exagerări în „mariologie”, precum învăţătura despre Născătoarea de Dumnezeu ca „împreună-mântuitoare” (co-redemptrix) a neamului omenesc. A încurajat „Mişcarea Harismatică” a grupărilor protestante, chipurile pnevmato-centrice. A înfiat metode spirituale orientale de rugăciune şi meditaţie. A introdus noi inovaţii în dumnezeiescul cult, precum corurile şi orgile muzicale. A prescurtat şi distrus cu totul Dumnezeiasca Liturghie. În spaţiul Ecumenismului a pus bazele religiei mondiale (pan-religia), recunoscând prin Conciliu II Vatican „viaţa duhovnicească” a celor de alte religii. Minimalismul dogmatic a condus şi la o împuţinare a cerinţelor morale, dată fiind legătura dintre dogmă şi morală, având ca urmare căderile morale ale înalţilor prelaţi şi dezvoltarea între clerici a deviaţiilor morale ale homosexualităţii şi ale pedofiliei[11]. Continuând să susţină „Uniaţia”, această caricatură a Ortodoxiei, prin care ca printr-un cal troian îi înşeală şi îi atrage pe credincioşi, torpilează dialogul şi demistifică aşa-numitele sincere dispoziţii pentru unire.

În general, există o schimbare radicală a papismului şi o întoarcere spre protestantism după Conciliul II Vatican, precum şi o înfiere a unor diferite mişcări „spirituale” ale „Noii Ere”.

Conform Sfântului Simeon al Tesalonicului – Mistagogul, papismul a a provocat Bisericii cea mai mare stricăciune din câte au provocat toate ereziile şi schismele împreună. Noi ortodocşii avem comuniune cu papii dinainte de schismă şi pe mulţi papi îi sărbătorim ca sfinţi. Papii după schismă sunt eretici; au încetat să mai fie succesori în tronul Romei, nu au succesiune apostolică, pentru că nu au credinţa Apostolilor şi a Părinţilor. Din acest motiv, pe orice papă „nu doar că nu-l avem în comuniune, dar îl numim şi eretic”. Din cauza blasfemiei împotriva Sfântului Duh prin învăţătura despre Filioque, L-au pierdut pe Sfântul Duh, iar toate la ei sunt lipsite de har. Nici o taină a lor nu este validă după Sfântul Simeon. „Deci blasfemiază inovatorii şi departe de Duhul sunt, blasfemiind împotriva Duhului Sfânt, şi cu desăvârşire nu este întru ei Duhul Sfânt; pentru care şi cele ale lor sunt fără har, după cum harul Duhului l-au nesocotit şi l-au subminat… pentru care şi Duhul Sfânt nu se află întru ei, şi nimic duhovnicesc întru ei şi toate cele de la ei sunt goale şi noi şi contrarii Predaniei dumnezeieşti”[12].

Parintele Cleopa
 

I-am citit opiniile(,,Ne vorbeste Parintele Cleopa>am ajuns momentan pe la vol.5>dar ,,timpul liber"este un lux momentan pt subsemnatu)la sugestia unui amic.O personalitate remarcabila.Staruinta cu care sustinea ideea(printre altele) conform careia Binele va invinge intr-un final Raul il plaseaza,din punctul meu de vedere,in rindul celor care transmit un adevar general si universal valabil.Cat despre opiniile dinsului precum,,Iar nici cu protestantii nu avem nimic comun. Ei nu au ierarhie si taine si nu se pot mantui. ">prefer sa nu comentez pt ca mi-am propus sa-i inteleg mesajul si mai putin sa-i critic opiniile pe anumite aspecte.Oricum ar fi lejer penibil sa ma apuc sa demonstrez contrariul fie si din cauza ca nu sunt un exeget.Per ansamblu nu regret ca i-am citit cartile/opiniile.La fel cum nu regret ca am citit si ,,discursurile" lui Dalai Lama.Regret ca a avut o parere atat de critica la adresa protestantilor dar ii respect opinia.Faptul ca imi convine sau nu>este irelevant din punct de vedere al scopului pt care i-am citit cartile.Parintele Cleopa..un om ale carui sfaturi cu siguranta merita citite.Parerea unui protestant.Sau cum vreti dvs sa-mi spuneti.
Bye.

