Se poate ivi foarte des ocazia sa fim invitati sa mancam
Atunci ce facem ,mancam de dulce ?
Eu nu cred ca la o masa nu se gaseste si ceva de post
Putem manca de post fara sa anuntam ca postim ,sa trecem neobservati
Acei sfintii parinti posteau ,adica nu mancau ,e vorba de post negru ,fara mancare pana seara
Nu cred ca cei care ii invitasera mancau de dulce in post ,pentru ca si ei erau calugari ,deci nici batranul ascet nu a pacatuit pentru ca a mancat produse de post

E vorba de a ţine dreapta măsură: nici să nu idolatrizăm postul, nici să-l neglijăm. Nu era vorba mai sus de invitaţii repetate. Dacă e un obicei a mânca împreună cu colegii, e firesc să le spui că ţii post.
E bună rigoarea cu noi înşine, dar trebuie să nu uităm pentru ce postim. Postul nu e un scop în sine.
Cât despre călugării din pildă... putem presupune, însă nu putem şti ce li s-a oferit la masă. Ni se spune doar că au mâncat.

Un sfant parinte ,mi se pare ca parintele Teofil de la man.Sambata spunea sa refuzam daca suntem invitati pentru a le arata celorlalti ca trebuie si ei sa posteasca.
Si ca asta nu inseamna ca ne mandrim
Nu mi s-a intamplat sa se simta cineva jenat daca am refuzat
Postul trebuie tinut corect dar trebuie avut grija mare si de celelalte aspecte ale postului.

Permiteti-mi o intrebare...
Daca stiti atatea despre rigurozitatea postului si despre exemplele cu parinti si Sfinti,atunci cum de s-a intamplat sa mancati de dulce cu buna stiinta,chiar dupa ce v-ati impartasit?
Care a fost mobilul?sau ispita?
Sau cum va explicati acest impuls?Are vreo explicatie,motivatie?

Care sa fie explicatia ,prea putina rugaciune.
Postul nu trebuie sa fie numai un exercitiu de vointa ci trebuie sa izvorasca din fiinta noastra dorinta de a posti
Exista tentatia ,cum a spus Anca ,sa ni se para pe moment ca nu e un lucru grav sa mananci de ex o bomboana sau o prajitura
Parintele meu duhovnic spune ca e bine sa ne abtinem de la mancarurile care ne plac

Cateodata iti e f greu sa tii postul. La manastire am auzit, ca atunci cand lor le e greu si vor ceva de dulce, beau o cana de lapte, apoi revin la postul normal.

Nici f greu si nici f usor . . . :9:

Si daca e ziua de nastere a cuiva in post, si suntem invitati, nu putem gusta o feliuta de tort? Adica refuzam omul chiar in acel moment, cand ne ofera acele bucate cu mare bucurie? Eu nu stiu ce sa fac, chiar imi spusese o prietena a carei zi de nastere urmeaza sa fie, ca "te astept la o felie de tort", sau ceva de genul. Sa gust sau sa refuz categoric? Evident, o va durea banuiesc, invitatia fiind facuta cu o mare dragoste si bucurie.

Raoul, daca esti in Bucuresti, poti merge sa mananci la cantina de la Drept, chiar daca nu mai esti student. Au mancaruri bune si ieftine.
La mine la birou am avut doua sarbatorite Nicoleta. Acum, la serviciu se stie cine si ce mananca, nu e asa, ca te poti ascunde. Una a venit cu dulciuri de dulce si cu altele de post. Cea de-a doua a venit numai cu dulciuri de dulce, dar s-a scuzat fata de persoanele care tineau post. Adica mai sunt si persoane cu tact si nesuparacioase...

Da dar situatia mea e total diferita de a ta, chiar nu vad legatura. Si nu-mi trebuie cantine, am ce manca.