|
De ce revin necazurile
Tocmai am citit un comentariu al sofiei_78 referitor la faptul că dacă aluneci putin din pravilă/credintă, diavolul se întoarce, indiferent de cât timp a trecut, si-ti face necazuri si mai mari. Acelasi lucru cred că mi se întâmplă si mie. Situatia mea e foarte sensibilă si chiar si cel mai mic pas gresit este taxat; asta încercam să subliniez mai devreme, în topic. Nu o să povestesc aici, acum, ce am făcut, însă a fost un păcat (subestimat de mine).
|
Citat:
|
Citat:
Nu-i nici o problemă. Multumeste-i lui Dumnezeu că poti să glumesti. Numai gânduri bune, C |
Buna catisma,
CUTREMURATOARE SI TRISTA POVESTEA TA IN ACELASI TIMP,si cred cat de ingrozitoare este viata ta ,dar sa incep cu inceputul..........am mai incercat sa-ti raspund aseara de doua ori,dar din cauza lungimii mesajului ..............a cazut severul,mi sa blocat siteul de aceia voi incerca sa scurtez,sau sa scriu in mai multe etape......spuneam ca cred si stiu prin ce calvar treci,si stiu ca nu e deloc usor....pt ca am trcut si eu,prin situatii foarte asemanatoare,ceia ce m-a si determinat sa-ti scriu,este adevarat ca nu la fel de greu a fost si atunci cand imi faceam pacate..........nenumarate,desi intr-o alta grea incercare din viata mea am promis ca nu voi ma repeta greselile din trecut totusi nu m-am tinut de cuvant............suparand-L pe DUMNEZEUL meu prin comportamentul meu,si dupa luni de postiri si rugaciuni si lacrimi,Dumnezeu S-a indurat de mine si mi-a daruit zile,aveam doar 38.............de kg,nu ma puteam tine pe piciore ,si aveam doi fii in varsta pe atunci de 3ani,respectiv4 ani si 3 luni,ca sa-mi pot creste copilasii,sa nu ramana orfani de tot,asa cumma rugam Domnului,la primele semne de intarire fizica m-am tarat la biserica iar mai apoi la SF MASLU,vazand ca prind putere pe zi ce trcea,si caprin marea milostivire a TATALUI CERESC,m-am ridicat de tot din patul suferintei si al durerii,dar cu timpul m-am departat din nou de DUmnezeu furata lasandu-ma de viata cotidianaba mai mult de cand cu..........internetul alceva mai bun nu imi gaseam de lucru decat sa sar dupa un site pe altul din horoscop in horoscop..................nu-mi incepeam ziua de lucru fara a le consulta.........desi nu se implineau nici o data.........................numic.Erau doar vorbe goale.....cu cre IL intristam pe Domnul Dumnezeul meu zi de zi...............si
Citat:
|
si.........
nu stiam cat se mult IL intristam............. in marea SA milostivire.................mi-a tot rabsat toate cate le-am facut....................pana intr-o zi cand a venit si scadenta ...........datoriilor pe cre le aveam fata de EL................si am patit la fel draga mea sora intru Hrisos ca si tine si nu ma mir ca avand curajul povestirii lor chiar daca unii dintre fratii sau surorile noastre ne trimite mai elegant sau mai putin elegant la pshiatru............si te rog sa nu te superi pe ei,pentru ca privit per ansamblu..................pt cei neexperimentati,nici nu doresc sa mai fire nimeni................Doamne fereste! si bine ar fi sa fie tuturor spre invatatura,ca sa nu mai patimeasca nimeni ...............si mie mi se intampla ca imediat dupa ce stingeam veioz sa fiu atinsa de .............o mana rece................si simteam prezenta cuiva...........dar nu am vazut nimic.................de indata ce aprindeam veioza,disparea....am primit tot felul de avertismente,boli grele,infectii,complicate,operatii,dar eu in nestiinta mea,cautam......sa vindec efectulsi nu cauza....................asa cum suntem tentatii majoritatea sa o facem.........nu durmeam nici eu ca tine ,iar ziua lucram............franta de oboseala,fenomene ciudate ,inexplicabile pt mintea noastra omeneasca,se manifestau continuu,eram strigata in miez de noapte,se auzeau tot felul de ciocanituri,bufnituri scartaituri,intr-o noapte am fost trasa din pat cu plapuma cu tot,apucata de picior si trasa efectiv.............,intr-o alta noapte iarasi am fost apucata si trasa cu o ptere foarte mare de data asta tot jos dar acum stiam ca acel"jos" nu se limita doar pe dusumea sau pe..........covor,ci mult mai jos...........iar eu in disperarea sigroaza acelor clipe care nu se poate descrie in cuvint............Lam strigat pe ISUS HRISTOS ........de 3 ori................iar puterea celui rau scdea de fiecare data cand ii rosteam numele SAU CEL SFANT...............si atunci abia mi am dat seama in ce prapastie danca ma scufund......................
Citat:
|
si..........
am zis gata ! asa nu se mai poate,si m-am hotarat sa-mi schimb viata,adica in primul rand.....am scos siteurile cu horoscoape,care erau bagate pe prima pagina de internet..........la favrite..........am inceput sa postesc si sa ma rog mai des zilnic adica si de fecare data cand am timp,sa nu mai fac rele,nici macar sa nu le gandesc,desi..........inca tot mai gresesc cate.........o data........si sa postesc.........acum nu mi se mai intampla nimic "ciudat" dar aproape 3 ani a fost iad,de nedescris viata mea,si toate acestea pe fondul muzical..............noapte de noapte de ma ingrozeam cand se apropia ora12pm al............bufnitei!..............pana la ora 4 am..........cand isisi inceta concertul..............sau mabine zis tipatul.....ascutit........desigur ca imi este inca greu,pt ca cea mai apropiata biserica se afla cam la 100 de mile distanta,ma refer la biserica ortodoxa romana,si acum cand am visa ultima data ceva iesit din comun.....a fost;ca l-am vazut pe cel rau..........dar de data ast,nu mi-a mai facut rau,nici nu mi-a mai fost teama de el,pt ca stiam ca DOMNUL meu ISUS HRISTOS,M-A IERTAT ACORDANDU-MI O NOUA SANSA IN MARINIMIA CE MARE A SA,si vegheaza asupra mea,si ziceam ca cel rau mia zis;"tu esti numai la inceputul credintei",iar eu i-am raspuns: iata un lucru cu cre suntem de acord .....amandoi...............si m-am trezit dandu-i slava lui DUMNEZEU.........de atunci ma rog ziua,noaptea si nu imi mai este rau.............si cred ca nici o camasa de forta............nici un calmant,administrat,nu m-ar fi putut scapa de toate acestea ca si rugaciunile ,postul,si ca mila cea mare a LUI DUMEZEU ATUNCI CAND il CHEMAM CU TOATA DRAGOSTEA IN VIATA NOASTRA.............acum imi incep ziua de lucru,citind CRESTIN ORTODOX rugandu-ma Tatalui,precum si sfantului zilei...............am citit undeva p acest portal,ca e bine sa ne facem prieteni cati mai multi dintre sfintii.............da,este foarte adevarat,eu am experimentat,acum sunt convinsa de lucrul acesta ca toti sfinti mijlocesc pt noi in fata TATALUI,carora noi ne rugam,si acum nu as mai renunta pt nimic in lume la ele si la frumoasele Acatiste cantate de Marian Moise,si multumes tuturor pe acesta cale,inititorilor acesui site,care s-au ostenit pentru noi,si pentru salvarea noastra..............DOMNUL DUMNEZEU SA-I RASPLATEASCA si sa-i binecuvanteze.De asemeni ma rog pentru toti ,cei din triburile salbatice,cei din jungla,pt toata omenirea dar mai cu seama pt bitul meu popor roman,acum greu incerca,si pt romanii de pretutindeni,pt ca cei ce crede in ELsa se mantiasca,si sa fie binecuvantati............iar pentru cei ce nu-L cunosc sa L i se descopera si sa-i mantuiasca,pt ca indiferent ca noi credem sau nu DUMNEZEU EXISTA,si va exista de-a purur si e omniprezent,cu voia noastra sau fara voia noastra........si suntem vegheatii...............chiar daca avem liberul arbitru..................DOAMNE INDURATE DE NOI SI AI MILA.........AMIN.