nedumerirea mea este : intrucat diferentele sunt minore, de ce sa nu recunoastem autoritatea Sfantului Parinte asupra intregului Crestinism?!?

adultul aflat in pacat nu are dreptul sa se impartaseasca
asa este la catolici, si banuiesc ca asa este si la ortodocsi

copilul nevinovat este pregatit pentru a se impartasi prima data
dupa spovada evident, pentru care face deasemenea pregatire
de ce vi se pare incorect?


ortodoxul pana la ce varsta se poate impartasi nespovedit?

pana pe la 10 ani.Copiii sunt cei mai inocenti,nu vad de ce li s-ar refuza Impartasania atat de mult timp.Daca preotii catolici se tem ,totusi,de ce nu ii spovedesc de mai devreme si gata?

Nu este adevarat. Pana la 7 ani.

Cred ca este o diferenta de intelegere a impartasirii. Catolicii sunt mai preocupati de faptul ca cel care se impartaseste trebuie sa fie pe deplin constient de ceea ce primeste, un fel de intelegere mai rationalista. Ortodocsii sunt mai indreptati spre o intelegere mistica si spun ca Dumnezeu lucreaza in orice crestin, nu conteaza cat de mic si lipsit de intelegere este.

Adevarul este ca eu, si poate este si experienta altora, nu prea imi amintesc deloc sa ma fi impartasit inainte de 7 ani, desi mama spune ca ma ducea...deci nu prea constientizam ce este si ce se intampla. Asta nu inseamna ca nu imi era spre folos si crestere sufleteasca. In schimb imi aduc perfect aminte de prima impartasanie la 7 ani cand am fost si la spovedit.

Vezi scriierile Sfintilor Parinti si Sfanta Scriptura unde vei vedea ca Iisus chiar daca a fost om a fost fara de pacat,pentru ca El este Dumnezeu-Omul.
Tu incerci sa incluzi ceea ce au spus Sfintii Parinti si vrei sa demonstrezi ca Iisus chiar daca a fost om a fost pacatos.Insa vezi ce spun tot Sfintii Parinti daca Hristos a fost pacatos sau nu.Nu incerca sa demonstrezi tu teorema chibritului ca nu ai "descoperit America".
De ce exista exceptii?Pentru ca Dumnezeu nu poate fi numit pacatos.

PS:Pune mana pe un manual de logica si religie.

nu putem sa-i facem asa o rautate Sfantului Parinte ,ca am vazut ce a facut Sf. Apostol Petru dupa ce i-a spus Mantuitorul ca pe "piatra aceasta" voi zidi Biserica Mea , l-a putin timp s-a lepadat de 3 ori de Mantuitorul; n-am vrea sa pateasca asa ceva si Sf. Parinte Papa ...
de ce sa punem o asa mare presiune pe Papa ,n-am vrea sa cedeze ,mai bine pe ...metoda SINODALA ...ca la cele 7 Sinoade ecumenice ..
.unde sunt DOI SAU TREI , ADUNATI IN NUMELE MEU ,ACOLO SUNT SI EU ,SPUNE HRISTOS...l-am vazut pe Sf Parinte Papa si am impresia ca e doar UNU ...DACA PAPA FACEA CAT DOI...POATE ACCEPTAM...

Desi cu o uasoara unda de ironie. Foarte bine argumentat.

Probabil ca nu stii ce e acela argument. :1: Ironia nu e argument.

