A fi ortodox inseamna a benficia de de niste talanti. Acum depinde si ce facem cu acesti talanti. Caci una e sa-i inmultim si alta e sa-i ingropam in pamant pe toti sau pe o parte dintre ei pentru a fi in rand cu cei care au primit mai putini. Ecumenismul cam asta face: le cere ortodocsilor sa mai ingroape din talanti pentru a fi la fel ca protestantii.

In mod cert nu ne este dat noua sa cunoastem judecatile lui Dumnezeu si sa stim care dintre ortodocsi, catolici sau protestanti se vor mantui care nu. Caci nu numele de ortodox ne mantuieste, totusi. Ar fi prea frumos, prea simplu.

Daca ar fi asa, s-ar inghesui lumea sa vina la Ortodoxie ca sa obtina cel mai usor mantuirea! Insa, conform invataturii ortodoxe, mantuirea este o comoara pentru care trebuie sa depunem un efort s-o obtinem. Unele secte se aventureaza sa o promita cu prea mare usurinta, fapt care poate pune in pericol mantuirea celor care fac ascultare de ei.

Noi suntem chemati sa aparam talantii incredintati si sa-i inmultim. Aici ma refer atat la dreapta credinta a celor care o avem cat si la darurile individuale pe care le au toti oamenii indiferent de confesiune.

In plus, Hristos ne mai arata si alta cale, desavarsirea. Asta ar insemna sa inmultim talantii incredintati noua ca ortodocsi. Dar despre asta nu sunt eu vrednica sa vorbesc, insa putem cerceta scrierile celor vrednici.

Păi da, înmulțim noi talanții, de putem, dar s-o facem cu smerenie. Că dacă nu, degeaba suntem (i)luminați a giorno !


Cu ceva timp în urmă eram intr-o biserica (ortodoxă, că numai de-astea frecventez :)), și tocmai se citea pilda talanților, și apoi predica, în Engleză. Și traducerea era "talents", nu "talants"! Sincer, am crezut că am greșit biserica !

Dar tocmai folosirea figurată a cuvântului „talant” de către Mântuitorul a dus la cuvântul „talent”. Căutând în DEX, am găsit că asta este etimologia cuvântului „talent” - vine din latinescul „talentum” = lingou, ban.

Ca nu vor ajunge toti oamenii in Rai e clar, altel e erezia condamnata a lui Origene, apocatastaza. De fapt toti oamenii ajungeau in Iad dupa caderea lui Adam, dar bunul Dumnezeu ne-a dat un ajutor gratis si cu ajutorul harului si Sfintelor Taine unii oameni pot ajunge in Rai. Dar asta se intampla doar in Biserica lui Hristos, Biserica Ortodoxa.
Raspunsul si explicatiile la intrebarea ta le-a dat acum sfantul Igantie: http://blog.pustniculdigital.info/articole/54/
P.S. Si eu am avut la inceput conceptii foarte ecumeniste, credeam ca toate cultele sunt la fel (nu stiam prea multe de ortodoxie). Credeam asa, dar urmaream doar emisiuni protestante, ascultam un radio protestant. Nu suntem legati de ceva, azi credem ceva, maine aflam adevarul si credem adevarat, nu e ca ceva dat, de exemplu ca unii sunt femei si unii barbati, asta nu mai putem schimba.

N.Priceputule, m-ai mai luminat un pic, merci de termenul latinesc!

Cătăline, m-ai băgat in ceață, again. :)
Deci, cum s-ar zice: Back to square 1! :D Îs curat ecumenistă!!



Apropo de femei și bărbați: unii sunt(em) bărbați în trup de femei, și viceversa. (fără legătură cu homo sex)

Aha, tot de la bani se trage...:)
Atunci cum de sunt atatia oameni talentati care n-au un ban? De cand e lumea... ("nu am bani dar am taleeeenteeee/hop saridida.../ sunt un bou dar am lingou/hopsaridada")...