Citat:
|
cauza necazurilor mele,
cred ca este urmatoarea mea poveste...voi incepe chiar cu inceputul...mama mea facea parte dintr-o familie cu 12 copii! 6fete ,6 baieti,acum au murit toti cu exceptia a doua surori,si toti au murit in conditii ciudate...ucisi,cu autori necunoscuti,arsii de vii in case,gasiti inghetati,loviti de masinii,in afara de 4 care au murit de moarte naturala,aceasta afost doar o paranteza,care poate are legatura si cu mine sau nu,nu stiu inca...prima care s-a casatorit a fost mama mea intr-un sat din apropiere, la ea venea adesea una dintre surorile ei,care era si ea la varsta maritisului ...asa l-a cunoscut zicea mama mea pe un flacau din vecini ....frumos tare baiatul,dar ...cu care nu s-a casatorit pt ca...era sarac,si asa sa casatorit cu un altul mai urat, dar cu avere...si asa ea a dat nastere la un baiat...si o fata,dar ea tot nu l-a iubit pe barbatul ei, si pe deasupra amandoi copii sufereau si sufera de epilepsie, mama mea nu m-a avut doar pe mine,si slava Domnului pe atunci sanatoasa...dar cand am avut vreo 7 ani am intrebat-o pe maicamea de ce nu vorbeste cu matusea care era in sat cu noi,noi deja ne mutaseram la oras unde era viata mai usoara... iar ea mi-a zis ca matusea mea a blestemat-o sau mai bine zis m-a blestemat,ca sa nu imi gasec nici eu fericire si sa sufar cum sufera ea ca sa maritat cu x....mami a zis ,da de ce ca doar nu te-am maritat eu cu el ,tu ti l-ai ales ca-i mai cu avere,si la randul ei a blestemat-o si ea pe copii ei desigur ca nu mergeau nici unele pe la biserica...,eu eram in cl a2a abia am invatat sa scriu ,ca i-am si scris o scrisoare,nu imi amintesc exactce amstiut eu sa scriu in ea dar rezultatul..a fost ca s-au impacat dupa cativa anii buni,dar iarasi sau certat....si nu au mai vbvreo 20 de ani,iar eu nu am mai putut sa le impac...rezultatul;m-am casatorit,nu am fost fericita,nici o data am doi fii minunatii,singura mea bucurie....care au ramas orfani de tata la varsta de 10 respectiv 11 ani,iar eu vaduva ..de 16 ani....dupa 7 ani de doliu am incercat sa-mi refac viata iarasia fost bine alti 7ani,cand a murit si al doilea sot...inecat in mures..si acum iarasi sunt in doliu de 2 ani incoace, iar eu am fost in coma in urma cu 5 luni datorate unei sinusite cronice de care habar nu am avut...si care sa complicat cu meningita...si era sa mor aici la o distanta foarte mare de casa si de copii mei,desigur ca nu le-am spus nimic,celor din tara doar unei bune prietene cu 25 de ani mai mare decat mine...dar ea nu o sa spuna mai departe,acum urmeaza povestea verisorilor mei primari....baiatul varul meu e cel mare,este gr1 in evidentele ISTPH cu pensioara aceeia, cu drept de insotitor,iar insotitorul,este ...sora lui,verisoaramea,el are 45 de ani ea 43,a fost casatorita,datorita situatiei materiale bune cu un preot prima data cu carte a stat...o luna,a divortat
Citat:
|
apoi s-a casatorit de nenumarate ori,nu a stat cu nici unul,copii nu are fratele ei e asa cum e...parinti ei acum sunt barani ,iar ea tot cauta si acum sa se...marite,ba mai mult m-a rugat chiar si pe mine ca sa-i prezint pe cineva,si i-am prezentat un politist,cu care a stat 3 saptamani,apoi i-am prezentat un intrprinzator,cu care ...a stat o lun jumate,desigur ca nu ne vizitam dar eu totusi anul trecut cand mama mea inca traia in vara am dus-o la rudele de la tara,si am trecut si pe la sora in cauza,iar...matusea mea ne-a primit afara pe banca ...la strada,iar eu cand am vazut nici nu am coborat de la volan ca nu avea rost,mama mea a coborat,si a stat cu ea pe banca si au povestit putin asta se intampla in august,iar in 6 decembrie,a decedad,atunci vazandusi sora pentru ultima oarasora ei nu a venit la inhumare,iar celelate rude a zis ca e mai bine asa,ca si asa s-au dusmsnit toata viata si tot blestema si astavara,si zice ca a fost la vrajitorsi ca iarasi o sa mearga,si ca nu voi avea nici o data fericire si noroc asa cum nu are nici fata ei,cu toti bani mei si tot fara noroc voi fi....eu am fost trista ,nu am zis nimic dar am plas tot drumul parcurs pna acasaiin jur de 75 km....iar dupa ce mam intors din concediu in 9 august am venit inapoi in tara care m-a adoptat,iar in 12 aug am avut prima operatie,apoi a murit mama mea in ,apoi a decedat fratele mai mic a lui maicamea la 5 saptamani dupa ea,iar cam la o saptamana si dupa moarea lui am cazut eu in coma ,si cred din ce in ce mai mult si cu mai multa tarie,ca daca ILcautam pe DUMNEZEU mai demult nu mi se intamplau toate aceste necazuricu toti vrajitori si vrajile si blestemele lui matusa mea,nici macar nu mai pot sa fiu suparata pe ia,dimpotriva ma rog pt ei asa cum ne invata MANTUITORUL nostru drag dar nu voi mai merge sa-i caut...pt ca m-am lasat umilita de ei,mergand cu cadouri aduse de departe,iar ei ne-au rasplatit tinandune la poarta,dar am facut-o pentru ai imlini o ultima dorinta dragi mele maicute... de aceeia ziceam la inceput,ca ar trebui sa tratam....cauzele imbolnavirilor iar nu efectul..... si nepretuite sunt draga mea si rugaciunile maicutei tale,care a uitat de propiile ei suferinte datorate varste,si se roaga pt tine......DOMNUL DUMNEZEU SA SE INDURE DE NOI TOTI SUPUSII LUI,SA NE IERTE SI SA NE MILUIASCA,DOAMNE AJUTA.AMIN
Citat:
|
cateva sfaturi & sugestii pt. Neyra 383
Neyra, in primul rand trebuie neaparat sa mergi la o biserica sau manastire unde sa cauti un preot duhovnic la care sa te spovedesti (spovedanie generala, cat mai detaliata, dupa un indreptar de spovedanie - iti poti cumpara unul de pe la vreun magazin bisericesc - ti l-as recomanda pe cel al par. Cleopa Ilie, dar daca gasesti si de alt autor, tot bine este), si sa ii ceri sa iti citeasca rugaciunile pentru dezlegari de blesteme. De impartasit, doar daca-ti va da voie, dupa spovedanie, iar daca nu, poti sa bei agheasma mare pe nemancate si sa iei anafora, sa te miruiesti etc. Si (sa cauti sa-ti faci timp, zilnic) sa faci canonul pe care ti-l va da parintele duhovnic la sfarsitul spovedaniei, caci este F. important, ajuta F. mult la vindecare. Sa-ti cumperi niste smirna/tamaie de pe la vreo bis. ortodoxa, ca sa ai acolo, si sa mai aprinzi si sa tamaiezi prin casa, macar din cand in cand (daca nu in mod regulat). La fel si apa sfintita/agheasma, sa-ti iei intr-o sticla din plastic si sa o pastrezi, sa mai bei din ea dimineata pe nemancate, in zilele de post, si sa stropesti si prin locuintza. Ar mai trebui sa tii si o candela cu ulei aprinsa in casa, macar in zilele de post, daca nu zilnic.