Pentru ce să se spovedească copiii mici ? Înainte de vârsta înţelegerii, nu poate exista intenţie păcătoasă. Neexistând intenţie păcătoasă, nu există păcat personal înainte de această vârstă. Dacă nu există păcat personal, copilul se menţine în aceeaşi stare de graţie primită prin Botez. Presupunând că un copil moare între data botezului lui şi vârsta înţelegerii, moare în stare de graţie sfinţitoare şi în mod sigur este mântuit.

Ajuns la vârsta înţelegerii, copilul devine în mod progresiv capabil de intenţie păcătoasă, deci devine în mod progresiv susceptibil răului. De aceea, după o cateheză în care i se explică principalele articole de credinţă şi cu precădere despre spovadă şi împărtăşanie, copilul începe să se spovedească şi să se împărtăşească.

În Bisericile Catolice de rit răsăritean, unde, potrivit tradiţiei bizantine, se administrează simultan cele 3 sacramente ale iniţierii, preoţii sunt liberi să nu administreze împărtăşania dacă nu pot fi siguri că nu se produce un sacrilegiu material. Este mai prudent ca un copil mic, care ar putea scuipa Sf Sacrament, să nu fie împărtăşit.

La ortodocsi nu este asa. La momentul Impartasaniei se spune clar, de catre preot: "Se impartaseste robul (roaba) lui Dumnezeu (N) cu cinstitul si Sfantul Trup si Sange al Domnului Dumnezeului si Mantuitorului nostru Iisus Hristos, spre iertarea pacatelor si spre viata de veci"

Impartasania nu e vreun premiu pentru cei fara de pacat, ci este medicament pentru cei bolnavi, adica noi. Noi nu-i refuzam copilului nici antibioticele, sau aspirina, care ii ajuta sa supravietuiasca pe pamant, si le refuzam viata vesnica?

Mai mult, dupa cum arata Sfintii Parinti (de ex Sf. Ioan Gura de Aur), noi pacatuim in fiecare clipa, fara de numar, fara sa ne dam seama. Daca s-ar impartasi doar cei "fara de pacat", nu s-ar mai impartasi nimeni.

Mai usor Lavrentie cu datul peste nas!
Maria nu s-a exprimat complet. Ea a vrut sa spuna ca adultii care PERSISTA in pacat , fara sa se schimbe ( sau sa incerce sa se schimbe) nu au ce cauta in fata altarului pentru Impartasanie, si are dreptate.
Revenind la exemplul tau cu medicamentele..este ca si cum irosesti orzul pe giste

Mă surprinde ce scrieţi aici. Fie-mi permis să le pun la îndoială, rog să nu vă supăraţi pe mine, dar mai degrabă cred că nu ştiţi cât este de important să nu vă împărtăşiţi dacă aveţi păcate grave pe suflet. O asemenea diferenţă între învăţătura catolică şi cea ortodoxă nu se poate să fie. Dacă aţi greşit până acum şi v-aţi cuminecat în stare căzută, vă rog să nu mai faceţi asta niciodată. Până acum aţi avut scuza neştiinţei.

A fost o neintelegere din partea lui Lavrentiu

dar argumentul spus cu ironie , poate fi considerat argument ? sau argumentul se topeste in ironie si devine doar ironie argumentata ironic ?

Nu, nu e vorba de asta. Bineinteles ca nu se poate ca omul sa vina la cuminecare ca bolovanul, fara cercetarea duhovnicului si fara dezlegarea lui.

Dar de aici pana la a afirma ca Euharistia este pentru cei fara de pacat e cale lunga.

Tocmai pentru ca Euharistia este spre iertarea pacatelor, ea nu este un premiu. Asta am vrut sa subliniez.

Noi privim Euharistia ca pe unirea tainica (mistica) dar reala cu Hristos. Ea tine unita Biserica, unind oamenii in Trupul lui Hristos, femei si barbati, copii si batrani.

Nu dau peste nas, Andrei, dar intre catolici si ortodocsi exista niste diferente, si incercam sa arat cauza lor. Noi nu impartasim copiii dintr-un moft, ci pentru ca credem ca Euharistia vindeca in mod real si ii uneste si pe copii ca si pe batrani cu Hristos, la fel cum hrana pamanteasca le sustine acestora viata pamanteasca.

