Glasul Sfintilor:,,Aceasta este credinţa celor scăldaţi în lacrimi, a celor ce plâng pentru dreptate, adevăr şi viaţă. Nu este credinţa slugilor nedreptăţii, înşelăciu­nii şi morţii, a prietenilor râsului ce sfârşeşte prin disperare. Aceasta este credinţa celor scăl­daţi în lacrimi, care plâng din cauza neputinţei lor şi a neputinţei întregii omeniri. Ei caută Izvorul dreptăţii, al adevărului şi al vieţii. Şi acest Izvor le este dat. Astfel, lacrimile lor de durere sunt transformate în lacrimi de fericire, pentru că ei găsesc cea mai preţioasă comoară, adică pe Tatăl Atotputernicul, Făcătorul. Ce mai au ei de căutat când prin El li se dă totul ? Le rămân doar lacrimile de pocăinţă cu care ei spa­lă orice nedreptate şi înşelăciune şi se îndepăr­tează de moartea veşnică. Spălaţi cu lacrimile pocăinţei, ei devin blânzi şi îngăduitori faţă de fraţii lor ce se căiesc, faţă de tovarăşii lor de drum, pe cărarea ce duce la tărâmul etern şi îi ajută să descopere dreptatea lui Dumnezeu, Iz­vorul dreptăţii, adevărului şi vieţii.

Aceasta este credinţa voastră, purtători de Hristos, credinţa strămoşilor voştri, care nu au regretat niciodată calea anevoioasă şi lacrimile vărsate când au ajuns lângă Domnul şi au fost consolaţi. Aceasta să fie şi credinţa copiilor voştri, din generaţie în generaţie până la sfâr­şitul veacurilor. Aceasta este Credinţa Ortodoxă salvatoare ce nu a fost niciodată ruşinată. Cu adevărat, aceasta este credinţa poporului cu adevărat ales, a celor ce poartă icoana lui Dum­nezeu în sine. La Judecata lui Dumnezeu lor nu le va fi greu. Ei vor fi numiţi binecuvântaţi."(Sfantul Nicolae Velimirovici)

Inseamna ca n-ai inteles atitudinea Apostolului Pavel.

Nu, ideea era alta.
Vroiam doar sa stiu daca dvs. np, sunteti asa de indignati doar la auzul acelor cuvinte din randuiala revenirii la ortodoxie sau va indignati si la cuvintele apostolul Pavel care cere unei comunitati intregi sa-l blesteme si excomunice pe acel incestuos.
E posibil sa ma insel, dar din ce ai spus, s-ar putea cumva deduce, ca motivul care te retine sa revii la ortodoxie e dat de acea randuiala care cere lepadarea de toate ereziile si ruperea relatiilor cu cei care continua sa le sustina.

De aceea am intrebat, tu ce ai fi facut daca ai fi fost ruda cu acel incestuos din Corint, despre care apostolul Pavel le-a zis celorlati sa-l dea satanei?
L-ai fi dat sau nu?

In discutia de aici nu era vorba despre miliardele de neortodocsi care n-au auzit niciodata de ortodoxie. Sau era? Scuze, n-am citit decat putin.

Inseamna ca n-ati inteles porunca lui Hristos.

Cu atat mai mult contextul si destinatarii acuzelor lui Pavel.

Nu mai sunt indignata. Am fost odata, dar m-am obisnuit cu ideea.
Aceasta randuiala a fost pentru mine odata o pricina de poticnire. Dar nu asta ma retine, ci faptul ca nu vad ce as gasi mai mult decat pot gasi aici unde sunt. Poate ca sunt oarba, dar asta e...
Daca ar fi fost ruda cu mine as fi rupt de mult contactele cu el. Insa a-l da pe mana satanei nu inseamna blestem, ci anathema, adica acea aruncare peste gard, lipsire de sprijinul Bisericii, excludere. Iar cand nu esti in Biserica pe mana lui Dumnezeu, esti afara, pe mana satanei. Iar atunci cand satan pune mana pe un fost crestin e vai de el, caci se razbuna pentru toate rugaciunile de dinainte. :) Ii nimiceste trupul si chiar sufletul, daca Dumnezeu ii da voie sa o faca.

