http://www.sciencemag.org/content/34.../1502.abstract

http://www.sciencedaily.com/releases...1219142138.htm

http://phys.org/news/2013-12-salty-o...forbidden.html

De unde ar trebui sa ne informam ? De pe blogul aluia care vrea sa scape de religie si in acelasi timp vrea ca toti sa construim o lume mai buna ? Adica lasati naibii religia voastra si adoptati toti religia mea ? :71:

abaaaabbbb63, desi sunt sigur ca tu si amicii tai neo-ortodocsi nu intelegeti nimic, am sa incerc sa explic pentru restul cititorilor de pe acest forum crestin ortodox de ce trebuie respectata Sfanta Traditie si Sfanta Scriptura, asa cum afirma Biserica Ortodoxa.

Extras din:
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Tradi%C5%A3ie
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Tradi%C5%A3ie
- http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83
- http://ro.orthodoxwiki.org/Cartea_Facerii

Introducere în Creștinismul Ortodox

Sfânta Tradiţie

Sfânta Tradiţie sau Sfânta Predanie este învăţătura dată (lăsată şi transmisă) de Dumnezeu prin viu grai Bisericii, din care o parte s-a fixat în scris, mai târziu. Ca şi Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viaţa Bisericii în Duhul Sfânt şi curentul, fluviul viu al vieţii Bisericii.

Altfel definită, Tradiţia sfântă este "învăţătura dată de apostoli primilor episcopi, iar aceştia celor de după ei până astăzi, prezentă în definiţiile sinoadelor ecumenice, în scrierile Sfinţilor Părinţi şi în cărţile de slujbă ale Bisericii".

Sfânta Tradiţie este depozitul de credinţă oferită apostolilor de către Mântuitorul Hristos și trecută din generaţie în generaţie fără adăugiri, modificări sau omisiuni.
Este dinamica în practică, dar neschimbătoare în dogme. Forma de manifestare se dezvoltă, însă esența rămâne pentru totdeauna aceeași.

Spre deosebire de alte concepţii de înţelegere populară a Tradiţiei, Biserica Ortodoxă nu consideră Sfânta Tradiţie ca ceva care creşte și se extinde în timp, formând o colecţie de practici și doctrine care se acumulează în mod gradat devenind ceva mai dezvoltate și eventual de nerecunoscut primilor creștini.

Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură

De la moartea Mântuitorului Iisus Hristos şi până la compunerea primelor scrieri inspirate de către sfinţii Apostoli, învăţătura creştină s-a transmis prin viu grai. Din această transmisie orală s-au născut diferite scrieri, au constituit în timp ceea ce numim azi Noul Testament. Evanghelistul Luca zice în prologul evangheliei sale ca a studiat toate documentele despre Iisus pe care le-a putut găsi (Luca 1, 1-3).

Aşadar, Noul Testament s-a născut din această Tradiţie, în cadrul Bisericii (alte compoziţii care pretindeau a fi inspirate au circulat şi înainte şi după, în comunităţi creştine ne-ortodoxe). Noul Testament face deci parte din Tradiţie, din unul şi acelaşi fluviu al vieţii Duhului Sfânt în istorie.

De aceea, în Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferenţă de "autoritate" între Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură.

Sfânta Scriptură

Sfânta Scriptură (Biblia) este cartea dumnezeiască, sfântă a creştinilor. Biblia cuprinde Vechiul Testament, format din 39 de cărţi canonice şi Noul Testament, format din 27 de cărţi canonice, având în total 66 cărţi canonice. În tradiţia ortodoxă la acestea se adaugă un set de cărţi necanonice, dar „bune de citit”, în număr de 14.

Vechiul Testament cuprinde revelaţia făcută de Dumnezeu prin patriarhii vechi şi prin prooroci, timp de aproximativ 1000 de ani (sec. XV - sec. V î.d.Hr.), fiind „călăuză spre Hristos” (Galateni 3,24), pregătind venirea Lui.

Vechiul Testament începe cu Pentateuhul (primele cinci cărţi - Facerea, Ieşirea, Leviticul, Numeri şi Deuteronomul) în care este relatată crearea lumii şi a neamului omenesc şi sunt evocate istoria, legile, religia, instituţiile, obiceiurile poporului evreu până la aşezarea în Canaan, pământul făgăduinţei.

Cartea Facerii

Facerea (Geneza) este prima carte a Vechiului Testament şi a Bibliei şi prima carte a Pentateuhului (care semnifică ,,Cele 5 cărţi", fiind numită ,,Tora" la evrei). Ea cuprinde crearea lumii (cosmogonia) din nimic de către Dumnezeu şi sunt evocate cele şase zile de întocmire a Pământului (hexaimeronul) corespunzătoare celor şase faze de evoluţie a acestuia.

Apoi este arătat începutul neamului omenesc începând cu Adam şi Eva; sunt istorisite: petrecerea acestora în Paradis, căderea în păcat a acestora, alungarea lor pe pământ, familia lui Adam, fratricidul lui Cain asupra lui Abel, urmaşii lui Cain, ai lui Set, înrăutăţirea oamenilor, alegerea lui Noe şi a familiei sale şi scăparea acestora din potop, fiii lui Noe (Sem, Ham şi Iafet), urmaşii lui Sem şi istoria Turnului Babel (unde Dumnezeu încurcă limbile oamenilor pentru a-i împiedica să ajungă la cer).

În ultima parte este evocată alegerea lui Avraam în scopul mântuirii neamului omenesc şi istoria continuă cu Lot (şi istoria Sodomei şi Gomorei), Isaac cu fiii săi Esau, Iacob şi Ismael, apoi este evocată istoria lui Iosif, unul din fiii lui Iacob, care ajunge cel mai mare dregător la curtea lui Faraon şi care se împacă cu fraţii săi.