Si ar mai trebui sa mergi si pe la slujbe de Sf. Liturghii si Masluri (afla cand si unde se fac, in bis. din orasul tau), iar daca nu ai posibilitatea din cauza ca locuiesti in diaspora si pe acolo nu se prea fac sau nu ai vreo bis. ortodoxa prin apropiere etc, atunci macar cand ajungi prin tara in concediu/vacanta, macar lasa pomelnice pt. 40 de zile sau chiar si pt. 1 an de zile, pe la vreo cateva bis. si manastiri, dupa cum ai posibilitati financiare (dar de obicei, nu trebuie sa lasi prea multi bani, depinde). Sau poti oricand trimite pomelnice (incluzand si o mica suma de bani) chiar si de acolo de unde te afli, pe la unele manastiri mai puternice din tara (cum ar fi, spre ex. Frasinei, Sihastria, Neamt, Petru Voda, Sihla, Varatec, Secu etc, sau la Radu-Voda din Bucuresti, unde se afla si o particica din moastele Sf. Nectarie, sau la man. Cernica de langa Bucuresti, sau la Schitul Darvari din Bucuresti, unde se afla icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului, copie dupa Prodromita din Sf. Munte, sau la man. Antim din Bucuresti etc), le gasesti adresele pe internet. In rest, roaga-te si tu cat mai mult, citeste frecvent 'Paraclisul Maicii Domnului', caci ajuta F. mult, sau 'Acatistul Sfantului Acoperamant al Maicii Domnului', sau 'Acatistul Buneivestiri', psalmi din 'Psaltirea Maicii Domnului' etc, precum si alte acatiste si paraclise de Sfinti (Sf. Ciprian si Iustina - aparatori de vraji, Sf. M. Mc. Mina - aparator de pagube si pierderi, Sf. Nectarie, Sf. Nicolae, Sf. Cuv. Parascheva de la Iasi, Sf. Spiridon al Trimitundei s.a.), si dupa cum ai timp etc. Iar in ceea ce priveste rudele respective, care nu v-au primit decat la poarta si nu v-au invitat dincolo de poarta, poate ca nu a insemnat numaidecat ostilitate din partea lor... mai gandeste-te ca poate or fi avand prea deranj, poate ca nu aveau curatzenie prin casa/curte si gospodarie/ograda, si le-o fi fost jena/rusine sa te primeasca acolo si sa se fi prezentat intr-o atare situatzie in fatza ta care veneai din strainatate etc - parerea mea. Cel putin asta ar fi o varianta de interpretare a lucrurilor, si totodata, o incercare de gasit unele circumstantze atenuante... dar poate ca lucrurile chiar stau altfel, tu poate ca stii mai bine situatzia... |
Multumesc
Citat:
E uluitor cât de multă lume se implică în asa ceva - a merge la „vrăjitori” - , fără nici cea mai mică frică de Dumnezeu sau pur si simplu, fără a-si pune întrebări în ce se bagă. E de la sine înteles că oricine ajunge să aibă de-a face cu astfel de necazuri ia măsuri si se apropie de Dumnezeu cât poate mai mult. (Evident, fără excese si nu „de capul lor”, asa cum am mai subliniat, pentru că fără binecuvântarea duhovnicului, ar trebui să fii inconstient, să nu realizezi riscurile la care te expui dacă actionezi de unul singur.) În momentul de fată, iau o pastilă numită ”Somn usor” (se găseste la farmacie fără retetă) cu o oră înainte de culcare si mă consider o mare „fericită” pentru că am „avansat” la un nivel la care tracasările se opresc după vreo oră - o oră jumătate după ce mă culc, în loc să mă tină trează până dimineata, cum se întâmpla până acum. Deci, în loc să mă chinui până la 5-6 dimineata (si după), suport zgâltâielile de rigoare doar până pe la vreo 1:30-2. Sunt cu totul de acord că păcatele noastre si ale celor din familie - plus, una peste alta, lipsa de spovedanie si de practică bisericească (mersul la biserică etc) - se adună si, în cazul unui incident nefericit precum vrăjile, se îngrămădesc toate în capul unui individ. Pe lângă păcatele care se acumulaseră la mine, am mai spus, este clar că pe mine m-a găsit povestea asta total descoperită, fără nici cea mai mică protectie, nemergând niciodată la biserică până atunci. Să ne rugăm bunului Dumnezeu în continuare să ne dea putere să rezistăm si să nu ne pierdem smerenia, realizând că nu putem face nimic fără El. Efectiv, nu se poate face nimic altceva, decât continuat cu o viată duhovnicească mai bună, masluri/molifte/pomeniri etc, asa cum zice si Cherub, cu măsură, fără exasperări si exagerări, chiar dacă ne vine foarte greu. Din câte înteleg, Neyra, tu ai trecut deja o etapă grea. Eu mai am de lucru... Doamne-ajută si mă rog ca Maica Domnului să aibă milă de neajunsurile si neputintele mele si să mă scoată din acest necaz, încet-încet. :( __________________________________________________ ____ P.S. Văzând că cu o seară înainte, am fost nederanjată fără să iau pilula aceea, azi-noapte n-am mai luat-o. Rezultatul: tracasarea începuse iar, sistematic, cu acelasi spor, si era deja 3:30. Asa că m-am sculat si iar am luat acel „Somn usor” - si am dormit. Nu pun schimbarea, totusi, numai pe seama pastilelor (desi dă, într-adevăr, o stare de somnolentă, pentru scurt timp, pe prospect văd că scrie că în primul rând e un supliment alimentar, bazat pe plante) - ci si (mai ales) pe faptul că am tot continuat să merg la slujbe. (Mama mi-a spus cu toată sinceritatea că nu mai stă noaptea să citească - si o cred; am rugat-o mult să nu mai stea, pentru că nici nu e normal si nici nu vreau să mă bazez exclusiv pe efortul dânsei. Atât timp cât ne tinem amândouă de rugăciunile de seară (indiferent ce decidem noi să citim, dar să ne tinem de ele), mă gândesc că e suficient.) Doamne-ajută tuturor. |
multumesc,cu plecaciune
dragul meu frate intru Hristos,sfaturile tale sunt nepretuite ,si o mare parte din ele le-am indeplinit cu sfintenie,iar celelalte le voi indplini cand voi veni in concediu acum in vara ,iarasi acasa,eu sunt ceva mai noua pe acest sitte,pentru ca nu l-am descoperit de mult,dar mi-a fost de real folos tot ce am vizitat aici,pot spune ca chiar m-am savat viata descoperind toate indrumarile cele necesare mantuirii si castigarii iertarii DOMNULUI nostru ISUS HRISTOS...........iar cat despre matusea mea ,nu e cazul necurateniei....fizice ci doar.................morale mai degraba,pentru ca are o situatie foarte bine pusa la puct,si putine gospodarii in comuna arata ca al lor..............desigur ca ideile dumneatale cu privire la ei sunt foarte bune,si e bine sa fie amintite sa fie luate in calcul,si aceste ipoteze............dar nu in cazul lor.............iti multumesc inca o data,si domnul sa te binecuvanteze.DOAMNE AJUTA.