Glasul Sfintilor: Sfintul Teodor Studitul (+826)

"Atunci cind Credinta e primejduita, porunca Domnului este de a nu pastra tacere. Daca e vorba de Credinta, nimeni nu are dreptul sa zica: "Dar cine sunt eu? Preot, oare? N-am nimic de-a face cu acestea. Sau un cirmuitor? Nici acesta nu doreste sa aiba vreun amestec. Sau un sarac care de-abia isi cistiga existenta? ... Nu am nici cadere, nici vreun interes in chestiunea asta. Daca voi veti tacea si veti ramine nepasatori, atunci pietrele vor striga, iar tu ramii tacut si dezinteresat?

Sinodul nu este aceasta: sa se intruneasca simplu ierarhi si preoti, chiar daca ar fi multi; ci sa se intruneasca in numele Domnului, spre pace si spre pazirea canoanelor... si nici unuia dintre ierarhi nu i s-a dat stapinirea de a incalca canoanele, fara numai sa le aplice si sa se alature celor predanisite, si sa urmeze pe Sfintii Parinti cei dinaintea noastra... Sf. Ioan Gura de Aur a spus deschis ca dusmani ai lui Hristos sunt nu numai ereticii, ci si cei aflati in comuniune cu ei.Avem porunca de la insusi Apostolul Pavel ca, atunci cind cineva invata ori ne sileste sa facem orice alt lucru decit am primit si decit este scris de canoanele Sinoadelor ecumenice si locale, acela urmeaza a fi osindit, ca nefacind parte din clerul sfintit. Nici un sfint nu a incalcat legea lui Dumnezeu; dar nici nu s-ar fi putut numi sfint, daca ar fi calcat-o.

Si chiar daca am fi pacatosi in multe, totusi suntem ortodocsi si madulare ale Bisericii Universale, indepartindu-ne de orice erezie si urmind oricarui Sinod recunoscut ca ecumenic sau local. Si nu numai acestora, ci si hotaririlor pe care le-au luat si le-au propovaduit Sinoadele. Nici nu este ortodox desavirsit, ci pe jumatate, cel care crede ca are dreapta credinta, dar nu se alatura dumnezeiestilor Canoane." (Migne, PG Epistola II.81)

Apropos` de atidudinea ortodocsilor musculosi:

Ei, cat de aproape sunt de a se implini Scriptura si cu mine:

"Ferice va fi de voi cand, din pricina Mea, oamenii va vor ocari, va vor prigoni si vor spune tot felul de lucruri rele si neadevarate impotriva voastra!" (Mat.5:11)

Iti poti schimba nick-ul din Ucenic in Mucenic:25:

Pentru cei care se smintesc de semantica cuvintelor, e bine de precizat ca expresia „a anatemiza”, inseamna a exclude temporar, a excomunica pe cineva din corabia Bisericii.

Ramas pe cont propriu, cel exclus isi va da singur seama din feluritele necazuri, ce inseamna sa crezi ca poti traversa oceanul cu o anvelopa plutitoare si nu in corabia sigura care de 2000 de ani n-a naufragiat pentru ca Hristos e carmaciul ei.

Adica exact asa cum reiese si din cuvintele apostolului Pavel din 1Cor5: „pe unul ca acesta (incestuosul) să-l daţi Satanei spre pieirea trupului, pentru ca sufletul să se mântuiască în ziua Domnului Iisus”.

Sensul propriu al cuvantului „anathema”, in greca, desemneaza ceva care a fost separat spre a fi ridicat mai tarziu. Cuvantul este compus din "ana" - o prepozitie ce indica o miscare ascendenta, respectiv "thema" – parte separata.

Adica a exclude in sensul de a separa ceva stricat, putred pentru a nu se strica si celelalte parti. Daca intr-un cos cu mere se gaseste si unul putred, acela trebuie ridicat si separat (ana+thema), scos afara pt. a nu se strica toate merele.

La fel si in cazul incestuosului pe care comunitatea trebuie sa-l excluda pt. a nu se molipsi si altii de la naravul lui, la fel si in cazul cuiva care, nu doar ca respinge cu obstinatie invatatura cea dreapta, ba mai mult, incearca sa-i contamineze si pe altii cu propria erezie putreda.