Tradiţia spune că această carte a fost scrisă în cea mai mare parte de către profetul Moise, cu 1300 de ani înainte de Hristos.

CUM ANUME TÂLCUIESC SFINŢII PĂRINŢI FACEREA? - Serafim Rose

Este un lucru extrem de important, şi sunt cu adevărat uimit să aflu că "evoluţioniştii ortodocşi" nu ştiu defel cum anume tâlcuiesc Sfinţii Părinţi Cartea Facerii. Sunt sigur ca veţi fi de acord cu mine că nu ne este îngăduit să tâlcuim Sfânta Scriptură după placul nostru, ci trebuie s-o tâlcuim cum ne învaţă Sfinţii Părinţi.

Mă tem ca nu toţi cei ce vorbesc despre Facere şi evoluţie dau atenţie acestui principiu. Unii oameni sunt atât de preocupaţi să combată fundamentalismul protestant, încât împing lucrurile la extrem în a respinge pe oricine doreşte să interpreteze textul sfânt al Facerii "literal"; dar, făcând acest lucru, ei nu amintesc niciodată de Sfântul Vasile sau de alţi tâlcuitori ai Cărţii Facerii care afirmă destul de limpede principiile ce trebuie urmate în tâlcuirea textului sfânt.

Mă tem că mulţi dintre cei ce susţinem că urmăm tradiţia patristică suntem uneori neglijenţi, căzând cu uşurinţă în acceptarea propriei "înţelepciuni" în locul învăţăturii Sfinţilor Părinţi. Cred cu tărie că întreaga perspectivă asupra lumii şi filosofia de viaţă a unui creştin ortodox poate fi găsită la Sfinţii Părinţi; dacă vom asculta învăţătura lor, în loc de a crede că suntem destul de înţelepţi spre a-i învăţa pe alţii din propria "înţelepciune", nu ne vom rătăci.

Iar acum vă cer să cercetaţi împreună cu mine foarte importanta şi fundamentală problemă: cum anume ne învaţă Sfinţii Părinţi să tâlcuim Cartea Facerii? Haideţi să dăm deoparte prejudecăţile noastre despre tâlcuirile "literale" sau "alegorice" şi să vedem ce ne învaţă Sfinţii Părinţi despre citirea textului Facerii.

Cel mai bun lucru pe care-l putem face este să începem cu Sfântul Vasile însuşi, care a scris despre cele Şase Zile ale Facerii în Hexaimeron:

"Cei care nu interpretează cuvintele Scripturii în sensul lor propriu spun că apa de care vorbeşte Scriptura nu e apă, ci altceva, de altă natură, şi interpretează cuvintele plantă şi peşte cum li se pare lor; la fel şi facerea târâtoarelor şi facerea fiarelor le interpretează răstălmăcindu-le după propriile gânduri, întocmai tâlcuitorilor de vise ce tâlcuiesc în folosul lor vedeniile din timpul somnului.

Eu, când aud că Scriptura zice iarbă, înţeleg iarbă, când aud plantă, peşte, fiară, dobitoc, pe toate le înţeleg creadă cum sunt spuse. Nu mă ruşinez de Evanghelie. [...] Şi pentru că Moisi a trecut sub tăcere aceste lucruri, care nu ne sunt folositoare, voi socoti eu oare pentru aceasta de mai puţin preţ cuvintele Duhului decât înţelepciunea cea nebună [a celor ce au scris despre lume], sau mai curând voi slăvi pe Cel ce nu pune mintea noastră să se îndeletnicească cu cele deşarte, ci a rânduit să fie scrise în Scriptură toate cele ce duc la zidirea şi desăvârşirea sufletelor noastre?

Mi se pare însă că cei ce nu înţeleg lucrul acesta, adică cei care folosesc interpretarea alegorică, au încercat să dea Scripturii o vrednicie închipuită, punând pe seama ei propriile idei, schimbând sensul cuvintelor Scripturii cu folosirea unui limbaj figurat.

Inseamnă însă să te faci mai înţelept decât cuvintele Duhului când, în chip de interpretare a Scripturii, introduci în Scriptură ideile tale. Deci să fie înţeleasă Scriptura cum a fost scrisă!"

E limpede că Sfântul Vasile ne avertizează să ne ferim a "desluşi" lucrurile din Facere care sunt greu de înţeles pentru simţul comun; omul modern "luminat" face cu uşurinţă acest lucru, chiar dacă este creştin ortodox. De aceea, să ne străduim să înţelegem Sfânta Scriptură creadă cum o înţeleg Părinţii, iar nu după "înţelepciunea" noastră modernă. Şi să nu ne mulţumim cu părerea unui singur Sfânt Părinte, ci să cercetam şi părerile altor Sfinţi Părinţi.

Una dintre tâlcuirile patristice clasice la Cartea Facerii este cea a Sfântului Efrem Sirul. Părerile sale sunt cu atât mai însemnate pentru noi, cu cât el era un "răsăritean" şi cunoştea bine limba ebraică. Erudiţii moderni ne spun că "răsăritenii" sunt înclinaţi spre tâlcuirile "alegorice" şi că, de asemenea, şi Cartea Facerii trebuie înţeleasă în acest chip. Dar să vedem ce zice Sfântul Efrem în tâlcuirea sa la Facere:

"Nimenea să nu creadă că zidirea cea de Şase Zile este o alegorie; tot aşa, nu este îngăduit a zice că ceea ce pare, potrivit celor istorisite, a fi fost zidit în şase zile, a fost zidit într-o singură clipă şi, de asemenea, că unele nume înfăţişate în acea istorisire fie nu înseamnă nimic, fie înseamnă altceva. Dimpotrivă, trebuie să ştim că întocmai cum cerul şi pământul care s-au zidit întru început sunt chiar cerul şi pământul, iar nu altceva ce s-ar înţelege sub numele de cer şi pământ, tot creadă orice altceva se zice a fi fost zidit şi tocmit cu rânduială după zidirea cerului şi a pământului nu sunt numiri goale, ci însăşi fiinţa firilor zidite corespunde puterii numelor acestora."