Citat:
|
Doamne daruiestene iubire ca sa ne bucuram si noi de bunatatea ta
BUNA,draga mea sora intru Hristos, da stiu ca este greu inca ,greu imi este si mie,nu mi-a trecut in totalitate,ce e drept acum pot sa dorm,fara calmante dar imi e tama de ispite care sunt la tot pasul si ma rog si pe drum mergand,sa am putere si sa nu mai fac greseli.....incercari la tot pasul,sa le pot depasi cu bine ca sa nu-L mai manii pe DOMNUL nostru ISUS HRISTOS ,PENTRU CA NU PUTEM FI SLUGA LA DOI STAPANII, nu sunt in masura draga mea sa-ti dau sfaturi,dar daca doresti sa ma intrebi ceva ,pe privat iti voi raspunde cu toata dragostea......si persevereaza in ceia ce ai inceput,cu credinta,caci DOMNUL ISUS nu intoarce spatele nimanui,care ILcheama din adancul sufletului sau.....,iar rugacinile dragei tale mame fii sigura ca au fost auzite,pt ca Dumnezeu vede ca are propriile ei suferinte datorate si anilor dansei dar cu toate acestea ea nu a ezitat sa.............uite de dansa si sa se roage pt tine,Doamne cate asemanari avem....tot la fel a facut si maicuta mea cea draga,pana in clipa cand s-a stins........................si eu iti multumesc ca scriindu-ti tie,de fapt mi-am facut cunoscut propriile mele necazuri bucurandu-ma astfel si eu de nepretuitele sfaturi ale fratilor de pe acetst sitte,si poate ca daca nu vedeam povestea ta ,nici a mea nu era cunoscuta.........multumesc,Domnul sa te binecuvanteze si sa se indure de noi totii robii Sai..........DOAMNE AJUTA.............AMIN.
Citat:
|
Chiar nu stiu ce să fac.
Citat:
Uite că, cu pastile sau fără pastile, „el” îsi face treaba si mă trezeste... În functie de cum adorm - mai usor sau mai adânc - văd că mă miscă de umăr, de picior, ca de obicei si reuseste să mă trezească. E foarte „delicat”. Cum spuneam la început, nu mai îmi trimite sperieturi (nu povestesc eu, câte chestii am avut...), dar e foarte „harnic” cu stilul ăsta nou de tracasare. Uite-asa, usurel, cum adormi un pic, cum te trezeste. Sincer, nu stiu ce să mai fac. E adevărat că m-am culcat foarte târziu, ultimele două nopti. Dar târziu m-am culcat si week-end-ul trecut (am fost într-o deplasare si conjunctura a fost de asa manieră încât m-am culcat foarte târziu) - si, după 2-3 zgâltâieli, m-a lăsat în pace. Apoi, când mai „prind” un somn cât de cât normal, stau la calculator si parcă recuperez toate lucrurile, comunic cu lumea, lucrez, privesc, ascult, scriu. Si trec orele si zic, lasă, mă culc când mă culc, nu mai fac. Într-un cuvânt, ritmul meu e dat peste cap. Durează din martie. Deci, eu vreau să termin cu chestia asta. Uneori am senzatia că parcă e totul o bătaie de joc. Nu am nici un spor, nu avansez deloc, nu ajung nicăieri. Stau si îndur. Fără dramatisme ieftine, privind la rece, chiar nu stiu cât o să mai rezist. Singura solutie pe care o văd e să plec din lume, să nu mai stau aici, pentru că pur si simplu nu îmi pot duce viata normal, nu pot munci, în conditiile astea. Cel putin, dacă mă retrag undeva (sper că se întelege unde, că nu mai vreau să-mi fac planuri în gura mare), acolo cel putin stiu că numai de rugăciune si de biserică am să mă tin, că asta e menirea oamenilor care trăiesc acolo. Altceva nu văd. :( Îmi pare foarte, foarte rău si nu sunt pregătită pentru asa ceva, însă aici nu pot rămâne, în conditiile astea, nu-mi pot câstiga pâinea normal. Degeaba mai stau. Nu stiu unde mă împinge Dumnezeu si ce a avut El în vedere când a încercat să-mi întoarcă acest incident nefericit în ceva util pentru soarta mea. Habar nu am. Credintă am, am venit la ea si am mai spus de multe ori aici că mi se pare lucrul cel mai minunat. Însă în afară de asta, văd că stagnez. Chiar devin din ce în ce mai convinsă că orice as face - luat după preoti bine-intentionati care-mi spun să nu-mi pierd nădejdea si alte lucruri asemenea etc, mers la masluri/molifte, dat pomelnice, sau luat după medici - luat medicamente etc - nu rezolv nimic. În momentul ăsta nu sunt disperată, cred în Dumnezeu, dar practic, nu văd nici o iesire din impasul în care sunt. E ora 3:20 dimineata. Iată. Chiar nu stiu ce să fac, în afară de varianta pe care am mentionat-o si care mi se pare singura posibilă. Doamne-ajută. |
Deci, luasem si pilula aia, îmi era si foarte somn, eram si foarte obosită (acum două nopti n-am dormit deloc, recunosc, am stat - si pentru lucru, si pentru că m-am luat cu vorba, cu diverse ispite - si... pur si simplu e o sământă de lehamite când mă gândesc să mă întind în pat... doar o sământă, mică, dar există). Deci, aveam de recuperat. M-am întins în pat la 2:00, acum. Cu capul plin de somn si de oboseală si de pilulă, am adormit de vreo 6-7 ori. M-a trezit de fiecare dată. Până când se duce si ultima fărâmă de somn si practic, m-am ridicat (a câta noapte de genul ăsta este...) si o să mă apuc de lucru.
Nu doresc nimănui asa ceva. Repet... nu e nici distractiv, nici fascinant, nici interesant, nici eroic. E mizerabil. E foarte aiurea. |
Mda... Cred că stiu cam care e problema. Am uitat ce era mai important: eu am un angajament luni, o să lucrez cu niste clienti.
De regulă, mă tracasează cam cu două nopti înainte, ca să fiu buimacă bine. Cred că am spus mai la începutul discutiei, că 2008, de pildă, a fost, practic, plin de incidente de genul ăsta. Fix înaintea angajamentelor de lucru, nu mă lăsa să dorm. 10 sau 15 sau câte am avut, că a fost vorba de-o zi, de două sau de o săptămână sau mai mult, am fost nedormită. Dar în restul zilelor dormeam. Mă deranja numai înainte de lucru. Acum e cu de toate. Si înainte de lucru, si după, si între. Tot timpul. Diferenta e, observ, că „între” zilele de lucru, mai apuc si eu să dorm normal, undeva de la 1:30-2:00 încolo. Am senzatia că după fiecare pas strâmb pe care-l fac (=păcat), deschid o poartă mare, mare, care lasă să intre din ce în ce mai multe probleme, care sunt din ce în ce mai greu de stăvilit. Altfel nu-mi explic. În cazul ăsta, foarte dură plată dau eu acum, pentru ce-am făcut astă-iarnă. |
Se spune ca somnul este dar de la Dumnezeu !
Catisma, eu zic ca trebuia sa o asculti pe prietena X sa vezi ce are de spus,nu sa faci misto de ea ca toti ceilalti, poate trebuia sau trebuie sa o ajuti !!! Probail tu nu poti sa dormi noaptea cum nu poate nici ea...Incearca sa o gasesti sa vorbesti cu ea sa o ajuti!
|
Nu stii ce spui...
Nu am făcut misto de ea, am fost incredulă si mi-a fost teamă, n-am vrut să am nimic de-a face cu ea.
