Nu am reusit sa-mi termin ce aveam de spus. Sper sa nu mai am probleme de-acum incolo cu virusii trimisi de virusologul de serviciu de duminica seara, acel Laurentiu care mi-a innebunit calculatorul.

Ma intrebai ce e de facut in cazul persoanelor care o tin una si buna, ca tot ce apare nou in viata limii s-ar datora diavolului. Nu stiu. Eu cred ca e vorba de o forma de autism care deja a inceput sa se manifeste la americani. Indaratnicia cu care sustin niste aberatii este de-a dreptul maladiva. Acesti oameni care nu fac decat sa apelze la citatele lui X sau Y nu au mai deschis de mult o carte si nici nu stiu sa o fi facut vreodata.
Am citit cu oroare cum acesti oameni pun simptomele bolii care este epilepsia pe seama faptului ca omul bolnav l-ar avea pe diavolul in el. Inseamna ca eu trebuie sa cred ca ei sunt de acord cu ceea ce a patit tanara Irina Cornici la Manastirea Tanacu din jud. Vaslui. Este odios, dar asta e concluzia pe care am tras-o. Gandirea lor este pe undeva ramasa prin Evul Mediu si daca ar putea, fara remuscare si regret, m-ar arde pe rug. Au dovedit-o in mai multe randuri prin atitudinea pe care au luat-o fata de postarile mele. Nu m-am speriat si chiar nu mi-e frica. Sunt un om care citeste, se informeaza, dornic de cunoastere si de noutati. Cand aflu ceva nou, pun mana pe carte, caut, citesc pana gasesc explicatia. Nu pot lasa nimic la intamplare si nici nu pot pune ceva pe seama diavolului pentru ca vreau o viata curata, senina, linistita. Pentru mine nu exista iad, diavol si alte asemenea cu care sunt obisnuiti cei care se dau credinciosi fara ca macar cu propria gandire, putere sa-si sustina o idee. Acesti oameni nu gandesc, ei traiesc doar prin citate. Nu au pareri, nu au idei. Este de-a dreptul de ras sa nu te poti exprima cu cuvintele tale si asta pentru ca cineva a facut-o inainte si tu crezi ca asa e bine.
Avem obligatia sa cultivam credinta la copiii, tinerii nostri, dar nu la modul cum o fac acesti falsi crestini. Nu trebuie sa speriem copiii, nu trebuie sa-i indepartam de credinta, dar nici sa crestem niste roboti. Stii ca am mai vorbit despre roboti si robotizare.
Sa vezi de-acum incolo ce curge!

Se vede clar ca-ti pui mintea la contributie. Foarte frumos. Dar ajuta-ne si pe noi, cei care nu o facem si spune-ne in ce crezi tu, caci de criticat ne-ai criticat, dar nu ne-ai dat si raspunsul considerat de tine corect. Tu in cine crezi? Ce inseamna pentru tine credinta? Considera-ne elevii tai si da-ne un raspuns pe intelesul nostru.
-------------------------
A Domnului este Mantuirea si peste poporul tau binecuvantarea Ta.

Nu trebuie efort deosebit ca sa faci niste constatari. Eu asta am facut, doar niste constatari. Si nu am criticat pe nimeni. Intre a critica si a constata ceva e o diferenta. In ce cred eu? Curios! In ce-ar putea sa creada un crestin-ortodox echilibrat si, uneori, poate prea lucid, logic, rational? Am mai spus ca despre credinta, despre tot ce tine de religie (post, pomana, rugaciune etc.) nu trebuie discutat in public. Ceea ce simt in suflet, ceea ce fac eu ceva intim, personal, ceva numai al meu si nu impart sau nu se imparte. Vreau sa se inteleaga ca credinta nu se face la colt de strada sau pe forum. Ceea ce fac intre cei patru pereti ai casei mele, imi apartine, este al meu.