Am luat în mod deliberat "simpla" tâlcuire la Facere a Sfântului Efrem Sirul înainte de a cita alte tâlcuiri mai "mistice", fiindcă această înţelegere "simplă" a Facerii este cea mai greu de acceptat pentru mintea modernă "luminată". Bănuiesc că cei mai mulţi creştini ortodocşi nefamiliarizaţi cu Sfinţii Părinţi vor zice îndată: "E cam prea simplu! Astăzi se ştie mult mai mult. Daţi-ne nişte Părinţi mai sofisticaţi." Din păcate pentru "înţelepciunea" noastră modernă, nu exista Părinţi mai "sofisticaţi", căci până şi Părinţii cei mai "mistici" înţeleg textul Facerii tot atât de "simplu" ca şi Sfântul Efrem! Cei ce doresc ceva mai "sofisticat" la Sfinţii Părinţi se află sub influenţa idelor apusene moderne care sunt cu totul străine Sfinţilor Părinţi ai Bisericii Ortodoxe.

Sfântul Efrem şi Sfântul Ioan Gură de Aur, în tâlcuirile lor la Facere, privesc foarte clar zidirea lui Dumnezeu ca fiind lucrarea a şase zile "literale", Dumnezeu creând în fiecare din ele în mod "imediat" şi "într-o clipită".

Iar Sfântul Vasile cel Mare, contrar convingerii larg răspândite a "evoluţioniştilor creştini", socotea zidirile lui Dumnezeu ca "imediate" şi "dintr-o dată", şi privea cele Şase Zile ca având exact durata de douăzeci şi patru de ore; căci iată ce zice în privinţa Zilei întâi:

"Şi s-a făcut seară, şi s-a făcut dimineaţă, adică durata unei zile şi a unei nopţi. [...] Şi s-a făcut seară, şi s-a făcut dimineaţă, zi una. [...] A spus "una" pentru ca voia sa determine măsura zilei şi a nopţii, unind timpul zilei şi al nopţii, ca să plinească durata celor douăzeci şi patru de ore ale unei zile care cuprinde negreşit şi ziua şi noaptea."

Să privim acum mai îndeaproape la o altă tâlcuire patristică fundamentală la Cartea Facerii, cea a Sfântului Ioan Gura de Aur. Veţi observa că nu citez Părinţi obscuri sau îndoielnici, ci doar pe adevăraţii stâlpi ai Ortodoxiei, în care întreaga noastră învăţătura ortodoxă este cel mai limpede şi dumnezeieşte înfăţişată. Din nou, nici la el nu găsim nici un fel de "alegorie", ci doar stricta interpretare a textului aşa cum e scris.

La fel cu ceilalţi Părinţi, el ne spune ca Adam a fost plăsmuit literalmente din ţărână, iar Eva literalmente din coasta lui Adam. El scrie: "Iar dacă duşmanii adevărului stăruie, susţinând că e cu neputinţă să fie adus ceva la existenţă din ceea ce nu exista, să le grăim aşa: din ce a fost făcut cel dintâi om? Din pământ sau din altceva? Negreşit că ne vor răspunde şi vor fi de acord cu noi că din pământ. Să ne spună acum nouă: cum s-a făcut din pământ carnea? Că din pământ se face lutul, cărămida, oalele, vasele! Cum dar s-a făcut din pământ carnea? Cum s-au făcut oasele, nervii, arterele, muşchii, pielea, unghiile, părul? Cum s-au făcut dintr-o singură materie atâtea organe atât de deosebite în ce priveşte calitatea lor? La aceste întrebări n-au să poată deschide gura niciodată!"

Sfântul Ioan Gura de Aur, vorbind despre râurile Raiului, spune:

"Dar poate că cei care vor să vorbească după a lor înţelepciune nu îngăduie iarăşi ca aceste râuri să fie râuri, nici apele să fie ape, ci caută să convingă pe cei ce vor să-şi dea lor spre ascultare auzul, ca să-şi închipuie cu totul altceva. Noi însă, rogu-vă, să nu dăm ascultare acestora, ci să ne astupam urechile la glasul lor, să dăm crezare cuvintelor dumnezeieştii Scripturi, urmând spusele ei; să ne străduim să punem în sufletele noastre învăţăturile cele sănătoase."

Este oare nevoie să citez mai mult din acest dumnezeiesc Părinte? Asemenea Sfântului Vasile sau Sfântului Efrem, el ne avertizează: "A nu crede în cele scrise în dumnezeiasca Scriptură, ci a introduce altele din mintea ta - acest lucru socot că aduce mare primejdie pe capul celor ce îndrăznesc să facă aceasta."

Sfântul Ioan Damaschin, în lucrarea sa Despre erezii, descrie explicit interpretarea alegorică a Raiului ca parte a unei erezii, cea a origeniştilor:

"Aceştia explică Raiul, cerul şi toate celelalte în sens alegoric." Atunci ce să înţelegem despre acei Sfinţi Părinţi cu profundă viata duhovnicească ce tâlcuiesc Cartea Facerii şi alte Sfinte Scripturi în înţeles duhovnicesc sau tainic? Dacă noi înşine nu ne-am îndepărtat prea mult de înţelegerea patristică a Scripturii, atunci nu vom întâmpina nici un fel de greutate. Acelaşi text al Sfintei Scripturi este adevărat "aşa cum e scris", dar are şi o tâlcuire duhovnicească. Iată ce a zis marele Părinte al pustiei, Sfântul Macarie cel Mare, un Sfânt văzător cu duhul ce a înviat şi morţi:

"Raiul s-a închis, iar Heruvimului celui cu sabia de foc i s-a dat poruncă sa oprească intrarea omului în el; acest fapt, care atunci s-a întâmplat în chip văzut, se întâmplă şi acum în fiecare suflet în chip nevăzut."