Cel anatemizat e exclus pedagogic pt. o vreme, rastimp in care sa mediteze serios daca doreste sa ramana exclus din corabia lui Hristos. Daca se razgandeste, poate oricand reveni in corabie.

Dar trebuie neaparat sa faca dovada ca a renuntat la orice l-ar putea contamina din nou, pe el sau pe ceilalati.

In general oamenii se excomunica singuri, renuntand la comuniunea cu Biserica, fie prin erezie, fie prin necredinta, indiferenta, pacate, nepasare etc. Biserica nu obliga pe nimeni sa faca parte din ea si nu poate decat sa le respecte cu multa durere, libertatea de alegere.

Raul nu se margineste numai la cel care savarseste pacatul „Oare nu stiti ca putin aluat dospeste toata framîntatura?” (I Corinteni 5:6), ci raul inainteaza si cuprinde si celelalte madulare. De aceea Sf. Apostol Pavel a excomunicat si iarasi a primit in Biserica, dupa ce s-a pocait, pe cel care facuse un pacat grav (1 Corinteni 5, II Corinteni 2: 5-11) L-a „dat Satanei” nu pentru a ramane in mainile ei (adica in stare de zbucium, neliniste interioara), ci ca sa-l scape rapid de tirania Satanei, l-a dat pentru a trezi in el constiinta, pentru a se cai, pocai. La fel a facut si in alt caz: Dintre aceştia sunt Imeneu şi Alexandru, pe care i-am dat satanei, ca să se înveţe să nu hulească. (I Tim 1,20) Dumnezeu ingaduie ispita pentru a ne intari in bine si nu pentru a ne prabusi in rau, caci orice ispita poate fi invinsa (1 Corinteni 10:13) Apostolul Pavel le-a dorit binele, nu raul atunci cand "i-a dat Satanei".

:-)))) O veti face voi, in memoriam.

SINGUR ORTODOXIA (Parintele Arsenie Papacioc)
 

,,In orice caz am observat ca numai omul egoist pleaca de la Ortodoxie,atunci cand o cunoaste;unul smerit niciodata nu pleaca”(Cuviosul Paisie Aghioritul)

,,Nu marile raspantii deruteaza si incurca cel mai mult.Nu la ele se produc marile rataciri de drumuri.Nu.Micile bifurcatii,cele in care cele doua drumuri nu numai ca se aseamana foarte mult dar par sa duca,pe cai nu mai putin diferite,in aceiasi directie.Acolo iti adoarme vigilenta si iti spui ,,In fond ce conteaza?Tot acolo ajung”Odata pornit,chiar daca la un anumit moment incepi sa te indoiesti de corectitudinea directiei alese,iti vine greu sa te intorci sis a reiei drumul cel bun din punctul in care l-ai abandonat.Pe de alta parte incerci sa corijezi traseul din mers,si risti sa-l incurci tot mai mult.Ca sa nu te intorci incerci sa gasesti scurtaturi,te sfasii in hatisuri,te ranesti prin rape,te inamolesti prin smarcuri.Si poate pana la urma reusesti sa gasesti drumul dar cu cata spaima-n inima.Asta atunci cand esti cat de cat atent si nu mergi in ratacire fara grija.Biserica a dus intotdeauna o lupta pentru nuante.Unul din marile merite ale Parintilor consta in aceea de a fi detectat abaterile de la primele lor manifestari,de cand erau simple nuante,apparent fara mare importanta doctrinara.Ei s-au luptat pentru ceea ce unora n-ar putea sa li-se para decat nuante ,,nevinovate”dar care evoluand in timp s-au dovedit a fi mari rataciri.

