In plus, un cuplu poate sa fie fericit daca face Voia Lui Dumnezeu. Aici este insa o mare problema: daca stii care e voia Lui dar daca celalalt nu face Voia lui atunci te obliga si pe tine sa nu faci voia lui Dumnezeu, nu?

Si daca el alege altceva decat ceea ce vrea Dumnezeu atunci tu ce poti sa mai faci? Inseamna ca asa a vrut Dumnezeu ca el sa aleaga, nu? Deci daca alegi si tu in consecinta atunci faci voia Lui Dumnezeu, nu? Nu te mai simti vinovat macar ca nu ai facut Voia Lui Dumnezeu. Macar scapi de sentimentul asta de vinovatie ca ai ales nu in conformitate cu Dumnezeu tocmai pentru ca celalalt a ales mai intai, deci tu esti efectiv absolvit de pedeapsa divina sin moment ce ai facut si tu ceea ce ai crezut ca-i place lui dumnezeu, ca o consecinta logica a alegerii celuilalt. Intrebarea asta ma framanta tare mult si daca ar fi asa atunci as scapa de sentimentul asta de vinovatie ca nu am facut voia Lui Dumnezeu.

Deci daca celalalt sortit ma obliga sa aleg altceva, atunci inseamna ca fac voia lui Dumnezeu, din moment ce doar acea optiune mi-a mai ramas. Sau sa ma simt vinovat in fata Lui ca nu l-am determinat pe celalalt sa ma aleaga pe mine si asa sa facem voia Lui Dumnezeu. In plus, cum ai putea sa determini pe cineva intr-o astfel de situatie vitala, esentiala pentru viata, pentru fericire, cand alegerea ne apartine fiacaruia?

Nu? Eu nu pot sa merg si sa-i zic: alege-ma draga pe mine ca asta e voia Lui Dumnezeu, ca el alege, nu eu, deci...

In concluzie, cred ca numai prin rugaciune stim care e voia Lui Dumnezeu si mai cred ca poate ca mai intai trebuie sa facem voia lui intr-un alt domeniu in care vrea El si mai apoi se face toata Voia lui, pe deplin.

Aici e intelepciunea.

Cred ca numai sfintii ne pot ajuta ca sa descoperim voia Lui Dumnzeu si dupa ce am descoperit-o sa facem conform ei, numai sa fie de acord si celalalt.


Mai cred ca voia Lui Dumnzeu se va realiza intr-un moment neplanificat ca nu e cand stabileste omul ci e cand stabileste El, Dumnezeu.

Asa cred eu ...

Ionutpopa, as mai adauga ceva le ceea ce ai scris tu aici.
Anume ca daca sotul o inseala pe sotie si ea se culca apoi cu el, desi poate ca stie sau banuieste ca ceva nu e ok, atunci dracul intra in casa aia, adica desfranarea facuta cu femeia cu care a facut adulterul.

Dar daca un barbat este inselat de sotie, el niciodata nu s-ar mai culca cu sotia lui. Tocmai de aceea eu cred ca femeile care continua sa aiba relatii cu sotul dupa ce a inselat-o sunt foarte prostute, sa zic asa, accepta o umilire si o bataie de joc mai mare decat atunci cand i-ar zice cuvinte urate sau ceva urat. E o injosire pentru femeia aceea, daca accepta sa mai se culce cu el si culmea e ca tot ea va fi cea atacata de diavol, patrunzand desfranarea in casnicia aceea asta pt. ca barbatul e mai puternic, chiar si din acest pct. de vedere.

Deci, conditia esentiala a comuniunii este loialitatea si fidelitatea, daca se incalca, totul se duce de rapa mai apoi, mai devreme sau mai tarziu.

Chiar Iisus zice ca din motiv de desfranare sa se desfaca casatoria, nu degeaba a zis El asa.

Dragostea,respectul si intelegerea.Intre cei 2 nu trebuie sa existe ierarhii sau chestii de genu,,tu faci asta ca esti femeie,eu fac astalalta ca sunt barbat".Ambii sa lucreze in echipa si sa gandeasca unul ca si celalalt.De ex daca unuia ii este rau,celalalt sa il simta sau in cazul treburilor sa se imparta totul in mod egal si nu numai femeia sa faca treaba sau barbatul,ci impreuna..la masa de ex ea sa pregateasca mancarea,el sa puna fata de masa...la curatenie,ea sa faca in sufragerie,el in dormitor..la ingrijitul copilului,ea sa il spele el sa-l imbrace sau ceva asemanator...pe strada daca gasesc un om cazut,unu sa sune la salvare,celalalt sa verifice daca e constient.Daca se intampla ca barbatul sa aiba o idee noua,atunci el va explica femeii ce are de gand iar ea il va asculta si ii va fi un ajutor in acea idee,sau daca ea va avea o idee atunci barbatul o va asculta si ii va fi un ajutor ei.Daca femeia vrea sa cumpere un obiect nou(aspirator de ex sau robot de bucatarie)ii va spune barbatului de ce vrea sa cumpere,care sunt avantajele,se vor gandi impreuna la dezavantaje,barbatul isi va spune parerea si vor lua o decizie impreuna(valabil si invers,unde se schimba rolurile adica daca barbatul vrea sa cumpere ceva nou atunci el va explica si femeia doar isi va da cu parerea).La serviciu,ideal ar fi ca cei 2 sa aiba aceeasi meserie si se vor sfatui impreuna,vor face totul in echipa.Daca li se va cere ajutorul sau au de facut un proiect,vor imparti treburile pe jumate si fiecare se va ocupa de partea lui de treaba,bineinteles ca sfatuindu-se cu celalalt.Diferentele dintre sexe duc la nefericire in cuplu.Asta e parerea mea si asa vad eu un cuplu perfect.

din pacate daruim putin si primim putin, pentru ca nu simtim asemenea.

"Iubitul meu este al meu şi eu sunt a lui. El printre crini îşi paşte mieii.
Până nu se răcoreşte ziua, până nu se-ntinde umbra serii, vino, dragul meu, săltând ca o căprioară, ca un pui de cerb, peste munţii ce ne despart.....
Cât de frumoasă eşti tu, draga mea, cât de frumoasă eşti!...Până nu se răcoreşte ziua, până nu se-ntinde umbra serii, voi veni la tine, colină de mirt, voi veni la tine, munte de tămâie.....
Ca pecete pe sânul tău mă poartă, poartă-mă pe mâna ta ca pe o brăţară! Că iubirea ca moartea e de tare şi ca iadul de grozavă este gelozia.
Marea nu poate stinge dragostea, nici râurile s-o potolească; de-ar da cineva pentru iubire toate comorile casei sale, cu dispreţ ar fi respins acela." (din Cantarea Cantarilor)

Iata o imagine perfecta a iubirii conjugale, descrisa in Scripturi. Cam asa ar trebui sa fim noi in familie. Asa trebuie sa ne vedem unul pe altul. Ce ziceti , reusim? :)

Da, este superba Cantarea Cantarilor... :25:Sa dea Domnul sa ne vedem si noi asa intr-o buna zi.