Modernii noştri "erudiţi patrologi" ce se apropie de Sfinţii Părinţi nu ca de nişte izvoare vii ale predaniei, ci ca de nişte "surse academice" moarte, înţeleg întotdeauna greşit acest lucru foarte însemnat. Orice creştin ortodox ce trăieşte în predania Sfinţilor Părinţi ştie că atunci când un Sfânt Părinte tâlcuieşte un loc din Sfânta Scriptură duhovniceşte sau alegoric, nu tăgăduieşte prin aceasta înţelesul său literal, despre care presupune că cititorul ştie destul spre a-l accepta.

Dar, înainte de a prezenta această mărturie, trebuie să fiu sigur ca sunteţi de acord cu mine asupra unui principiu fundamental de interpretare a scrierilor Sfinţilor Părinţi. Atunci când înfăţişează învăţătura Bisericii, Sfinţii Părinţi (dacă sunt Sfinţi Părinţi autentici, nu doar scriitori bisericeşti cu autoritate nesigură) nu se contrazic unii pe alţii, chiar dacă, pentru slaba noastră înţelegere, exista aparent unele contradicţii între ei.

Numai raţionalismul academic ridică pe un Părinte împotriva altuia, consemnează "influenţa" unuia asupra altuia, îi împarte în "şcoli" şi "grupări" şi descoperă "contradicţii" între ei. Toate acestea sunt străine modului de înţelegere a Sfinţilor Părinţi de către creştinul ortodox.

Pentru noi, învăţătura Sfinţilor Părinţi este un întreg, şi întrucât e vădit că întregul învăţăturii ortodoxe nu se cuprinde într-un singur Părinte (căci toţi Părinţii sunt oameni, şi deci au şi limite), găsim unele părţi din ea la un Părinte şi alte părţi la alt Părinte, iar un Părinte desluşeşte ceea ce este neclar la un alt Părinte; şi nici măcar nu este de primă importanţă pentru noi cine anume a spus un lucru, atâta vreme cât este ceva ortodox şi în armonie cu întreaga învăţătură patristică.

În acest punct, "evoluţionistul ortodox" ar putea încerca să-şi salveze poziţia (de a crede atât în teoria modernă a evoluţiei, cât şi în învăţătura Sfinţilor Părinţi) într-unul din modurile următoare:

a. Ar putea zice ca în prezent cunoaştem mai mult decât Sfinţii Părinţi despre natură, şi deci putem interpreta cu adevărat mai bine decât ei Cartea Facerii. Însă chiar şi "evoluţionistul ortodox" ştie că Facerea nu e un tratat ştiinţific, ci o scriere cosmogonică şi teologică dumnezeieşte insuflată. Tâlcuirea Scripturii dumnezeieşte insuflate este, desigur, lucrarea teologilor purtători de Dumnezeu, nu a naturaliştilor, care, de obicei, nu cunosc nici măcar principiile de temelie ale unei astfel de tâlcuiri. Este adevărat ca în Cartea Facerii se înfăţişează multe "fapte" despre natură. Dar trebuie avut grijă, fiindcă acele fapte nu sunt fapte de tipul celor pe care le putem observa acum, ci un cu totul alt fel de fapte: facerea cerului şi a pământului, a tuturor animalelor şi plantelor, a întâiului om. Am arătat deja că Sfinţii Părinţi învaţă destul de limpede ca, de pildă, facerea întâiului om, Adam, este cu totul diferită de naşterea oamenilor de azi; ştiinţa o poate observa numai pe cea din urmă, dar despre facerea lui Adam ea oferă doar speculaţii filosofice, nu cunoaştere ştiinţifică. Potrivit Sfinţilor Părinţi, putem şi noi să cunoaştem câte ceva despre lumea întâi-zidită, dar cunoaşterea aceasta nu e accesibila ştiinţei naturale, Voi discuta aceasta chestiune mai jos.

b. Sau, iarăşi, "evoluţionistul ortodox", spre a păstra neştirbită tâlcuirea patristică măcar a câtorva dintre faptele descrise în Facere, poate începe să facă modificări arbitrare ale teoriei evoluţiei înseşi, spre a o face să se "potrivească" cu textul Facerii. Astfel, "evoluţionistul ortodox" poate hotărî că facerea întâiului om e o "creaţie specială" ce nu se înscrie în structura generala a restului creaţiei, putând astfel să creadă istorisirea scripturală despre facerea lui Adam mai mult sau mai puţin "creadă cum e scrisă", continuând să creadă în restul celor Şase zile ale facerii după "ştiinţa evoluţionistă"; iar un alt "evoluţionist ortodox" ar putea accepta chiar evoluţia omului din creaturile inferioare, specificând totuşi ca Adam, "întâiul om care a evoluat", a apărut doar în vremurile recente (după scala temporala evoluţionistă de milioane de ani), păstrând astfel cel puţin realitatea istorică a lui Adam şi a celorlalţi patriarhi, ca şi părerea patristică generală că Adam a fost făcut cam în urmă cu 7 500 de ani. Sunt sigur ca veţi fi de acord cu mine ca asemenea şiretlicuri raţionaliste sunt cu totul prosteşti şi inutile. Dacă universul "evoluează", cum învaţă filosofia modernă, atunci omul "evoluează" împreună cu el, şi trebuie sa acceptam tot ceea ce atotcunoscătoarea "ştiinţă" ne spune despre vârsta omului; dar dacă învăţătura patristică este corectă, înseamnă că e corectă atât în privinţa omului, cât şi a restului zidirii.