N-ar fi hilar sa nu ii dai copilului piramidon pentru ca nu poate sa iti confirme ca doreste medicamentul?

Sf. Impartasanie nu se face fara pregatire prealabila: post, spovedanie si rugaciuni..
Acest lucru este atat de cunoscut incat probabil Lavrentiu l-a considerat de la sine inteles si nu l-a mai mentionat.

Dar chiar cu spovedanie, post.. restul: SUNTEM NEVREDNICI A NE IMPARTASI! Asta a spus.
Nu venim sa ne impartasim "fara de pacat".. ca atunci chiar Sf. Impartasanie nu si-ar avea rostul, in viziunea mea, daca am fi fara de pata. Este un medicament pt pacatosi!

edit: scuze, Lavrentiu, acum am vazut ca ai raspuns si tu. Am crezut ca te-ai retras ca nu are rost.. :)

de ce sa-i interzici copilului sa se uneasca cu Hristos (IMPARTASINDU-SE) la varsta cand inca nu e constient de asta? doar pentru ca nu intelege ce s-ar intampla cu el ? dar tatal sau mama lui INTELEG , iar copilul pe chezasia parintilor sai primeste pe Hristos ,nu ? (multe exemple in Scriptura cand pentru credinta unora ,altii erau vindecati ...) daca e sa mergem pe logica asta n-ar trebui nimeni nici sa se boteze ,ca nu intelege inca ce inseamna ...

si daca n-are pacat personal oare nu cu atat mai mult va domni Hristos in madularele lui?

si oare COMPARI STAREA DE GRATIE a copilului primita la Botez cu STAREA de unire cu DUMNEZEU in mod nemijlocit prin IMPARTASANIE? CARE STARE E MAI DESAVARSITA ?

Nu ai de ce sa iti ceri scuze, iti multumesc pentru completare, pentru ca intr-adevar din graba am fost putin incoerent in mesaj.

Hristos a inviat!

Nu stiu despre "intentia pacatoasa"... nu am citit suficient, dar privind ai mei copii, cred ca putem vorbi macar de pacat fara voie si pacat din nestiinta (care sunt considerate pacate si in cazul adultilor: nestiinta NU este o scuza)
De ex., cred ca minciuna apare in oameni chiar cu limbajul.. pot povesti din viata primului copil.. dezvolta scheme ca sa ne "insele" si sa ajunga la dulciuri fara stiinta noastra, inainte de a sti sa vorbeasca (si imi amintesc clar.. atunci noi ne puneam problema: cum poate face planuri complexe in minte in lipsa limbajului?)..
Nu vreau sa fiu gresit inteleasa, dar cred in pacate inainte de 6-7 ani (varsta spovedaniei).. Depinde de atitudinea parintilor daca diferitele tendinte nedorite ale copilului vor prinde radacini sau nu (daca se vor transforma in patimi).. Iar daca copilul moare, nu stiu cum judeca Dumnezeu.. mila lui Dumnezeu covarseste :1:.
Am vazut in parc copii care musca, care se tavalesc pe jos ca niste "apucati", care lovesc parintii, care omoara insecte din placere, care lovesc animale etc.. si nu este vorba de comportamente invatate (ca parintii le atrageau atentia: asta nu!). Dupa varsta intelegerii poate se vor schimba, dar nu incetez sa ma intreb de ce unii se comporta astfel daca sunt "fara de pacat".

Fiindcă este deja unit cu Cristos botezându-se. Catehumenul (sau naşul copilului în numele lui) spune lămurit: MĂ UNESC CU CRISTOS, la întrebarea preotului "Te uneşti cu Cristos şi îi serveşti Lui ca unui Domn şi Împărat ?"

Botezul este neapărat necesar mântuirii. Împărtăşaania celor în stare îngerească nu este neapărat necesară mântuirii.