,,In fond de ce ne luati pe noi cu ,,omoousios si nu cu omoiousius,ce atata discutie pentru o litera?Trei sute optsprezece Parinti s-au contrazis aprig la Niceea,in 325, pentru ,,o litera”.
,,Ce conteaza daca spui Nascatoare de Dumnezeu sau Nascatoare de Hristos,tot Maica Domnului este?”La Efes,in 431,o suta nouazeci si opt de episcopi adunati intr-un sinod ecumenic s-au sarguit pentru acest lucru”.
,,Sa mori pentru icoane?Ce exagerare!Oare nu se poate foarte bine si fara ele,cum se vede pe la altii?”Ei bine au fost si din acestia care au plecat la Domnul marturisind cu viata lor icoanele si pana la urma istoria le-a dat dreptate.
,,Biserica?Ce importanta are daca este intemeiata pe credinta dreapta si ferma in piatra din capul unghiului,Hristos,sau pe piatra Petru,sau in general pe un om oarecare intemeietor de confesiune?”
,,Duhovnici?Doar n-o sa-i spun eu toate ale mele unui popa incult sau pacatos si el!Eu comunic direct cu Dumnezeu,nu am nevoie de intermediari”.

Ortodoxia,urmand Bisericii adevarate dintotdeauna,tine la dreapta deosebire a tuturor nuantelor si cu atat mai mult la combaterea marilor deosebiri aducatoare de rataciri.O marturie a arhimandritului Sofronie:

,,Iarta-ma,poate ca toate acestea sunt de prisos,dar as vrea sa spun aici ceva despre faptul ca in vremea de acum o mare parte a crestinismului din lume inclina a primi una dintre cele mai primejdioase erezii,ce pretinde ca in zilele noastre nu mai este o singura Biserica ce sa fi pastrat deplin adevarul invataturii lui Hristos,care stapaneste pe deplin cunoasterea tainei sfintei vieti harice in privinta moralei-nevointei,erezie care socoteste ca multe din bisericile care se numesc ale lui Hristos au har egal.Mi-am indreptat cuvantul catre cele de mai sus numai pentru a-ti spune cat de mult as dori,si ma rog lui Dumnezeu,sa nu te lasi inselat de ele,ci sa fii adanc convins in inima si in minte ca exista pe pamant aceea una adevarata Biserica pe care Domnul a intemeiat-o,ca aceea Biserica pastreaza nestricata invatatura lui Hristos in intregul ei,detine deplinatatea cunoasterii si a harului si este negresalnica.Cele rostite in Soboarele a toata lumea,ca forma finala a invataturii Bisericii,nu pot fi supuse nici unei schimbari”

Ucenicul a devenit sensibil. :4: Ucenice dă afară mândria din tine...hai să mai îți spun ceva...asta nu trebuia să o spui să audă tot târgul...ci tu și Hristos...dar iarăși mi-ai dovedit cât de bine știi să interpretezi Sf Scriptură și cât de luminat ești. De taină ai auzit?

Ai rămas fără replică pe alt topic și ai venit să te plângi pe aici?

Apropo, Matei (5,11) sună cam așa: ”Fericiţi veţi fi voi când vă vor ocărî şi vă vor prigoni şi vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră, minţind din pricina Mea”.

Iti reamintesc ce am gasit eu: impartasirea cu Trupul si Sangele Domnului.
Iar daca as fi avut copii minori, i-as fi facut si pe ei membrii ai Bisericii, prin botez.

Ati incurcat citatele asta e pentru cei ce sunt in adevar, crestinii adica.
In Sfanta Scriptura sunt si alte citate, referitoare la cei ce spun o alta inavatura:

"2 Petru 2, 1-3 1. Dar au fost în popor şi prooroci mincinoşi, după cum şi între voi vor fi învăţători mincinoşi, care vor strecura eresuri pierzătoare şi, tăgăduind chiar pe Stăpânul Care i-a răscumpărat, îşi vor aduce lor grabnică pieire; 2. Şi mulţi se vor lua după învăţăturile lor rătăcite şi, din pricina lor, calea adevărului va fi hulită; 3. Şi din poftă de avere şi cu cuvinte amăgitoare, ei vă vor momi pe voi. Dar osânda lor, de mult pregătită, nu zăboveşte şi pierzarea lor nu dormitează."