Dacă îmi puteţi explica cum anume se poate să primeşti tâlcuirea patristică a Cărţii Facerii şi să continui a crede în evoluţie, voi fi bucuros să vă ascult; dar va trebui să-mi oferiţi dovezi ştiinţifice ale evoluţiei mai convingătoare decât cele existente până acum, căci pentru observatorul obiectiv şi nepătimaş "dovezile ştiinţifice" ale evoluţiei sunt extrem de şubrede.

Extras din Cartea Facerii, Crearea Lumii şi Omul începuturilor - Ieromonah Serafim Rose - http://www.scribd.com/doc/51024455/C...m-Serafim-Rose

abaaaabbbb63, daca vei fi citit extrasele de mai sus ... te rog sa ma crezi ca am sintetizat cat am putut pentru a nu te obosi prea rau, probabil ca vei fi constatat deja, ca nu doar eu, AlbertX, consider ca Biblia trebuie interpretata literal iar motivele sunt foarte bine argumentate ... dar ma tem ca nu esti dispus totusi sa intelegi aceste lucruri.

La cate argumente v-am dat, sa sustineti ca "recurg la agresivitate", va defineste doar ipocrizia infinita. :21:

Va doare capul ? Ce sa va fac, mai luati si voi o pauza si reveniti ...

ipocrizie, asta e...

Da nu ai citi cartea nici mort. Adica scoti doar pasajele cu 24 de ore de parca asta e important. :)))))))))))))))))))))

Ca daca citeai ai fi vazut ca :
Imediat dupa ce spune despre talcuirea simpla a Sf. Efrem Sirul, Parintele Serafim spune :

Sa cercetam acum indeosebi problema lungimii celor Sase Zile ale Facerii. Cred ca si aceasta este o problema de importanta secundara intre cele ridicate de teoria evolutiei, dar nu strica sa stim ce gandeau Sfintii parinti despre ea, cu-atat mai mult cu cat de-aici incepem sa intrezarim marea deosebire intre ideea apuseana moderna si ideea patristica despre facerea lumii. Indiferent cum le intelegem, aceste "Zile" sunt cu totul mai presus de intelegerea noastra, care cunoastem doar "zilele" stricacioase ale lumii noastre cazute.

Nici Sfinţii Părinţi nu par a vorbi prea mult despre ele, fără îndoială fiindcă pentru ei nu constituiau o problemă. Ele constituie o problemă pentru oamenii moderni, mai ales fiindcă încearcă să înţeleagă zidirea lui Dumnezeu prin mijlocirea legilor firii din lumea noastră căzută.
Pare-se că Părinţii socoteau că acele Zile, ca durată, nu se deosebeau de zilele pe care le cunoaştem, iar unii dintre ei specifică, într-adevăr, că ele erau de douăzeci şi patru de ore lungime, cum face Sfântul Efrem. Există totuşi un lucru extrem de important pentru noi referitor la aceste Zile, pe care e bine să-l înţelegem, iar aceasta priveşte ceea ce aţi scris despre faptul că Dumnezeu a creat sau nu „dintr-o dată."


Adica e ok sa crezi in 24 de ore ( si dupa cum am mai scris probabil atat Parintele Cleopa cat si Parintele Serafim credeau la fel ), dar nu e ok sa faci o obsesie din asta.

Mai scrie și tu dn durere de mamă!

Eu personal nu pot sa te ajut dar pot sa iti impartasesc din experienta mea care m-a facut sa ma simt impacat cu mine si cu Dumnezeu si sa stiu ca intr-adevar EL Este peste noi si ne asculta rugile.
Si aceasta experienta a constat in a I-l ruga intotdeauna sa nu imi dea altceva decat sa imi arate adevarul sau sa ma indrume unde sa il caut - si multumesc Domnului ca mi-a aratat si inca imi arata.
Sa stii ca si astazi sunt oameni care se roaga si carora Dumnezeu le arata un adevar sau o frantura din el, atat cat le este de trebuinta. Nu trebuie sa fii neaparat un parinte cunoscut, preot sau calugar pentru ca El sa asculte rugaciunea ta. Sunt si oameni din alte profesii care se roaga la Dumnezeu si sunt ajutati sa ia o decizie fie la locul lor de munca fie in viata de zi cu zi.

Deci eu nu doresc sa conving pe nimeni de nimic aici, chiar si cu mari rugaminti nu as spune ceea ce cred eu despre Facere.
Repet, sunt un Roman nascut si crescut intr-un oras de provincie, intr-o familie ortodoxa obisnuita.
Spun doar ca, daca vrei sa afli adevarul, sa faci si tu ca mine: sa te rogi sa ti se arate acest adevar, sa te increzi in raspunsul la rugile tale si sa nu te cutremuri daca, la un moment dat, raspunsurile pe care le capeti nu se potrivesc cu ce ai aflat din lecturile tale numeroase.
S-ar putea sa fii trimis intr-o anumita biblioteca la o anumita carte, dupa care in alt loc dar pe drum te vei intalni cu o persoana care iti va da alt indiciu, si tot asa. E un drum lung dar frumos - acesta al cautarii adevarului si apropierii de Dumnezeu prin cunoastere.
Iti spun toate acestea cum as spune unui prieten drag sau copilului meu.
Iar, la un moment dat, vei fi pus in fata unei mari alegeri: traditia sau adevarul?

Sper ca nu te-a intristat postarea mea si sa stii ca intr-adevar ceea ce au simtit si remarcat alti membri de aici -anume ca esti prea agresiv- am simtit si eu.
Iti urez pace sufleteasca.

Daca aceasta "obsesie" a mea te-a ajutat sa realizezi cat este de important acest aspect, atunci ma bucur ca am putut sa te ajut.

iuliu46, ma bucur ca pana la urma ti-ai luat seama. Doamne ajuta!