Predica la Duminica a XVI-a dupa Rusalii

Predica la Pilda Talantilor


,,Sfintei Evanghelii de astazi despre inteleapta folosire sau valorificare a talantilor primiti, ne indreapta gandul ia una din marile si permanentele datorii ale vietii noastre pamantesti, anume aceea de a inmulti darurile primite de la Dumnezeu, atat cele referitoare la suflet, cat si cele referitoare la trup.(...)


Pentru a-si putea indeplini menirea de bun chivernisitor sau administrator intelept al avutiilor si bunurilor acestei lumi, omul, cununa a creatiei, zidit dupa chipul lui Dumnezeu, a fost inzestrat cu daruri duhovnices ti si trupesti, care confera firii sale un caracter deosebit.



Aceste daruri, cuprinzand omul intreg, cu suflet si trup, sunt simbolizate prin talantii pe care stapanul i-a incredintat slugilor sale, fiecareia dupa puterea sa. impartirea diferentiata a talantilor, adica a darurilor, nu s-a facut intamplator, si nici in mod nedrept, ci dupa cum a chibzuit adancul stiintei dumnezeiesti ca poate omul folosi mai bine darul, sau talantul dat, dupa locul in care e pus sa lucreze, sau dupa imprejurarile in care este nevoit sa traiasca.(...)


Astfel, unora le-a dat Dumnezeu, in afara de viata, puterea de intelegere a lucrurilor in adancimea sau profunzimea lor, sau ascutirea mintii, puterea inteligentei, dintre acestia facand parte marii intelepti sau filosofii lumii; altora le-a dat o sensibilitate deosebita fata de frumusetile si suferintele lumii acesteia - din aceasta categorie facand parte scriitorii, poetii, compozitorii, marii artisti; altora le-a daruit flacara credintei si a dragostei fata de aproapele, cum ar fi marii dascali ai lumii si ierarhii, slujitori ai lui Dumnezeu; altora, darul oratoriei, cum a fost Sfantul Ioan Gura de Aur si alti Sfinti Parinti, precum si cuvantatorii bisericesti si laici; altora, spiritul organizatoric si strategic, cum au fost marii conducatori de osti - Alexandru cel Mare, Napoleon Bonaparte, spre exemplu; altora li s-a dat o indemanare deosebita in diferite mestesuguri.

Unora dintre oameni le-a dat Dumnezeu daruri cu totul deosebite, chemandu-i la lucruri si misiuni care ies din fagasul comun, cum ar fi: darul proorociei, darul facerii de minuni, darul apostoliei, al vorbirii in limbi diferite. Ne referim la darurile date proorocilor si Sfintilor Apostoli. Nu exista om pe care Dumnezeu sa nu-l fi inzestrat cu vreun talant, cu ajutorul caruia sa poata trai cinstit in viata aceasta si prin care sa dobandeasca mantuirea. (...)''

Sursa:
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...lii-82092.html

Am extras din Tinerii, familia şi copiii născuţi în lanţuri un fragment care aminteşte de "talanţi", respectiv "talanţii" lui Dumnezeu.

“Să nu se creadă îngust, că dreptul apare numai în religie. Dreptul poate să se arate în oricare dintre valorile sau talanţii lui Dumnezeu. Dacă însă abia în religie apare, asta se datorează faptului că aici se mai ştie ceva despre atârnarea omului de Demnezeu. Deci purtătorul oricărei valori, dacă va ajunge la cunoştinţa atârnării sale de Dumnezeu, va ajunge drept. Drept e omul lui Dumnezeu, ori de poartă slujba preotului, ori pe-a împăratului, ori pe-a învăţatului, ori pe-a artistului, ori pe-a vistiernicului, ori pe-a bogatului, ori pe-a săracului. Un singur lucru i se cere pentru aceasta: să se cunoască pe sine ca avându-şi obârştia duhovnicească şi toată înzestarea de la Dumnezeu. Sunt mulţi drepţi care nici nu ştiu despre ei că sunt drepţi”.

Se trateaza. :)

Merci de incurajare. :) Cel mai eficient mesaj de pana acum. :53: