Eu n-as fi asa credul la povesti din astea.
Probabil credincioasa noastra foarte incerca sa braveze sau a lasat sa se inteleaga cumva ca ii este foarte greu cu cei doi copii care ii are deja si de aici doctorul a concluzionat ca probabil vrea sa scape de sarcina - ceea ce e foarte probabil, altfel de unde sa stie ca avea deja doi copii si mai ales nu stia inca pentru ce venise: consultatie despre mersul sarcinii sau programare la avort.

In plus, si in occident este un declin acut al natalitatii, putini au mai mult de 1-2 copii e drept, avorturi sunt mai putine pentru ca au fost educati sa foloseasca anticonceptionalele, unele din ele fiind de fapt un avort mai discret.

Da... îmi pare preferabilă folosirea anticoncepţionalelor (cele care nu sunt şi avortive). Până la urmă, este decizia fiecărei persoane căsătorite, de fapt a fiecărui cuplu, dacă şi când să aibă copii. Dacă ar fi păcat să controlezi lucrul acesta, atunci ar fi la fel de imorală decizia de a intra în monahism, sau de a trăi ca celibatar în lume. În toţi acei ani dedicaţi lui Dumnezeu şi, poate, carierei ai fi putut naşte o mulţime de copii, nu-i aşa? :)
Sunt lucruri care, din punctul meu de vedere, ţin de dreapta socotinţă: nu-ţi poţi asuma în orice moment responsabilitatea unui copil şi, mai ales, nu ai posibilitatea de a creşte, ca acum câteva decenii, 15-20 de copii, din cauza unei reticenţe faţă de anumite practici ştiinţifice.
În schimb, avortul este, într-adevăr, ucidere, ucidere de bebeluşi, deci crimă!
De aceea, trebuie EVITAT CU ORICE PREŢ!
Doamne ajută!

E o confuzie grava intre abstinenta ca vocatie sau fie chiar si abstinenta ca metoda anticonceptionala si actul sexual cu anticonceptionale.

Prima e cu binecuvantare pe cand pentru a doua nu cred ca se poate da.
Se poate cel mult ingadui, din pricina slabiciunii firii, dar binecuvanta nu.