Pai ma oftic ca nu intelegi un lucru pe care Parintele Serafim l-a inteles. Si anume ca nu alea 6 zile sau 7500 de ani sunt singura reduta unde s-au refugiat crestinii ortodocsi traditionalisti in fata asaltului inamicilor. Ca e ok sa subliniezi ca Sfintii Parinti credeau ca pamantul e tanar si ca tu crezi la fel, dar nu e ok sa gandnesti ca daca nu-s 7500 de ani ci sunt 100.000 sau 100 de miliarde, atunci gata, sunt adevarate toate prostiile alea incepand cu Big Bang-ul si sfarsind cu Ursul pacalit de vulpe.

Nu te mai oftica, ca am inteles mai demult ce spui tu ... si ai dreptate, nu doar cele 6 zile sau 7500 de ani sunt singurele redute in lupta cu evolutionismul ateu ... mai sunt si altele,...

Tu ai cautat adevarul despre Bruno si Galileo ? Sau crezi tot in "traditie" ? :71:

Giordano Bruno, daca ar fi trait in vremurile noastre, era posibil sa fi fost un foarte bun scenarist SF, cine stie, poate ar fi iesit cu totul altfel filmele Star Wars.

Galilei, are foate multe merite in studiul miscarii pe plan inclinat (problemele de fizica pe plan inclinat el le-a experimentat), el are meritul de a fi primul care a intors totul cu "fundul in sus", a fost precursorul lui Einstein si al teoriei relativitatii fiind primul fizician care a schimbat sistemul de referinta atunci cand a calculat traiectoria unui obuz tras de tun pe un camp de lupta.

Nu-ti pot raspunde la mesaj Albert, dar nu am sustinut geocentrismul. Am sustinut doar ca ideea ca pamantul se afla intr-un loc banal din univers nu se bazeaza pe observatii ci pe "principii" filozofice, Adica pentru ca unora nu le place ideea ca ne-am putea afla intr-un anumit loc s-a construit un anume model si se tine cu dintii de el in ciuda observatiilor.
Nu ma deranjeaza ideea ca pamantul s-ar afla intr-un loc banal. Si nici nu aduc citate din Sfintii Parinti care au crezut ca pamantul e in centru, incercand sa arat ca geocentrismul "poate fi considerat ca si o dogma" :) . Spun doar ca nu e normal ca un crestin sa excluda aceasta alternativa, atata vreme cat nu exista observatii care sa o contrazica.

iuliu46, observatia ta este foarte pertinenta. Evolutionistii folosesc acesta arma a "stiintei" numita astrofizica pentru a demonstra, cred ei, ca Dumnezeu nu exista, inventand tot felul de modele cosmologice ... care au culminat cu Teoria M intr-un spatiu cu 10+1 dimensiuni ... modele imaginare abstracte care nu pot fi verificate, deci care au la baza "credinta" in fizica cuantica.

Sfintii Parinti se raportau la modelul geocentric al lui Ptolemeu doar atunci cand descriau miscarea astrelor pe cer, dar nu faceau din acest model un fundament al credintei crestine, deoarece le era foarte clar ca filosofia greaca nu este ceva pe care sa te bazezi atunci cand doresti mantuirea sufletului.

Catolicii au fost singurii crestini care au integrat filosofia lui Aristotel in dogma crestina ... si stim ce s-a intamplat mai departe,... au integrat si Big-bang-ul si teoria evolutionista ... altfel spus au "modernizat" la maxim credinta in Dumnezeu si interpretarea Sfintei Scripturi. In multe biserici de rit catolic sau neoprotestant s-au deschis discoteci si baruri, asa s-au gandit ei ca poate atrag tinerii spre credinta ... dar este evident ca nu acesta este calea.

Si inainte sa-mi sara altii in cap, nu era vorba despre vechiul geocentrism , ci de ideea ca sistemul solar sau galaxia noastra s-ar putea afla intr-un anumit loc...desi la cum arata modelul actual al universului se poate promova si vechiul geocentrism : Pamantul are in jur o gramada de materie neagra, deci are destula masa pentru ca soarele sa se invarta in jurul lui. Sigur, nu o putem vedea, dar e acolo pentru ca altfel pica teoria. :21:

Nu cred in "traditie", cred doar in adevar.
Daca "traditia" este intemeiata pe adevar, cu atat mai bine.
Repet ca ceea ce stiu despre Bruno si Galileo este ceea ce am scris.
Daca voi afla ca ceea ce stiu este eronat, imi voi schimba parerea.

In Biserica Ortodoxă nu există propriu-zis diferenţă de "autoritate" între Sfânta Tradiţie şi Sfânta Scriptură.

Ca şi Sfânta Scriptură, Sfânta Tradiţie cuprinde descoperirea dumnezeiască trebuitoare mântuirii noastre. Ea este viaţa Bisericii în Duhul Sfânt şi curentul, fluviul viu al vieţii Bisericii.

Chiar tu afirmi asta cu un pasaj mai jos, fara iti dai seama:
Cu asta ai spus tot, de aceea vorbeam degeaba. O teorie din secolul nostru contrazice Sfanta Scriptura, deci ea trebuie schimbata sau, cel putin, modificat sensul cuvintelor de acolo. Asta iti explicam si eu, aceasta e singura ratiune pentur care zilele ar trebuie sa fie ere. Mai ramane sa alegi, crezi in oameni sau crezi in Domnul si revelatia Sa.
Mai sus spuneai ceva ce seamna cu aggiornamento, daca vrei sa intelegi ca sa functioneaza ecumenismul, schimbarea invataturii dupa conceptiile oamenilor. Asta e si concpetia protestantismului liberal.
P.S. Daca stiinta spune ca nu e posibila nasterea din Fecioara tu crezi ce spune stiinta? Am observat mai demult ca ai o oarecare problema in a intelege miracolele. Tu intelegi credinta mai mult din perspectiva rationala, cum fac si protestantii.