Da. Ambele stări sunt desăvârşite. Iar desăvârşirea nu cunoaşte grade de comparaţie.

Trebuie să deosebim între ignoranţa vinovată şi ignoranţa invincibilă. Dacă eu vă sparg capul, presupunând că nu ştiu că acest lucru este păcat, vorbim despre ignoranţă vinovată. Eu nu ştiu că Dumnezeu a spus "să nu ucizi", dar ar fi TREBUIT să ştiu şi aş fi PUTUT să ştiu. Prin urmare, necunoaşterea Legii în acest caz nu mă exonerează de urmările păcatului, dintre care cea mi importantă este de ordin spiritual: pierderea stării de graţie. Dar, dacă un copil de 4 ani face exact acelaşi lucru, vorbim de ignoranţă invincibilă, deci de absenţa vreunei consecinţe spirituale a păcatului.
Când un copil mic minte în acest fel, el minte aşa cum ar minţi un căţel care îşi ascunde osul. Fără intenţie vinovată. Fără posibilitatea de a avea această intenţie.


La mila lui Dumnezeu cuvine-se să apelăm la moartea copiilor nebotezaţi, sau la moartea adulţilor botezaţi, dar care mor în stare căzută. În cazul copiilor botezaţi, ei se mântuiesc în mod sigur, după dreptatea lui Dumnezeu.


Şi ce vreţi să spuneţi, că astfel de copii sunt posedaţi ? Nu. Există porniri bune şi porniri rele, dar vina este a părinţilor, care nu ştiu să cultive pornirile bune şi nu ştiu să reprime pornirile rele.

Eu pana la 15 ani,m-am impartasit fara spovedanie:39:
si mergeam cu scoala,deci stia preotul.

Probabil că v-a dat absolvirea în mod colectiv ? Dacă preotul dă absolvirea fără spovadă este răspunderea lui în faţa lui Dumnezeu. Absolvirea este validă, deci Dumnezeu nu vă va aminti de păcatele de atunci.

Copilul NU este fara de pacat. Dar pacatele lui sunt mici si capata iertare prin rugaciunile preotului.
Din cauza slabei lui intelegeri, copilul nu poate nici sa se aplece asupra sa pentru a se examina launtric, nu poate simti pocainta adevarata (este in permanenta absorbit de realitatea inconjuratoare, de aici si acum etc..).
Cred si am citit lucruri asemanatoare, ca stabilirea varstei spovedaniei (7ani sau mai tarziu) nu este din cauza ca nu au copiii pacate, ci din dificultati de ordin practic.

Revenind la acei copii care se comporta "ciudat".. nu, nu vreau sa spun ca sunt posedati. Ci ca ei NU sunt feriti de influenta demonica doar pt ca sunt copii.
Copilul trebuie apropiat de Iisus Hristos de cand este foarte mic. Nu am vazut inca un copil sa scuipe Sf. Euharistie...Cat despre ceea ce intelege copilul, daca el crede (cand are 5-6 ani) ca este CU ADEVARAT Sf. Trup si Sange al lui Hristos, cred ca este suficient (mai ales ca sunt multi crestini adulti care nu cred asta, ci considera ca este doar un act simbolic).
Cred ca trebuie facuta cateheza copilului de cand incepe sa vorbeasca (nu la 8-10 ani). Nu conteaza cat intelege. Important este sa dezvolte un mod mistic de a privi realitatea. Daca el, intr-un moment de teama sau nesiguranta, nu-si indreapta gandul catre Dumnezeu.. atunci eu am dat gres, ca parinte.
Daca astept sa creasca mare ca sa inteleaga crestinismul.. risca sa nu integeaga nimic vreodata: prea multa minte incurca lucrurile.
Copilaria este momentul esential in dezvoltarea lui duhovniceasca.. mai tarziu poate deveni prea tarziu.