"1 Timotei 6, 3-5 3. Iar de învaţă cineva altă învăţătură şi nu se ţine de cuvintele cele sănătoase ale Domnului nostru Iisus Hristos şi de învăţătura cea după dreapta credinţă, 4. Acela e un îngâmfat, care nu ştie nimic, suferind de boala discuţiilor şi a certurilor de cuvinte, din care pornesc: ceartă, pizmă, defăimări, bănuieli viclene, 5. Gâlcevi necurmate ale oamenilor stricaţi la minte şi lipsiţi de adevăr, care socotesc că evlavia este un mijloc de câştig. Depărtează-te de unii ca aceştia."

Asadar revino in Biserica si la Hristos ca sa se implineasca acele cuvinte spuse de tine. Acum esti intr-o amagire care tu crezi ca e adevarul.

Asta nu imi lipseste, Mani. Dar te inteleg ca tie iti lipsea. Baptistii au alte idei despre impartasanie.

Doriana, daca asta -cum spui tu- nu ai, atunci nu ai nimic.

Nu am zis ca nu am, ci ca nu imi lipseste tocmai pentru ca o am. Ma impartasesc lunar (aproximativ) cu Trupul si Sangele Domnului.

Cred ca s-a inteles ca din punct de vedere ortodox eterodocsii nu au Sfinte Taine, deci acelea sunt doar paine si vin, nu Trupul si Sangele Domnului, care se transforma in cadrul Sfintei Liturghii (si nu pentru ca stau doar in biserica).
Oricum, neoprotestantii nici nu au aceasta intelegere, ei spun ca painea si vinul nu se transforma in Trupul si Sangele Domnului, ci comemoreaza Cina.

Ei comemorează Jertfa Mântuitorului, nu Cina. Aşa cum El Însuşi ne-a poruncit: "aceasta să faceţi spre pomenirea Mea" (Luc. 22,19; 1 Cor.11,24.25)

Adevarat!

Dar poti sustine si punctul de vedere al Domnului?

Am fost baptista in Romania, aici am fost penticostala.
Toti NP, fara exceptie, considera Cina drept simbol. A se vedea pct. 14 din crezul penticostal http://www.aliantaevanghelica.com/in...ages&Itemid=29
Si de fapt, au dreptate. Ei nu invoca Duhul Sfant sa vina peste daruri, ca ele sa devina cu adevarat Trupul si Sangele Domnului.
A le considera acestea, fara ca ele sa fie intr-adevar, tine de gandirea pozitiva.

Unde scrie de "comemorarea" Jertfei?
Scrie de pomenirea ei atunci cand "facem aceasta", adica ne impartasim cu Trupul si Sangele Domnului.

Nimic mai simplu: citim cuvintele lui Hristos si ale apostolului si le credem.
Nu le interpretem, nici nu le rastalmacim.
Nu scrie ca "simbolizeaza", ci ca "sunt".

Cina Domnului este intr-adevar o taina inalta. In incercarea lor de a o explica oamenii foosesc diferite formulari. Insa teologiile compicate sunt doar pentru minti limitate, expicatiile ramanand nesatisfacatoare. Am mai discutat cu ortodocsi pe aceasta tema si am observat ca este vorba de aceeasi credinta, exprimata altfel. In practica cina Domnului nu este tratata deloc ca ceea ce inteleg ortodocsii prin simbol. Insa prefer sa cercetez orice lucru dupa roadele pe care le produce:

"Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi." Ioan 6:53

Daca atunci cand te impartasesti primesti viata, la modul constient si vizibil, inseamna ca te-ai impartasit corect. Simplu.
Eu m-am impartasit si la ortodocsi si la np; pot spune ca diferenta o face numai credinta si curatia mea. Sunt insa destui np la care nu m-as putea impartasi, tocmai pentru ca a ei impartasirea a devenit doar un ritual de mancat paine, fara sa se mai ceara sfintenie sau sa se constientizeze prezenta lui Hristos in acea paine. Caci impartasirea cu nevrednicie are efecte grave tocmai pentru ca acea paine nu e o simpla paine...