Exact asta incercam sa spun si eu, ca datarea radiometrica nu ar contrazice Facerea.

Parintele Serafim a trecut la Domnul acum mai mult de 30 de ani. Parintele a luat datele din creationismul stiintific de atunci, care era la inceput. Unele date sunt depasite. Acum stiinta a facut mult mai multe descoperiri care infirma aceste teorii, inclusiv extinderea accelerata a Universului, care infirma teoria Big-Bang. Probabil Parintele a incercat sa nu fie in contradictie nici cu ce se stia atunci in stiinta. Adica sa ia o masura de precautie.
Din fericire oamenii din zilele noastre au posibilitatea sa tie mult mai multe decat cei din trecut, datorita internetului. Aflarea unei informatii dureaza cateva minute, in timp ce inainte trebuiau cercetate mai multe carti si nici asa nu stiai daca le-ai gasit pe toate.

Aham.
Si forumul asta abunda de "revelatii naucitoare" culese de pe youtube.
Mai trebuie si discernamant, nu doar Internet.

BigBang si expansiunea Universului n-au legatura cu chestiunea creationism vs evolutionism.
Iar problema datarilor radioactive, ramane in picioare, deocamdata singurul refugiu gasit de partizanii creationismului extrem, nu prea are legatura cu stiinta, ceea ce ma face sa ma intreb, de ce incearca macar sa se bage intr-o disputa stiintifica si nu raman strict pe teritoriul credintei asteptand ca alte descoperiri sa infirme ceea ce se cunoaste pana acum.


Bineteles ca nu contrazice Facerea, doar interpretarile ei extreme, dar se pare ca nici "ortodocsii" nu reusesc sa faca diferenta intre una si alta.

Nici vorba, ai inteles prost, ca de obicei.

Sensul imprimat acelor cuvinte in traducerile accesibile tie ca necunoscator de ebraica, este deja unul artificial care tine de o interpretare cvasi-arbitrara sau poetica daca vrei si nicidecum cel original.

In original nu exista cuvantul "zile" ci un termen generic care la fel de bine poate desemna o perioada.

Trebuie sa fii tare derutat si confuz ca sa faci asa penibile afirmatii.

Dumnezeu n-a scris "zile" acolo, poti sa pricepi macar lucrul asta elementar sau te depaseste asa tare o problema atat de simpla?

Sau faci ca martorii lui Iehova, daca noua nu ne place Sf. Treime, traducem noi Biblia in asa fel incat orice referinta de genul asta sa dispara.

Mai degraba este o revenire la origini, chiar daca asta inseamna in buna parte mister.

Si e cumva, din partea ta, o descoperire a stadiului jalnic in care se afla acel gen de "creationism" neoprotestant extrem a carui mare fan esti tu si deviantul nostru, a carui singur refugiu se pare a ramas intr-o traducere cvasi-arbitrara a unor cuvinte din Geneza.

Aici nu discutam notiunea de miracol ci abordarea ta stupida si refugiul care ti-l gasesti in ignoranta si viclenie la modul: "in traducerea mea scrie "zile" si refuz sa consult textul original" sau "eu n-am argumente pentru ce spui tu, dar pot sa declar ca abordarea ta apartine curentului cutare care stim ca e gresit si deci argumentul tau e gresit".

Si tu crezi ca Sf. Parinti erau irationali, ca tine, nu-i asa..?

Li se punea in fatza un lucru si ei faceau pe surzii si pe orbii, repetand aceeasi poezie la infinit, chit ca jignea cea mai elementara logica si bunul simt a celui care pretinde ca ofera argumente, nu-i asa?

Din pacate sunt vreo 2 aici care se straduiesc sa demonstreze tocmai contrariul, ca "pamantul tanar" e ultima reduta a creationismului "stiintific".
Ceea ce cred, demonstreaza cumva, ca restul e si mai praf.

Dar care alt forum mai abunda de "revelatii naucitoare", scientia cumva ... de materia neagra ai auzit ?

Asta e o axioma care nu necesita demonstratie ? Ia demonstreaza-ti afirmatia, poti ?

Se pare ca tu aperi evolutionismul dar nu prea pricepi la ce se refera ... reduci cumva evolutionismul strict la biologie si daca da, de ce anume ? Nu ai aflat ca filozofia evolutionista a fost extinsa si la cosmologie ? Pentru tine nu e valabil, am inteles ... :21:

Pai nu a demonstrat stiinta ca nu se poate ? Cum sa crezi asa ceva ? :21:
Dar cate femei nu raman insarcinate in cupluri sanatoase tun, cum ne explica stiinta ca se intampla ?

Credinta in matematica este o himera ... ea suceste mintile multor oameni "rationali".
De la Pitagora si filosofia greaca a inceput totul, naturalistii s-au opus inca de la inceput lui Dumnezeu.

În matematică, un număr rațional (sau în limbaj mai puțin riguros, o fracție) este un număr real care se poate exprima drept raportul a două numere întregi, de obicei scris sub formă de fracție ordinară: a/b, unde b este nenul.

In practica, atunci cand vorbim de stiinta, raportul intre stiinta/nestiinta tinde catre zero absolut, daca stiinta este nenula :21:

Cat spun oamenii de stiinta despre materia existenta din Univers, ca stiu doar 4,6%, asta-i stiinta ?
Cred ca e cam umflata cifra asta, ... pai daca-i infinit si nemarginit universul, cum anume poti afirma ca stii 4,6% din ceva infinit ?

E cu tot cu universurile paralele din cele 11 dimensiuni sau fara, ca nu sunt lamurit ? :21: Dar gaura neagra din centrul galactic ?

Multumesc pentru invataturile tale. Se simte cu cata ravna te straduiesti sa ii inveti si pe altii.