X nu vroia ajutor, vroia să mă atragă în negurile ei paranormale si în vocile pe care le auzea si fiintele pe care le vedea. Toate conversatiile cu ea, atâtea câte au fost, au fost înfricosătoare. Nu mai vorbiti de lucruri pe care nu le stiti, că n-ati avut de-a face cu astfel de persoane. Era o persoană în afara bisericii, care se juca cu lucruri pe care nu le cunostea. Nici măcar nu vroia să aibă de-a face cu Biserica. De-asta am tot spus că m-am mirat că n-a recurs niciodată la ea, dar mă îndoiesc foarte tare că ar fi stat să mă asculte pe mine (nici nu m-as fi priceput eu ce să-i spun, la ora aceea). X nu a venit la mine pentru ajutor sau pentru dialog. X era pasionată de paranormal si foarte adânc „împlântată” în lumea asta a ei. Repet, toată experienta îmi inspira o teamă foarte profundă si nu stiu dacă îsi dă seama cineva cum e să fii în situatia asta, dar reactia mea a fost să o evit. Pe astfel de oameni nu eu pot să-i ajut, ci numai Biserica, si numai dacă sunt deschisi spre asa ceva. Eu nu văd demoni si nu vorbesc cu ei. Si chiar dacă as vedea, n-as încerca să atrag pe nimeni în chestiile astea. Era o persoană rătăcită. Chiar nu se întelege lucrul ăsta? Să vă ferească Dumnezeu să întâlniti o astfel de persoană, care, cine stie, să se mai si „răzbune”. Da, am ajuns în situatia în care problemele mele seamănă cu ale ei... De bine ce vroia „ajutor”, nu?... Dacă mergem pe logica asta. Dacă vrei să o ajuti, n-ai decât să o cauti, desi nu-i mai stiu numele de familie, dar bănuiesc că as putea încerca să-l găsesc. Dar nu te-as sfătui. Părintele Argatu recomandă nici să nu te mai gândesti la persoana care ti-a făcut vrăji; să o lasi în plata lui Dumnezeu, pentru că păcatul ei e foarte mare si e riscant să te rogi pentru vrăjitori. Trebuie să o ierti, în nici un caz să o blestemi sau să îi doresti si tu răul si să încerci să nu te mai gândesti la ea... Atât. |
Tot despre X
E reactia normală a oricărui om care n-a mai avut de-a face cu asa ceva. Ce să faci? Vine una la tine si-ti spune că a văzut pe cineva invizibil care „i-a spus” să te scoată afară din cameră, „că are să-ti spună ceva”. X n-avea nimic speriat în ea, avea doar aerul unei persoane care are un mesaj foarte important de transmis.
Păi ti se ridică părul pe ceafă. Nu stiam despre ce e vorba - „nebunie” sau demoni - dar mi-a fost o frică grozavă la ora aia. Nici acum, după atâtia ani si când văd mai bine situatia, nu stiu dacă m-as lăsa atrasă într-un astfel de dialog. Nu stiu dacă Sfintii Părinti ar fi recomandat lucrul ăsta. |
Doamne ajuta! scuze ca deranzej..... dar ar fii bine ca mama ta sa se roage pentru tine din nou... rugaciunea mamei pentru copilul ei este inaintea tuturor... Doamne Ajuta!
|
Citat:
Doamne-ajută...! |
Eu nu cred in vraji, vise, zodii, horoscoape, ghicit in carti, cafea sau mai stiu eu ce... si Duhovnicul meu a spus ca foarte bine fac ca NU cred!!! Citesc horoscoape, zodii, carti sf sau vad filme gen "Dosarele X" (chiar eram fun Dosarele X ) doar din curiozitate si din dorinta de a sti , dar nu cred !!! "Adevarul este dicolo de noi" !!!
" daca vrei sa o ajuti , nu ai decat sa o cauti...", asta suna rautacios, iar Dumnezeu ii vrea la EL si pe cei rataciti, Iisus nu a venit numai pentru cei buni, a venit pentru toti!!! Sa nu crezi niciodata ca tu IL meriti sau ai nevoie de el mai mult ca altii. "E reactia normală a oricărui om care n-a mai avut de-a face cu asa ceva. Ce să faci? Vine una la tine si-ti spune că a văzut pe cineva invizibil care „i-a spus” să te scoată afară din cameră, „că are să-ti spună ceva”. X n-avea nimic speriat în ea, avea doar aerul unei persoane care are un mesaj foarte important de transmis. Păi ti se ridică părul pe ceafă. " Nu mi se ridica nici un par pe ceafa, pentru ca eu sunt sigura ca Dumnezeu ma protejeaza, ca Ingerul meu Pazitor este cu mine si ce este al lui Dumnezeu, satana nu poate lua !!! Eu stiu ca sunt destul de pacatoasa si il rog pe Dumnezeu sa nu-mi plateasca dupa fapte ci dupa mila LUI, si sa stii ca este milostiv cu mine, si nici macar nu are mari "pretentii" de la mine implicit de la noi! Reactia mea ar fi fost normala,zic eu, as fi ascultat ce are de spus , daca imi dadea un sentiment de nesiguranta as fi spus doar ca nu ies afara cu ea sa-mi spuna acolo! Si asa ai fi aflat daca chiar este ciudata, dusa cu pluta sau posedata! Pentru ca multi , nu sunt ceea ce par! Odata am vazut un baiat care a facut o criza de epilepsie, si m-am speriat foarte rau am crezut ca este posedat, cand mi s-a spus ca defapt este o criza de epilepsie m-am linistit daca nu mi s-ar fi spus as fi ramas toata viata cu ideea ca am vazut un om posedat! Dar in fine nu vreau sa te stresez cu supozitiile mele. Eu doar iti spun ce cred si atat ! Daca tu crezi ca toate ti se trag de la prietena X, eu tot raman la parerea mea ca ar trebui sa iei legatura cu ea sa vezi ce vrea si sa ii spui clar ca pe tine nu te intereseaza lumea ei!!! Nu trebuie sa-ti fie frica de ea, sa-ti fie frica numai de Dumnezeu!!! |
te rog sa ma ierti ca revin cu sfaturi medicale
Am citit cu multa tristete povestea ta si chinul fiecarei nopti. Cunosc bine problemele cu somnul, din 2 motive. Unul pt ca eu am avut probleme cu somnul anul trecut si nimic nu e mai frustrant decat, asa cum zici, sa fii mort de oboseala si treaz in acelasi timp, sa fie 3 noapte si sa nu poti dormi. Problema mea a fost usoara si a trecut. Nu se compara cu ceea ce tu treci.