Am intrebat despre credinta ta, caci nu reiese prea clar din cele relatate in ce crezi. Noi nu avem nimic de ascus. Tu de ce tii ascuns? Stii ca ce e tinut in ascuns intuneric este si ce e adus la suprafata, lumina este?
Noi intre noi crestinii putem sa ne spunem in ce credem si ce gandim, ce probleme avem, caci nu mai suntem nici la inceputul crestinismului, cand a fi crestin era pericol de a-si pierde viata si inca nu am ajuns in vremea Antihristului cand iarasi crestinii isi vor risca viata pentru credinta lor. Noi, crestinii trebuie sa-L marturisim pe Domnul nostru.
Curaj, deci, spune-ne in ce crezi?

In Biblie, la un moment dat, scrie ca nu trebuie sa stie dreapta ce face stanga si, daca-mi amintesc bine, chiar cand se vorbea despre post...

"Noi intre noi crestinii...", cuvintele iti apartin... Deci sub nici o forma nu ma includ "intre voi" - voi aveti o singura grija: sa-l invocati cat mai des pe diavol, sa va legati viata de diavol, sa legati orice progres din lume de diavol, orice eveniment pe care nu-l intelegeti, nu-l puteti explica. "Voi" acestia o grija aveti: sa-i oferiti diavolului un loc cat mai cald in sufletele voastre, in viata voastra si sa faceti un act de fala si de lauda pentru asa-zisul bine pe care credeti ca-l faceti. Ia o pagina dintr-asta si numara, de curiozitate, ca sa vezi, "voi credinciosii" cat de des il numiti, il evocati pentru ca nu puteti trai fara sa nu-i spuneti numele. Sufletele voastre sunt vandute iadului si diavolului. Dar, aici pe pamant, unde "voi" i-ati creat.

:)Silverstar, se pare ca te contrazici.Spui ca n-ar trebui sa folosim citate din cartile sfinte,dar tu insati ca om de litere apelezi la carti ca sa poti intelege.In alta parte ai spus ca stii Noul Testament pe de rost.Acolo este scris in multe locuri ca exista diavol si ca este dusmanul omului cel mai de temut.Noi ortodocsii daca pomenim numele lui nu o facem ca sa-l slavim,ci ca sa-l infieram,sa-l ocolim,sa-l punem pe fuga.Daca esti ortodoxa ar trebui sa cunosti aceste lucruri.Sper sa nu te superi.Doamne ajuta!

E drept, Negroponte, ca raul este peste tot si se manifesta sub diferite forme. Scrie si-n "Noul Testament" cum spui, dar eu nu sunt obligata sa cred tot ce scrie acolo. Daca mi-a dat bunul Dumnezeu un pic de minte, de ce sa n-o folosesc pentru binele meu, pentru linistea mea? Faptul ca pot ignora anumite lucruri e spre binele meu. De ce sa ma apuc eu sa vad "negru" in anumite situatii, cand pot ignora sau pot cauta explicatii. De ce sa-mi complic viata, existenta pomenind ceva ce stiu ca poate fi anihilat prin ignoranta. De ce sa pomenesc un nume care poate face rau?
Nu cred ca ma contrazic. Dar nu pot accepta ideea de rau decat in masura in care omul si-l creaza. Si daca omului ii place sa se complaca intr-o stare de iad aici, pe pamant, isi pune mintea la treaba si gandeste doar la rau.

:)Daca raul ar tine strict doar de noi ar fi mai simplu.Existenta ingerilor rai nu este inventata.Se spune ca cea mai mare viclenie a "raului" este sa te faca sa nu crezi ce el exista.Doamne ajuta!