E adevărat, nu scrie nicăieri. Doar că am utilizat termenul folosit de cătălin2. Pomenim Jertfa Domnului Hristos. E bine aşa?

ce am observat eu acum in zilele in care traim.... ortodoxia este privita ca o rivala. nu conteaza daca esti adventist, daca esti martor al lui iehova, daca esti evanghelist, important este sa nu fii ortodox, este o ura pe ortodocsi ceva de speriat. daca tii post, daca te impartasesti, esti luat in ras ca nu conteaza ce bagi in gura ci ce scoti din gura, cum sa te impartasesti imbuibat de carne n-am sa inteleg niciodata. mi-am pus copilul sa tina post ca sa se poate impartasi si toti 'pocaitii' mi-au sarit in cap ca ce pacate are copilul. eu macar incerc sa-mi educ intr-un fel copiii, ei i-au educat asa de tare incat n-au niciun Dumnezeu sau au pe unul propriu cu care discuta in particular :)) va spun din propria experienta ca nu ortodocsii au ceva cu sectarii ci invers. ortodoxia traita cum trebuie nu este usoara, sa nu mai zic ca trebuie sa te si spovedesti si un om mandru nu o poate face, dar asa face necuratul ne acopera sa ne fie rusine. n-am incotro si trebuie sa traiesc printre astfel de oameni, nu ma cred mai rasarita, numai ca nu eu ii atac verbal ci ei pe mine, ei au ceva impotriva mea, efectiv nu ai cum sa nu le raspunzi, iti rad in nas ca tii post degeaba, citesc Sfanta Scriptura pe diagonala si inteleg ce vor, nu ce trebuie. mi s-a spus in fata ca fiecare intelege ce vrea, de parca noi putem sa talmacim Biblia dupa bunul plac sau pe sarite. ne asteapta vremuri grele....

Vezi ca nu esti prea limpede in idei.

Mai intai ai zis ca diferenta o face numai "credinta si curatia ta".
Pe urma spui ca de fapt conteaz aci cum e la "aia", ca sunt asa si pe dincolo.

Deci pe langa ca i-ai judecat la modul general si absolut (pe ce baze si cu ce drept??) te-ai contrazis singura - dupa prima afirmatie, daca tu intri plina de "curatie si virtute" la "impartasania" lor ar trebui sa functioneze, indiferent cat de "vrednici" sunt ei.

P.S. la ce te referi concret cand spui "diferenta"?

P.S.2 Care e pozitia ta fata de impartasanie? Este trupul si sangele Domnului (varianta ortodoxa) sau doar un simbol (neoprotestanta)?

E drept ca nu m-am exprimat complet, dar nu era cazul sa imi atribui cuvinte pe care nu le-am spus.
Deci, nu i-am judecat pe acei oameni. Poate ca sunt cei mai mari sfinti, dar daca la ei impartasania este doar un simbol si nu trupul si sangele Domnului, nu ma intereseaza. Ce sa fac cu un simbol?
Totusi, cand np spun "simbol", nu inteleg intotdeauna ceea ce ortodocsii inteleg prin simbol, ci vor sa spuna ca nu au in fata carne si sange. Deci, ar fi mai corect spus: "un simbol fizic pentru o realitate spirituala".

In ce priveste curatia, e ca la ortodocsi: nu trebuie sa iei impartasania daca ai pacate opritoare sau nemarturisite. Zi-i virtute daca vrei, dar incearca totusi sa si gandesti rezonabil.

P.S. 1 Adica pot fi pedepsit daca iau impartasania in chip nevrednic. Ceea ce nu am spus e ca e important si cine o da, anume slujba si curatia lui, dar am preferat sa ma uit la mine si nu la altul.

P.S. 2 Este vorba de trupul si sangele Domnului, dar nu de carne si sange, ci de un trup mistic.

Nu am pus nici un cuvant in plus.
Uita-te mai sus, am subliniat exact ceea ce tu ai scris.
Daca vroiai sa scrii altceva..

Da, buna observatie.

Din pacate, chiar si cu jocul asta de cuvinte, tot la simbol ramanem.

Si tu la cine te marturisesti? Direct la Dumnezeu?
Sa fim seriosi.
Oricine poate face un recital mental a pacatelor care le-a facut si sa zica un "I'm sorry".
Apropo, de unde stii ca si cand primest iertare si tie cine iti da "oprire"?