Al doilea motiv pt care stiu despre problemele cu somnul este ca sunt medic psihiatru. M-am intristat sa citesc ceea ce a postat cineva cum ca medicamentele psihiatrice ar taia comunicarea cu divinitatea sau cam asa ceva. Sau ca bolile psihiatrice nu exista. Nu, dar se prefac foarte bine! ca sa parafrazez. Eu cred ca toate sfaturile legate de religie pe care le-ai primit sau le-ai aflat sunt extrem de importante si mi s-au parut pertinente. Dar eu te-as sfatui sa nu neglijezi partea medicala. Iata sfaturile mele (presupun ca majoritatea le stii/ le aplici oricum): - urmeaza o foarte stricta igiena a somnului: nici un fel de bautura care contine cafeina (adica ceai negru, cafea), teina (ceai verde) sau alte stimulatoare (red bull), faraa tigari/ alcool. - sub nici o forma nu dormi ziua! Acest somn de dupa-amiaza este foarte atragator ca este refreshing. Dar distruge in continuare ciclul somn - veghe (ritmul circadian) care este perturbat la tine. Mai mult, te-as sfatui sa nu te lasi sa dormi pana la 12.30 la pranz cand prinzi un somn bun, impuneti de exemplu, orice ar fi, sa te trezesti la 10 am. Stiu ca suna sadistic, dar trebuie sa te lasi sa fii si mai obosita, pt ca noaptea urmatoare sa fie mai buna, si sa inceapa la ora la care trebuie sa inceapa. Hormonii nostri (mai ales cortizolul) are anumite ore la care se secreta, de aceea spomnul de zi nu e la fel de odihnitor ca cel de noapte. - nu sta in pat si te perpeli daca nu poti dormi, scoala-te si fa altceva. Stiu ca mintea e ca de plumb cand esti ata de obosit. Dar disperarea in sine ca IAR nu dormi si groaza de cat de oribil stii ca o sa te simti a doua zi nu te lasa sa dormi. - google- sleep hygiene si o sa afli si mai multe 'tips-uri' - in privinta pastilelor, sfatul meu este asa: nu lua tabletele 'herbal'. Contin foarte multe componente care nu sunt in intregime cunoscute, care sunt metabolizate diferit si care au produsi de degradare care pot sa stea mai multe ore in corp. Te ajuta sa adormi, dar somnul nu e refreshing si ce e mai rau este ca te fac sa te simti 'tulbure' a doua zi. - eu nu incurajez pacientii mei sa ia nici pastilele psihiatrice de somn, dar daca e musai, poti sa le iei pt 1 sapt maximum 2 - daca asta te ajuta sa iti refaci ritmul somn veghe. Eu sfaturi legate de medicamente pot sa iti mai dau dar sunt aproape sigura ca nu esti intersata in ele, si asta nu e ceva neaparat rau. Medicamentele nu trebui folosite in astfel de cazuri decat in ultima instanta. DAr e important sa stii ca exista si astfel de ajutor. Un ultim sfat: exista laboratoare speciale de studiu al problemelor de somn. Ei pot sa-ti faca un EEG de exemplu cand dormi sa vada ce se intampla in mintea ta cand au aceste zguduiri. Am inteles ca tu crezi ca aceste sgaltaieli sunt 'de la enemy'. Dar eu as exclude mai intai o cauza medicala, de exemplu o forma de epilepsie (recunosc, in acest caz, poate putin probabil). In incheiere, va rog sa ma iertati ca am expus aceste sfaturi medicale pe un forum care dezbate probleme crestine. Cred cu tarie ca nimic nu este posibil fara Dumnezeu si nu imi imaginez ca fara El as putea sa imi ajut pacientii. Doamne ajuta! |
Nu e absolut nici o problemă
Citat:
Vă multumesc mult pentru mesaj. Stiu ce spuneti... Fac toate punctele pe care mi le-ati recomandat, credeti-mă. Sunt constientă de ele si continui să mă culc / să mă scol ca si cum n-as avea probleme noaptea. Nu mă panichez, mă amărăsc, si asta abia după ce, după 5-6 încercări, reuseste să-mi alunge somnul cu totul. Mă ridic si mai dau în plâns, apoi îmi trece... Ce să fac?... Mă mai descarc si eu. :( Sper să mă ierte Dumnezeu si să nu-mi mai dea paharul ăsta mult timp. În timpul zilei, uit si mă iau cu treburile. Si astăzi, după 2 nopti (cu intercalare) nedormite 100%, am dereticat prin casă si-mi vedeam de ale mele, ca întotdeauna. Auzi ceva la radio, te amuză, etc etc... Pentru mine totul ar fi la fel, ...apoi mi-am amintit necazurile astea. Parcă am un ghimpe în coastă. Dacă n-ar fi ortodoxia, eu cred că da, probabil că m-as fi panicat si as fi făcut din asta o obsesie. As fi clacat. Singurul lucru care mă tine pe linia de plutire cred că e ortodoxia, ce am reusit să mai citesc si si să mai aflu si eu până acum. În noptile în care sunt deranjată până dimineata (deci, treziri până la 5-6 dimineata si mai târziu), nu am încotro, trebuie să recuperez ziua... Am încercat să stau trează si toată ziua, până seara următoare, asta însemnând circa 24 h trează, si apoi să mă culc la venirea serii. Si am făcut asta de câteva ori (si am avut de tradus, am muncit înainte; uneori am si iesit, am făcut niste drumuri). E foarte greu... si nu se poate face de fiecare dată lucrul ăsta. Asa că încerc să mă ajut cu ce pot. Că or fi moliftele, că o fi pastila (desi, prima dată când am luat-o, m-a zgâltâit cu veselie, de parcă nici nu conta că luasem pastila)... am văzut că merge oarecum si am luat-o, pentru că am nevoie să trăiesc. Eu am treabă, trebuie să mă scol dimineata, să merg în diverse locuri... nu mai trebuie să explic. Acestea fiind zise, stiu că varianta „vrăji” e extremă si putin plauzibilă multor oameni. Nu e vorba de dvs., dar incredulitatea asta mi se pare o lipsă de credintă. Nu vreau să supăr pe nimeni. Fiecare profesie - mai ales stiintele - mi se par fascinante si au toate rostul lor. Cred că orice stiintă nu face decât să-l descrie pe Dumnezeu, să cerceteze fenomenele lui. Nimic nu e independent de El. Tot ce spun Sfintii Părinti si învătătura ortodoxă despre lucrurile astea mi se par de bun-simt si foarte întelepte si a-i ignora si a privi lucrurile separat (neîntelegând prin asta o lectură habotnică la fiecare pas) de un ansamblu care tine de divin, mai ales ca ortodocsi, nu mi se pare practic. Dar nici nu mai confirmă sensul nostru ca ortodocsi. Nu vreau să mă înteleagă nimeni gresit, nici eu nu vreau să supăr pe nimeni. „În realitate, toate conceptele noastre psihologice sunt o stare duhovnicească”. „Dacă trăim la nivel psihologic, starea duhovnicească e încă neînteleasă”. Pr. Rafail Noica „Fără duhovnici buni, se golesc bisericile, dar se umplu clinicile de psihiatrie”. „Clinicile de psihiatrie ar fi goale dacă crestinii s-ar mărturisi curat, sincer, cu smerenie, făcând ascultare de un duhovnic experimentat, care se poate să fie si putin aspru. Atunci nimeni n-ar avea angoasă, probleme si mari ispite.” Pr. Paisie Aghioritul În încheiere, as vrea să spun că mitul bolii psihice e opinia unui duhovnic si psihiatru de exceptie, Pr. Filotei Faros. Repet. Cu tot respectul, toate stiintele sunt lăsate de Dumnezeu si îsi au rostul lor, dar nici una nu este deasupra Lui. La fel cum matematica nu-L depăseste, nici celelalte nu-L pot exista independent de el. Meseria de psiholog / psihiatru mi se pare extrem de interesantă si de productivă în conexiune cu o optică crestină, mai ales dacă suntem botezati si interesati de acest aspect. Sper că nu v-am supărat, vroiam doar să punctez niste lucruri, apropo de observatiile care s-au adunat pe topicul ăsta, pentru că mi se pare că avem tendinta uneori să tratăm prea dihotomic lucrurile, „Dumnezeu si psihologia”, sau „Dumnezeu si stiinta” etc. Eu le văd îmbinate, căci nimic nu mi se pare cu rost în afara Lui. Cred că se poate trăi cu El în orice moment si orice meserie am face. |
Citat:
Doamne-ajută, multumesc... |
Citat:
|
Salut!