Cred ca am mai spus undeva, parintele la spovedanie m-a intrebat: si l-ati vazut pe diavol?
Nici el nu-l vazuse, il vazuse in schimb o doamna care i s-a spovedit si mi-a spus si mie: este negru, cu par pe picioare si ochi bulbucati.
Eu personal am ramas consternata, chiar credea in ceea ce i se spusese cu toate ca el nu vazuse niciodata nimic. Nici eu nu am vazut niciodata nici un necurat.
Tu ai vazut Negroponte?
Iar ce spui tu despre rau, ca nu ar tine de noi, vai, ce frumos este pentru oamenii rai sa dea vina pe altul, pe demon. "A omorat saracul ca avea demonul in el, a mintit, a furat, a injurat, a violat tot din acelasi motiv."
In rest el, omul, era foarte bun, de vina sunt totdeauna altii.
Eu in viata am vazut ca oamenii sunt rai. Daca pot face un rau nu se sfiesc. Lucrez de aproape 10 ani in mediul de afaceri si numai asta vad in permanenta.
Crezi ca acei oameni fura, mint, te insala, de buni ce sunt?
Oameni buni gasesti foarte rar. Si ii simti. Acei oameni daruiesc in permanenta. Acei oameni nu traiesc cu gandul la cel rau, traiesc ca sa daruiasca si atat.
Si numai ei pot aduce lumina in jurul lor.
Cum poti aduce lumina in casa ta daca stai cu jaluzelele trase. Daca te gandesti toata ziua cat de intuneric este?
De doua mii de ani se tot dezbat aceleasi texte si teme religioase. Care este rezultatul. Sunt oamenii mai lamuriti acum? Mai exista sfinti in viata? Eu nu am auzit. Nici macar duhovnic care sa te calauzeasca in rugaciune nu poti gasi. De ce oare? Am intrebat nenumarati preoti din Bucuresti daca pot gasi duhovnic sa ma calauzeasca in rugaciunea inimii. Nici un raspuns. Au murit cam toti care erau traitori in indumnezeirea fiintei.
Si atunci, despre ce vorbim noi aici.
Ce vrem sa demonstram.

Diavolul poate sa ia diferitr forme sa se transforme chiar si in inger de lumina ca sa amgeasca

Draga Laurentiu,
Cred ca nu m-am facut pe deplin inteleasa. Am practicat o perioada mai lunga de timp rugaciunea inimii. Adica m-am rugat in mod constant. Am cumparat toate cartile scrise despre aceasta rugaciune si am impartasit experienta mea duhovnicului. Nu m-a putut calauzi pentru ca el nu se ruga, mai precis nu practica aceasta rugaciune.
Scuze pentru folosirea repetata a verbului "a practica" dar asa se numeste.
In timpul rugaciunii, am avut tot felul de trairi. Aceste trairi trebuiau foarte clar delimitate. De unde vin, ce ar putea insemna ele.
Deci stiu foarte bine ce zici despre amagire.
Nu am cartea la indemana dar, la un moment dat, parintele Mina Dobzeu, ofera pentru tot omul care doreste sa sporeasca in rugaciune posibilitatea de autoanaliza. Mai detaliat explica ca se exerseaza diferitele trairi, timp mai indelungat, fara a depasi un anumit prag, tocmai pentru a capata discernamantul necesar. Si la lumina se refera.
Problema este ca, pe masura ce inaintezi in rugaciune, treci la urmatoarele lectii, trepte, unde cartile nu mai spun nimic ci doar atat: lasati-va indrumati de duhovnic.
Si asa am si facut.
M-am oprit.
Si exista mai multe motive pentru asta. Rugaciunea te duce catre un drum care nu are nici o legatura cu viata noastra sociala de zi cu zi.
Si trebuie sa iei o decizie.
Cu toate astea, am ramas la parerea, ca rugaciunea este singura care te poate ajuta sa gasesti adevarul.
Nu cartile, prelegerile, discursurile. Numai simpla rostire a numelui lui Iisus. Si atat.

Da, ai dreptate Laurentiu, diavolul poate lua si forma ta, forma celui care imprastie virusi pe forum. Ti s-a atras atentia sa nu mai postezi link-uri, dar persisti. Probabil mintea care ti-a mai ramas nu-ti permite sa pricepi cat rau ai facut celor carora le-ai virusat calculatoarele. Ai noroc ca nu pot ajunge la tine ca ti-as arata eu cum arata diavolul ca sa nu-l mai pomenesti pe aici in vecii vecilor!...

CM ,
nici macar forumul nu ajuta la nimic . Bine de stiut pentru cei care pretind ca ar cauta ceva .

