"Astăzi se vestește"


Astazi se vesteste
Si se preamareste
Zi veselitoare
Lumii de sub soare

Astazi s-a nascut
Cel far' de-nceput,
Domnu' Iisus Hristos,
Fiul Cel Frumos




Dintr-o feciorita
Plina de credinta
La noi a venit
Si s-a oferit

Ca sa ne sloboaza
Stralucita raza
Din poarta cea mare
Fara desfatare.

STRALUCIND TU IN EGIPT

Flori minunate cresc pe langa casa
Sunt lotusi mari de aur si iacinti,
Iasminul alb cu floarea de matasa,
Si tufe mari de negri terebinti.

Incremenit in vraja idoleasca,
Neputincios, asteapta Ham din veac
O raza-n intuneric sa luceasca,
Si iata: vrajile se si desfac.
Ca-ntr-o casuta-n margini de oras,
Au poposit ast-noapte trei fugari:
O mama, un batran si-un copilas
Si-atunci cazura idolii cei mari.
Smerita Mama matura prin casa;
Iar Pruncul doarme-n leaganul de lemn.

Arhanghelul zorit in zbor se lasa,
Si cade in genunchi ca la un semn.
Căci Maica matura cu mana lina,
Farame de icoane idolesti,
Care-au cazut ranite de lumina,
Sub focul ochilor dumnezeiesti.

Ci si-n pamantul inimii, Stapana,
Sa-mi vii sa maturi idolii sfarmati
Sa-mi vii cu matura cea sfanta-n mana
Sa-l cureti tot cu pasii Tai curati.
Si inflorind in flori nenumarate,
Sa simta si pamantu-ntelenit
Din inimile noastre-nvartosate,
Ca-n El cu Pruncul Tau au poposit.
Si sa tresalte inima plapanda
Precum Egipetul lipsit de ploi
Cand Tu cu Pruncul Tau, Stapana blanda,
Vei poposi la noi si… intru noi.

(din: Zorica Latcu Teodosia

Iisuse, nascandu-Te Tu, imparatia pacatului s-a nimicit.
Iisuse, cugetele cele rele, nascandu-Te Tu, din multe inimi s-au descoperit.
Iisuse, venind Tu, puterea diavolului a slabit si oamenii asupra lui s-au intarit.
Iisuse, nascandu-Te Tu, de ispitele ce vin de la lume ne-am izbavit.
Iisuse, trup luand, de ispitele trupului ne-am mantuit.
Iisuse, nascandu-Te Tu, trupurile si sufletele de patimi le-am curatit.
Iisuse, prin intruparea Ta, trupul nostru cel stricacios cu nestricaciunea l-ai impodobit.
Iisuse, pogorandu-Te Tu, din oameni pamantesti, prin har, ingeri ai facut.
Iisuse, rasarind Tu, lumina adevarului peste toti a stralucit.
Iisuse, nascandu-Te Tu, Dreptatea si Adevarul pe pamant s-au pogorat.
Iisuse, aratandu-Te Tu, pe Dumnezeu Cel intr-o fiinta am cunoscut.
Iisuse, lumea, prin Nasterea Ta, de bucuria mantuirii s-a umplut.
Iisuse, Fiul lui Dumnezeu, Cela ce cu trupul in pestera Te-ai nascut, mantuieste-ma.

Ca sa ma izbavesti din robia celui viclean, ai binevoit a Te imbraca in chip de rob, Cuvinte cel fara de inceput si de o fiinta cu Tatal si cu Duhul Sfant, pentru care, slavind milostivirea Ta, cantam neincetat: Aliluia !

Colind basarabean

Tu esti lumina cea sfanta
Precista blagoslovita
Ca ai nascut pre Fiul Sfant
Oamenilor pre pamantu’.

Tu esti cinstea ingereasca
Si slava apostoleasca
Biruinta sihastreasca,
Nadejdea calugareasca.

La toti sfintii esti cununa
Cu Cocon Fiu impreuna
Toti se satura cu tine
De Dumnezeiasca paine

Tu esti izvor de viata
Adăpi bine cu dulceata
Si esti Maica adevarata
C-ai nascut Fiu far’de tata.

Mai intai si mai cinstita
Decat soarele mai sfanta
Intru totul esti sfintita
De David esti proroocita

De-nteleptul Solomon
Si de Sfantul Ghedeon
Esti ieslea salasluita
Si cartea pecetluita

Cartea ne scrie cu dreptii
Unde doresc inteleptii
Si de-acum pana-n vecie
Mila Domnului sa fie.

Hristos, cu trupul aratandu-Se, Se salasluieste in noi in chip negrait. Veniti, credinciosii, sa vedem slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal si sa-I cantam: Aliluia !

Carmen : Vis de iarna
Zăpada albă şi pufoasă
Se-aşează-n linişte pe casă;
Totul în jur e uimitor,
Pătruns de-un tainic, sfânt fior.
Se lasă iară înserarea,
Natura parc-a adormit;
Doar luna-şi mai aruncă raze
Pe albul care-i nesfârşit.
E frig şi nimeni nu-i pe cale,
Pământul parcă-i amorţit;
În casă, lângă sobă stam
Şi-ndată, uşor am aţipit
Visam că-n lume era pace
Şi numai oameni buni şi sfinţi,
Era iubire-adevarată
Între copii şi-ntre părinţi.
În nea, jucam un joc,
Mai rar întâlnit,
Cel al iubirii sfinte
Ce nu are sfârşit.
Ură nu exista, nici răutate,
Ci numai dragoste cu-adevarat,;
Totul era curat si simplu,
De-un alb imaculat.
Iar oameni în veştminte albe,
Slăveau pe Fiul de-Împarat,
Ce-acum, deşi era în noapte,
Părea nespus de luminat.
Rugând, cu îndrăzneală multă,
Am început să strig mereu:
“-Iisuse Doamne, Fiu preadulce,
Cu Tine vreau să fiu şi eu!”
Mai vino iar în astă lume
Un strop de milă să aduci,
Să te mai naşti din nou în noapte;
E iarnă iar, ca şi atunci.
Vino in peştera din suflet,
Mi-o încălzeşte cu har sfânt,
Să aduci pacea Ta în lume
Şi fericirea pe pământ!

Hristos, cu trupul aratandu-Se, Se salasluieste in noi in chip negrait. Veniti, credinciosii, sa vedem slava Lui, slava ca a Unuia nascut din Tatal si sa-I cantam: Aliluia