Te inteleg foarte bine, stiu prin ce treci in momentul de fata dar sa nu-ti pierzi nadejdea in Dumnezeu pt ca El este ATOTPUTERNIC si te va ajuta sa treci peste aceasta incercare grea. Fratele meu a patit ceva asemanator dar Bunul Dumnezeu impreuna cu Preotul ADRIAN LACATUS l-au ajutat sa depaseasca aceasta incercare grea care se abatuse asupra lui. TOATA VIATA MEA O SA-I MULTUMESC ACESTUI PARINTE DEOSEBIT SI CU ASA MARE HAR. DUMNEZEU SA-I DEA MULTA SANATATE, FERICIRE SI NUMAI BINE IN VIATA PT CA ESTE UN PREOT EXTRAORDINAR. DOAMNE AJUTA! DUMNEZEU SA TE AIBA MEREU IN PAZA. |
Doamne mult milostive indurate si ai mila de noi
BUNA,draga mea CATISMA sora intr-u Domnul,scuze ca nu am putut sa-ti raspund imediat...dar am avut probleme de ordin tehnic...ma intristeaza sa aflu despre tine ca iti merge asa ...stiu ce chin tragi,si te pomenesc in rugaciunile mele sa fii,iertata,sa fim iertati cu totii....da este adevarat ca aceste fenomene inexplicabile mintiilor noastre omenesti,atat de limitate totus...sunt ca un virus,care pleaca,atunci cand te rogi...........si revine cu noi atacuri cand rugaciunea slabeste...si sa stii draga mea sora ca nici mie nu mi-a fost usor,pentru ca noaptea cand nu puteam dormi ca si tine acum,daca tot nu puteam dormi........imi puneam o esarfa pe cap........si incepeam rugaciunile si mataniile,insotite de lacrimile caintei,imi sfinteam toate colturile casei cu apa sfintita,in semnulSFINTEI CRUCII in fiecare seara dupa asfintitul soarelui, si citeam printre lacrimi rugaciunile ,aflate pe sitteu de rugaciuni,atat de frumoase si atat de folositoare.....si incetul cu incetul am inceput sa uit,chinurile prin care am trecut,dar nu am renuntat in a ma ruga zilnic de cate ori am timp...si nu voi mai renunta,pana la sfarsitul vietii mele,pentru ca a trai o viata,fara DUMNEZEU este a umbla ca un .........mort printre vii....nu ai nici o tinta nu stii incoto te indrepti....iar noi care am trecut prin asa ceva......stim acum si pretuim,importanta LUI DUMNEZEU ,prezenta LUI in viata noastra,asa ca nu dispera draga mea,persevereaza in rugaciunii si posturii,aprinde cate o lumanare cand te rogi,mai cu seama noaptea,se spune ca rugaciunile sunt mai puternice la mizul noptii,asa cum fac sfintii calugari,sper ca din tot sufletul data viitoare sa-mi dai vesti bune,adica ca te simpti ...mai bine......iar in ce priveste planul tau de a te retrage din lume ,eu daca imi permiti as zice sa mai ai rabdare,putin....pana vei incepe sa te simpti mai bine....iar mai apoi sa poti judeca la "rece" ce doresti sa faci,si daca asta este menirea ta....desigur....ca este bine sa te duci pe acolo de cate ori simpte sufletul tau nevoia,si eu as face la fel daca as fi in tara....dar din pacate acum nu pot.... si daca imi permiti un ultim sfat draga mea;sa nu-ti fie rusine sa te umilesti a cere mila si indurare de la Dumnezeu atunci cand te rogi,TE vede doar ......EL....in genunchi,cu o esarfa pe cap,si metanii,si sa mai stii draga mea ca eu sunt convinsa ca Dumnezeu ne iubeste foarte mult,daca dupa toate relele care le-am facut......pacatele noastre,totusi are o rabdare nebanuita ,si multa bunatate,iertandu-ne,si acordandu-ne o noua sansa in viatadepinde de noi cat de recunoscatori suntem,si cum ai vom multumi....,BINECUVANTAT ESTE DOMNUL DUMNEZEUL NOSTRU,IN VECII. AMIN.
Citat:
|
PS
Am uitat sa-ti spun draga sora Catisma ca la portalul cu rugaciunii de tot felul de trebuinte este si o frumoasa rugaciune pentru cei care nu pot dormi,pe mine m-a ajutat foarte mult....daca cumva nu ai incercat-o.....si as vrea sa-ti mai amintesc de pilda zilei ( nu mai retin exact care zi) am citit; " un calugar se ruga,si de o data cineva bate la usa,el intreaba;cine eee? de dincolo de usa i se raspunde; diavolu....calugarul merge si tine de use,diavolul impinge,calugarul si el.....diavolul se dovedeste a fi mai tare decat calugarul,iar calugarul,striga in ajutor pe ISUS,zicand ;ISUSE AJUTA-MA! diavolul impingea tot mai tare,calugarul iarasi striga; ISUSE ajuta-ma, diavolul impingea si mai puternic gata gat fiind sa-l dovedeasca pe calugar....iar acesta striga ia...ISUSE ajuta-ma,si ISUS l-a ajutat,iar calugarul La intrebat,Doamne,de cand te strig de ce nu m-ai ajutat? iar DOMNUL I-A RASPUNS;"PENTRU CA DOAR ULTIMA DATA M-AI STRIGAT...DIN TOT SUFLETUL,SI ABIA ATUNCI TE-AM AUZIT!!! DOAMNE AJUTA...........SI SOMN USOR...........SI BINECUVANTAT.
Citat:
|
Necazul vine de la diavol, dar de cate ori nu vine de la oameni ?
|
diavolul lucreaza si prin unii oameni
Citat:
|
De acord, dar intai fiecare sa se analizeze pe sine.
|
sfat !
tot felul de povesti cu iz paranormal, de parca am fi la casele bantuite de pe discovery !
oricum, trebuie vazuta si tratata cu atentie si solutia medicala ! si pe medici i-a lasat dumnezeu ca sa-i trateze pe oameni,si in cele mai multe cazuri, nici vorba de draci, sau demoni, ci e vorba de afeciuni psihice sau afectari psihologice,dintre care unele pot fi vindecate, iar altele mult ameliorate. eu nu cred ca boala psihica trebuie sa fie privita sau tratata cu rusine, e o boala,la fel ca oricare alta,iar medicii specializati fac tot posibilul sa o trateze ! desigur ca nu trebuie ocolit si apelul la religie, si la preoti,calugari, care sa faca rugaciuni pentru insanatosirea mintii respectivului si a spirtitului sau ! Cele doua metode- cea psihiatrica sau psihanalitica si cea religioasa trebuie folosite conjugat, spre binele pacientului,caruia nu tebuie sa-i fie frica de medici si sa-i ocoleasca din fica sau rusine sociala, etc ! insa cel mai mare medic ramane Dumnezeu, desi uneori lucreaza prin medici in mod concret,si numai Dumnezeu poate rezolva toate cazurile ! din partea mea urez sanatate maxima si grabnica insanatosire celor in nevoie ! |
Tu suferi probabil de paralizie in somn... Sunt multe de discutat, inca nu se cunosc foarte multe despre aceasta boala ce a dat nastere la multe legende. Uneori este asociata cu experiente precum telepatia, fenomene poltergeist, dedublare, vise lucide, experiente extrasenzoriale. Se pare ca unii oameni au aceasta deschidere, spre astfel de experiente, spre nefericirea lor (e o poveste mai lunga, are legatura cu undele de tip alpha, ce sunt prezente in creierul anumitor indivizi; starea alpha, cea de meditatie, deschide mintea catre... "altceva"); poate sa fie ceva din familie (mostenit)...dar nu e neaparat nevoie... Ideea este ca pana acum, nu s-a descoperit nicio modalitate de vindecare.. Prin urmare, te nasti cu ea, mori cu ea... Sfatul meu este sa incerci sa nu te mai gandesti prea mult la lucrurile astea si sa le iei pe toate asa cum sunt. Gandindu-te si temandu-te mai ales, nu vei face decat sa atragi aceste entitati catre tine. Fii mai relaxata si nu te mai lasa coplesita de temeri! Avand aceasta deschidere, poti sa-ti maresti forta mentala... Totusi, daca nu te simti pregatita si nu-ti doresti acest lucru, e mai bine sa lasi totul asa... Concentreaza-te pe lucruri frumoase; inainte sa adormi, gandeste-te la ceva frumos: o padure, marea, ceva relaxant. Imagineaza-ti ca te afli acolo si ca Dumnezeu e cu tine si ca te iubeste. Nu ai de ce sa te temi! Nu esti singura... Dumnezeu e cu tine...
|
În punctul în care sunt acum, mă rog bunului Dumnezeu să-mi dea si mie o noapte - una singură - în care să mă lase să dorm de la 12:00 până dimineată. :(
Mă rog mult de tot, Doamne, ajută-mă. |
Deci...
E ora 04:53...