Dar Sfanta Impartasanie nu e doar pt iertarea pacatelor,e cea mai mare Taina.Iertarea o avem si prin Spovedanie.

:39: Pai Iisus spune ca daca vom bea Sangele Lui,ne va invia...nu inseamna ca e esential pt mantuire?

Isus se referă la adulţi sau la copii mai mari: la oameni care au păcătuit: lor li se adresează. Aveţi vreun dubiu că Adam şi Eva s-ar fi mântuit dacă nu ar fi existat acel nenorocit de păcat ? Desigur că nu aveţi, ci credeţi că ar fi urmat să fie ridicaţi cu trup cu tot la Cer şi să stea "la masa împărăţiei" timp de o eternitate.
Dar prin botez, sufletul este restaurat în starea adamică. Păcatul ancestral (şi păcatele personale, dacă există) sunt anulate în puterea lor damnatorie, nerămânând decât consecinţele celelalte ale păcatului ancestral: concupiscenţa, etc.

Deci, cine se mântuieşte ? Cei care mor în stare de graţie (=har, după terminologia răsăriteană). Pentru cei care se nasc în stare de păcat ancestral, starea de graţie se obţine prin botez şi rămâne până la consumarea primului păcat grav. După aceasta, starea de graţie se poate restaura numai prin spovadă şi împărtăşanie.

Nu se mantuieste nimeni din cei ce nu se unesc cu Hristos.

Vedeti, aici este unul din cazurile in care diferentele conceptuale referitoare la har si mantuire apar foarte pregnant. Catolicismul vede in general pacatul in mod juridic, in vreme ce noi il vedem mai degraba ontologic.

La Adam si Eva, initial, nu se punea problema mantuirii, ci a desavarsirii. Dar chiar si asa, ei nu ar fi continuat sa existe decat in relatie cu Hristos. Fara El, ar fi cazut, cum s-a si intamplat.

Aceasta problema o lamureste Sfantul Maxim Marturisitorul - si nu doar el -, cand arata ca Hristos - ca unire intre Creator si creatura - este "tinta pentru care au fost create veacurile", si Adam si toti oamenii. Iar Pr. Staniloae adauga ca pacatul nu a facut decat sa dea acestei uniri aspectul sau de Cruce, de suferinta si apoi de Inviere. Fara pacat, Hristos tot s-ar fi intrupat, intrucat Hristos este arhetipul lui Adam, ca tinta a creatiei.

Acesta este modul in care noi privim relatia intre pacat si Euharistie si - mai departe - mantuire. Din acest motiv este obligatoriu sa ii unim pe copii cu Hristos, in mod real in Sfanta Impartasanie. Doar unirea cu Dumnezeu-Cuvantul poate indumnezei omul, fie el si copil, si aceasta unire, in maximul ei in lumea actuala, este in Euharistie.

Scuze pentru lungimea mesajului, sper ca nu v-am plictisit.

Hristos a inviat!

Şi când am spus altceva ? Dar ce înţelegeţi exact prin cuvintele spuse la Botez: "Mă unesc cu Cristos" ? Nu că respectivul se uneşte, prin Botez cu El ? Şi ce anume rupe unirea cu Cristos decât păcatul ?

Răspundeţi-mi, vă rog la următoarea întrebare: să presupunem că, dintr-o neglijenţă sau o cauză oarecare, un preot ortodox adminsitrează Sf Botez şi Sf Mir copilului mic, dar nu şi Sf Euharistie. Să mai presupunem că acel copil suferă un accident şi moare. Credeţi sincer că acel copil se mântuieşte sau nu se mântuieşte ?
Dacă da, atunci pentru ce tot lungim discuţia aici ? Dacă nu, vă rog ca la toate Sfintele Liturghii să omiteţi unul din ultimele articole din Crezul de la Niceea-Constantinopol: acela cu "cred într-un botez spre remisiunea păcatelor". Iată un botez prin care păcatele nu au fost iertate, din moment ce copilul nu s-a mântuit.