Pai explica-mi si mie cum e important acest aspect si cum virtutea lui afecteaza..ce, in afara de el insusi?

Pai ori e simbol, ori e "trup mistic" - apropo ce intelegi prin expresia asta?

Eu inteleg prin simbol o materie care difera in orice sens fizic sau chiar parafizic de realitatea care o reprezinta, singura legatura fiind o idee, o atitudine mentala.

PS.3 In ce context mai exact te-ai impartasit la ortodocsi daca inteleg bine?

Deci, nu am spus ca tine de virtutea mea, nici ca "aia" sunt asa si pe dincolo. Am vorbit doar de felul in care este privita de ei impartasania, ca ceva in fata caruia nu e obligatoriu sa vii cu frica si cu curatie. Ma rog, sa trecem peste...

Asta este problema cand comunicam cu cuvinte; riscam sa vorbim despre acelasi lucru in termeni diferiti. As vrea sa iti pot transmite ideea mea fara cuvinte, asa cum o fac cei care nu mai sunt in trup, si cred ca nu vei mai spune ca e diferit de a ta.

Oprirea si iertarea sunt facute uneori de oamenii lui Dumnezeu carora te marturisesti, iar alteori de Dumnezeu direct (iertarea) si de constiinta fiecaruia (oprirea). Depinde cat de bine stie fiecare sa isi vada pacatul.
Un om al lui Dumnezeu care a avut o ungere deosebita, dar s-a indepartat de Dumnezeu pacatuind, si Dumnezeu se va indeparta de el si nu il va mai insoti. Astfel, rugaciunea pe care o va rosti in timp ce "binecuvinteaza" painea si vinul va fi doar o uraciune si nu va fi ascultata. Ba chiar poate aduce blestem asupra painii prin faptul ca el este un blestemat, si toti sa se impartaseasca cu acest blestem.
Am vorbit de o situatie extrema, exista diferite grade de binecuvantare si blestem...
Se pare ca cei ce folosesc termenul "simbol" pentru impartasanie inteleg prin asta un corespondent vizibil pentru ceea ce exista in planul invizibil, ceva vizibil prin care ne putem raporta la realitatea din planul invizibil. Cu alte cuvinte, Hristos este prezent in acea paine, desi painea, analizata la microscop, tot paine este.
Insa sunt destui care cred ca impartasania este un simbol pur si simplu.
Cand eram ortodoxa.

E aceeasi eroare logica pe care o intalnim in cazul Sola Scriptura. Ca sa-ti vezi pacatele ai nevoie de smerenie. Dar insasi ideea ca poti reusi singura este dovada ca iti lipseste smerenia, ca esti sclavul mandriei.

Stiu si eu...Cine imi stie pacatele mai bine ca mine? Din momentul in care le fac constiinta deja ma mustra. Sunt oare mandru daca stiu sa mi le numar bine?
Oricum nu mi le-ar numara parintele. Eu ma duc la el si ii spun ce am facut. Pacatele mi le vad tot eu, deci...

Sfantul Apostol si Evanghelist Luca ne relateaza urmatorul episod din viata Mantuitorului:

"Ioan, raspunzand, a zis: Invatatorule, am vazut pe unul care, in numele Tau, scoate demoni si l-am oprit, pentru ca nu-Ti urmeaza impreuna cu noi. Iar Iisus a zis catre el: Nu-l opriti; caci cine nu este impotriva voastra este pentru voi." (Lc. 1, 49-50)

Ce talcuiri ale Sfintilor Parinti ati intalnit legat de acest episod? Poate fi inteles ca lasand loc dialogului ecumenic?

Nu e vorba, ca parintele sa iti numere pacatele; asta face altcineva, dar parintele, cu experienta pe care o are poate identifica, prin intrebarile pe care ti le pune, si alte pacate, de care poate ca nu esti constient.
Tu iti cunosti toate pacatele si chiar faci pacate, stiind ca sunt pacate?!?

Ar trebui sa ai o experienta duhovniceasca prea mare, ca sa iti recunosti toate pacatele, si sa fi citit toata bibliografia referitoarte la pacate. Si nici atunci!
Omul are nevoie de duhovnic, pentru a putea avansa pe drumul ingust spre mantuire.
Te-ai gandit cumva ca s-ar putea sa gresesti in aprecierile tale?