Ciudat faptul ca esti singura care ti se viruseaza calculatorul

Iarta-ma, CM, dar nu inteleg. Tu scrii " Nu m-a putut calauzi pentru ca el nu se ruga, mai precis nu practica aceasta rugaciune". E vorba de un duhovnic ortodox ?
Aveam impresia ca toti preotii ortodocsi practica ragaciunea inimii, sau cel putin pot indruma. SAu trebuie neaparat sa ne adresam unui duhovnic de la manastire? Poata e doar un gand preconceput de-al meu.

:)CM,de ce rastalmacesti ce-am zis eu?N-am zis ca raul nu vine de la om,ci si din afara lui,adica de la lume si de la diavol.Cat priveste rugaciunea inimii,ea se rosteste de cei mai avansati in credinta si nu fara binecuvantare de la duhovnic.Altfel nu are efectul dorit.Sunt atatea rugaciuni pe care le are Biserica;de le-am face noi pe acelea cum se cade,am ajunge mai buni,mai smeriti.Doamne ajuta!

Draga Anca,
Si eu aveam unele pareri idealiste la inceput de drum.
Bineinteles ca este vorba de preotii ortodocsi.
Nu este o critica la adresa lor, fie calugari sau necalugari. Este doar o constatare din experienta personala.
De aceea, Sfantul Sinod a "autorizat" sa scrie despre rugaciunea lui Iisus doar pe parintele Mina Dobzeu, care este si traitor al rugaciunii, care vorbeste numai din experienta, numai latura practica. Din cate am inteles, pentru ca sa primesti o astfel de "autorizare" presupun ca Sfantul Sinod verifica veridicitatea celui care vorbeste, mult mai profund decat putem noi a o face.
Si precizez ca nu te indruma nici un preot in rugaciune, de fapt nu poate face acest lucru daca el nu practica constant.
Si aici am vazut ca preotii sunt deosebit de cinstiti, iti spun deschis ca este bine sa cauti in alta parte dar ei nu pot recomanda. Rugaciunea este cel mai serios act al credintei si nimeni nu se joaca cu cuvintele.
Intentia Bisericii ortodoxe de a publica o serie de carti despre rugaciune este laudabila, se incearca raspandirea ei printre credinciosi dar, nu multi sunt si chemati pe acest drum pentru ca este un drum greu de parcurs.
Rugaciunea inimii este cel mai scurt drum catre Iisus, cel mai simplu si totusi cel mai complicat. Poti foarte bine sa te pierzi pe parcurs si sa o iei razna.
Si iti trebuie o credinta foarte mare pentru a te mentine si a nu renunta.
Odata, un preot calugar de la o manastire de langa Bucuresti, tanar si deosebit de bland, mi-a spus ca si el practica rugaciunea cand era la o manastire in munti. De cand venise insa aici, nu mai se putea bucura de linistea din munti necesara rugaciunii, ceilalti frati aveau alte preocupari si, renuntase.
O spunea cu parere de rau dar, incerca sa se acomodeze cu comunitatea in care era. Studia mult, invata, deci isi desavarsea educatia.
Cam atat stiu eu.

Draga CM, multumesc pentru raspuns.
Se vede treaba, ca e asa precum zici:" Rugaciunea inimii este cel mai scurt drum catre Iisus, cel mai simplu si totusi cel mai complicat". Cred ca atata timp cat inima primeaza, adica dragostea pentru Dumnezeu, smerenia si nu mintea, nu putem gresi. Asa cred eu. Dar voi citi si eu ce a scris Parintele Mina Dobzeu despre rugaciunea inimii. Sper s-o gasesc.

Draga maria55: Ce vrei sa spui, caci nu am inteles la ce te referi. Cum adica forumul nu ajuta la nimic?!?. Pe mine m- a ajutat, si v-am si multumit in mod repetat. Evident, cel ajuns la un nivel superior nu va mai avea ceva de invatat de la cei de pe forum, dar ii poate inspira pe cei in cautare . Dar mai sunt si cei, ca mine, la inceput de drum, care mai gasesc o bibliografie, ba o postare, ba parerea cuiva, etc. Am fost si apastrofata, tot spre folosul meu. Si ca mine toti aceia, care vin cu intrebari, sau doar citesc ceea ce se scrie.
Oare forumul e un lucru inutil, sau am inteles eu gresit. Sper ca nu, caci doar ce v-am gasit..