Repet, o noapte cu somn neîntrerupt ar fi un mare pas înainte. Nu o noapte gen respiro temporar, după care să fiu tracasată iarăsi. În momentul în care o să am o noapte fără deranj de nici un fel, apoi o a doua la fel, o să fie un semn clar că lucrurile s-au urnit spre bine. Până atunci, mă rog, plâng (e usor a spune „nu da importantă”, dar de râs, nu pot), iau pastile care n-au decât un efect temporar sau nici unul, si mă întreb cât mă mai tine Dumnezeu asa (cât mai pot să mă întreb). Vă înteleg sincer pe cei care nu pricepeti fraza „eu dorm, dar mă scoală”, nemaitrecând niciodată prin asa ceva. Încercati să nu dormiti deloc si nu veti reusi singuri. Vă trebuie o cauză independentă de vointa dvs., care să vă deranjeze în permanentă. Pentru că chiar si când sunteti terminati de oboseală si picati de somn, tot puteti fi atinsi si miscati. Nu vorbesc aici de insomnie. Puteti misca oricând o persoană moartă de somn, aflată în ultimul stadiu posibil de oboseală - nu are cum să vă oprească. Ea poate dormi, dar numai din cauza oboselii, pentru că organismul cedează, nu are cum, e singura reactie firească - prin toate miscările si atingerile pe care i le cauzati. Am avut dimineti în care după o noapte de tracasări idioate (NU paralizie în somn, am trecut de mult de lucrurile alea), picam de somn, evident si mă întideam iarăsi în pat. În starea asta, adormeam (încă!) printre zgâltâieli si miscări de tot felul, într-o „nepăsare” a organismului de a mai reactiona. Esti atât de obosit, încât starea de trezire si de „zburat somnul” nu mai vine, după 24 de ore sau mai mult, de stat treaz. Si atunci, adormi cu zgâltâieli cu tot. Într-un final, pleacă. Există o portiune în somnul ăsta de „disperare”, ca să zic asa, în care din cauza oboselii maxime, organismul are un somn profund, mai „gros”, după care, către sfârsit, el acumulând deja odihnă, începe să fie din nou sensibil la zgâltâieli si factori externi, si zgâltâielile pot reapărea. (Am avut deja câteva experiente de genul ăsta. Mă refer aici la somn de recuperare din timpul zilei, bineînteles.) Cu alte cuvinte, esti mort de somn, te zgâltâie bine, dar adormi oricum asa, pentru că pur si simplu nu mai esti în stare să te trezesti, organismul nu mai reactionează; apoi dormi 5-6, ore să zicem, iar apoi când somnul devine mai „subtire”, iarăsi esti sensibil la miscări. E ca mersul în tren. După o perioadă extrem de epuizantă, câti oameni nu dorm dusi, în tren, cu toate zgomotele si zgâltâielile trenului, sau în masini, sau în conditii în care în mod normal nu s-ar putea odihni. Pur si simplu „cad de somn”, cum spune vorba aia. Sunt în stare să scriu toată polologhia asta pentru că sunt relativ ok - chiar dacă am avut încă o noapte de iad. Noaptea anterioară m-a lăsat în pace cam după ora 2:00 si am dormit până dimineată. Acum, reiau calvarul. Va trebui să ies, nu cred că am timp să dorm dimineata asta. Repet figura pe care am mai făcut-o până acum, dacă pot: stat trează până în seara asta si apoi culcat normal (numai să fiu în stare, am multe lucruri / drumuri de făcut astăzi...). * * * Una peste alta, iar alunecăm în descrierea unor simptome si vorbim de copaci, ratând pădurea. Văd că multi citesc fragmentat si retin si trag concluzii ca atare. Asa încât, ca un mic rând de încheiere... Nu există „paranormal”. Există Dumnezeu si toată zidirea Lui. „Paranormal” e doar un termen, printre atâtia altii. Prefer terminologia crestină. ____________________________________________ „Cum să simteati în raport cu medicii care vă tratau?” ”Îmi erau străini. Voiau să mă vindece de ceva care le era, de fapt, necunoscut.” E cea mai radicală definitie a medicinii din câte stiu. - Andrei Plesu |
Tot spun „zgâltâieli”, însă e un termen destul de relativ. Multe din ele sunt într-adevăr ca niste zgâltâieli (atunci când sunt literalmente niste zgâltâituri ale umărului (scurt, usor, nu e nevoie de mai mult (doar atunci când probabil cad într-un somn mai obosit, atunci sunt mai tari, cât să nu mă lase adormită mai mult de câteva clipe))), însă sunt lucruri foarte variate. Uneori e o deplasare a unui membru sau doar a unei portiuni din el (nimic rapid, nimic spectaculos, dar mie nu-mi trebuie mult, dacă simt că „mângâi” cearsaful, cum să nu mă trezesc). Apoi miscările de la nivelul capului, care de multe ori - logic - nu pot fi decât stânga-dreapta. E suficientă o miscare si m-am trezit. Apoi alte miscări ale corpului; orice portiune care poate fi miscată eficient, e folosită - un brat atârnat de marginea patului, de exemplu, nu e ratat si e clătinat imediat. Uneori e actionat un capăt al unui membru, foarte logic si foarte istet, pentru o miscare mult mai mare, foarte eficientă - miscat un umăr aflat „sub” tine si aproape te ridică, scurt... În fine... sunt multe.
Atacurile gen „lovituri” („palmă” peste frunte/cap/pe obraz) au dispărut în mare parte, însă se mai întâmplă si ele, din când în când. E tot ce a rămas din lucruri mult mai dure (o serie întreagă de lucruri, unele atât de „externe” încât cu greu ar putea fi clasate în categoria epilepsie sau pur si simplu nu au nici o legătură cu ea), în care nu as vrea să intru, dar din care am văzut o multime de exemple aici pe site, în cele câteva topicuri pe care m-am uitat. După mine, important nu e anecdoticul manifestărilor în sine, ci de ce vin ele si cum se poate scăpa. De-asta spun că în faza actuală, lucrurile sunt „soft”; e tactică diferită. Nu mai am atacuri care-mi făceau frică (pentru că eu de frica aceea am trecut, în momentul în care am început să citesc; scrierile diferitilor părinti mi-au elucidat „misterul” pentru totdeauna si am înteles „de unde vin”), însă sunt sistematice si extrem de persistente, nopti nedormite una după alta n-am mai avut niciodată până acum. În fine... Până la urmă n-am rezistat, m-am întins iarăsi, asa că am dormit de la 5:30 până la 9:00, când m-a trezit o vecină care are prostul obicei să vorbească mult si tare în holul blocului. Dar probabil că e mai bine, altfel dormeam până la prânz si mă dau peste cap. O zi bună tuturor si pretuiti fiecare clipă, toate sunt un mare dar de Sus. |
Nu ai incercat sa dormi cu cineva in camera ,cu mama ,de exemplu ?
Sa vada ea ce se intampla. La manastire Radu -Voda se citesc dezlegari ,se face slujba de sfantul Maslu. |
Citat:
Merg la molifte, dezlegări si masluri constant. Sunt peste 20 de molifte si dezlegări la care am fost si continui să merg. Am găsit, în sfârsit, si doi preoti dispusi să se implice în problema mea - în special unul. Am observat niste schimbări însă cred că problema mea va lua foarte mult timp ca să se rezolve. E prea veche si indiferent ce fac, duhul ăsta nu se lasă alungat usor. |
Citat:
Iertată să-mi fie gluma, dar Sf. Toma i-ar fi trebuit un aparat de fotografiat, în ziua de astăzi. Apoi ar fi venit un om de stiintă si i-ar fi explicat foarte logic fenomenul. |
Iarăsi cădem în discutii legate de amănunte si nu privim ansamblul. Si dacă as avea cancer, cu ce ne-ar încălzi si ce-am rezolva faptul că avem un diagnostic. Tot la Dumnezeu ar fi nădejdea.
|
| Ora este GMT +3. Ora este acum 11:41:58. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.