Pe oricine mustra constiinta intr-un fel sau altul, dar constiinta poate fi corupta.

Sunt oare mandru pentru ca-mi cunosc bine calitatile? :))

Depinde.
Tu poti fi subiectiva, altul - mai putin.

Asa, care va sa zica dupa tine Dumnezeu lasa oameni fara nici o vina sa se impartaseasca cu un blestem care de fapt i se cuvine exclusiv altuia?

Mai, dar ce dumnezeu ciudat ai!


Interviu cu istoricul penticostal, dr. Valeriu Andreiescu
http://www.pasi.ro/revista/numarul16...ndreiescu.html

"Penticostalii din România au o influenţă ortodoxă în două direcţii.(...)
...putem spune că există o doctrină despre preoţia specială în Cultul Penticostal, care nu există în majoritatea denominaţiunilor penticostale occidentale.(...)
Cina Domnului nu este o simplă comemorare a morţii Domnului Isus Hristos, ci au o putere mai mare. Prin asta, penticostalii se deosebesc de majoritatea denominaţiunilor şi grupărilor penticostale de tip evanghelic din SUA sau Europa de Vest, care acordă actelor de cult o semnificaţie pur simbolică."

Mda, influenta ortodoxa in gandirea penticostala sau cum sa te camuflezi in teren inamic :)

Se poate si asa. E drept ca uneori nu ne vedem clar pacatele si Dumnezeu se foloseste de altii ca sa ni le arate, uneori chiar de copii sau de oameni necredinciosi.

Agheu 2:

"12. Dacă cineva ia carne sfinţită în poala hainei lui şi se atinge cu poala de pâine sau de bucate fierte, de vin, de untdelemn şi de orice mâncare, oare se vor sfinţi acelea?" Şi au răspuns preoţii şi au zis: "Nu!"
13. Şi a zis Agheu: "Dacă cineva spurcat, prin atingerea de un mort, se atinge de vreunul din lucrurile acestea, oare ele se spurcă?" Şi au răspuns preoţii şi au zis: "Se spurcă!"
14. Şi a răspuns Agheu şi a zis: "Aşa este poporul acesta şi aşa este neamul acesta înaintea Mea, zice Domnul şi tot aşa este şi cu lucrul mâinilor lor: tot ceea ce ei aduc jertfă este spurcat."

Gandesti ca un np american care predica evanghelia prosperitatii. Lumea e plina de nevinovati care se impartasesc zilnic din blestemele altora doar pentru ca se afla in preajma lor. Zilnic copii nevinovati mor de boli incurabile sau sunt victimele traficului de carne vie din cauza inconstientei altora. Si zilnic crestinii smeriti sufera pe nedrept doar pentru ca traiesc langa niste oameni blestemati. E o lume nedreapta, trebuie sa acceptam asta. Iar necunoasterea are intotdeauna un pret mare. Daca ne punem mainile la urechi spunand ca numai Dumnezeu trebuie sa judece (aka "sa gandeasca") cat de crestineste traiesc cei care ne conduc vom plati mai devreme sau mai tarziu. E drept ca Dumnezeu se poate folosi la un moment dat si de oameni fara caracter...insa, de regula, nu ii prefera.

Nu poti sa speri la un raspuns care sa te linisteasca aici. Nu ai sa-l primesti! In loc sa cauti cauti raspuns la intrebarea asta, mai bine intreabate daca intrebarea are sens.

Cum e oare Dumnezeu? E oare un conspirator care te arunca intr-o oala cu foc pentru eternitate daca nu esti ortodox, catolic, protestant, etc? Le ofera Dumnezeu sansa mantuirii unei populatii de sub 3% din totalul de pe glob(aici ma refer la ortodocsi)? Evident ( pentru orice minte care n-a ajuns la fanatism inca) nu e asa.

Oare nu e Dumnezeu Tatăl tuturor? Oare nare grija Dumnezeu de toti copii sai, chiar si de atei? Sigur ca are!!