Eu prefer sa cercetez inainte de a crede pentru ca de foarte multe ori mi s-a spus "crede si nu cerceta" si am fost dezamagit. Chiar si in stiinta sunt astfel de curente - trebuie sa crezi intr-o teorie, altfel nu esti acceptat ca partener de discutie. Daca pui intrebari, esti tratat ca "eretic" si ti se spune ca nu ai inteles nimic.

Cred ca mantuirea sta in credinta in Iisus Cristos trimis de Dumnezeu sa ne arate Calea.
Desi sunt Ortodox, cred ca si altii din alte religii crestine se vor mantui. Cred ca se spune ca in zilele din urma pana si evreii necrestini il vor cunoaste pe Iisus si vor fi mantuiti (dar nu toti).

Stiu sigur ca, cu cat stii mai multe despre Creatia lui Dumnezeu, cu atat Il intelegi mai bine si te minunezi de puterea si intelepciunea Sa. Foarte multi oameni de stiinta au fost si sunt crestini (chiar daca din alte culte).

In alta ordine de idei, un cuvant catre cei care cred ca metoda datarii radioactive este infailibila: nu este asa, metoda aceasta poate da gres din motivul foarte simplu ca nu se cunoaste CAUZA dezintegrarii radioactive naturale (nu artificiale). Cercetati singuri si vedeti ca nimeni nu stie sa spuna ce DECLANSEAZA acest proces. Se spune despre el ca este spontan, aleatoriu insa cauza pentru care un izotop se dezitegreaza la un moment dat nu se cunoaste.
Acest fapt are cateva consecinte. In datarea radioactiva se presupune ca izotopii au avut dintotdeauna acelasi timp de viata (sau de injumatatire) - insa dat fiind ca nu se cunoaste cauza dezintegrarii, toate datarile pot fi lovite de nulitate daca aceasta presupunere se dovedeste nefondata. Este foarte posibil ca timpul de injumatatire sa NU fie constant ci sa fie variabil, fiind determinat de o cauza pe care stiinta nu a descoperit-o inca.
Asadar, chiar daca extrapolarile duc la varste ale universului de miliarde de ani, cei ce cred ca Universul are doar 7500 de ani nu sunt neaparat surzi si orbi la "dovezile" stiintei.

Eu personal prefer sa nu ma pronunt atata timp cat cauza radioactivitatii naturale nu se cunoaste.

Ai dreptate, sunt de acord cu tine.

"crede si nu cerceta" este o dogma stiintifica,... de exemplu: undele gravitationale ?

Orice om se poate mantui, orice credinta ar avea ... daca face anumite lucruri,...

Eu am cercetat si am gasit totusi cate ceva.

Ti-am mai scris ce legatura au. La fel cum Facerea cuprinde si formarea universului si aparitia vietii si a speciilor speciilor. Teoria Big-Bang face parte din acelasi curent de gandire ca si teoria evolutionista sau abiogeneza, pentur ca la inceput a fost o conceptie filozofica aparuta din dorinta iluministilor atei de a gasi o alternativa creationismului.
Ti-am mai scris si asta, ca se pare ca nu intelegi diferenta intre stiinta si revelatie si talcuirea Sfintei Scripturi. Pe scurt, creationismul stiintific are legatura cu stiinta, creationismul biblic cu Sfanta Scriptura. E simplu, cand vezi formule e stiinta, cand vezi pasaje din Sfanta Scriptura e talcuire. Tu se pare ca le incurci, la fel cum nu intelegeai ce este evolutionismul teist si evolutionismul ateist.
De aceea, e tocmai invers, evolutionismul teist incearca sa bage stiinta in Sfanta Scriptura (stiinta SF, nu stiinta adevarata). Si incearca sa adapteze facerea pe calapodul stiintelor acestea fantasmagonice, care azi sunt, peste cativa ani sunt altele.

Ti-am mai spus ca acel articol e o prostie de genul neoprotestant, care pot sa arate si ca patratul e rotund cu citate din Biblie. E un articol subtire si prost documentat, singurul pe care l-ai gasit si care afirma as aceva. ia cauta pe net si gasesti 1000 de articole care arata ca acelea sunt numai zile, nu altceva. Uite, am gasit eu articole mult mai complete: http://creation.com/how-long-were-the-days-of-genesis-1 http://creation.com/the-meaning-of-yom-in-genesis-1
Ele arata ca acele cuvinte se refera strict la zilele, in sensul celor de azi.
Ca sa nu mai spun iar ca tu afirmi ca sfintii s-ar fi inselat sau ca nu au avut traduceri corecte.
Bineinteles, abia ieri, cred, ti s-au dat citatele din sfinti si tu ai si uitat ca sfintii sustin asta. Cand vrei sa le citesti faci deodata dislexie si nu vezi cuvintele. Aline, asta fac toti cei ce nu pot accepta un adevar. Care creationism neoprotestant la toti sfintii? Macar neoprotestantii aia nu cotesta revelatia din facerea, pentru ca evolutionistii teisti se iau dupa niste filozofii atee.

In conluzie, pentru ca vad ca folosesti la infinit singurul argument, ca zilele nu s-ar intelege asa, sper ca ai inteles ca zilele sunt zile in toate analizele si toate articolele (afara de cel dat de tine, un articol gresit).

Doua teme de gandire:
1. Ar trebui ca toate pietrele sa apara la fel de "batrane";
2. Dumnezeu incearca sa ne insele.

Multumesc pentru raspuns.

Daca ai aflat cumva ce cauza DECLANSEAZA dezintegrarea radioactiva naturala, poti si vrei sa o impartasesti aici, eu unul sunt gata sa te ascult.

Numai bine.

Pai poate e vorba de open system.:21:
Si poate nu Dumnezeu incearca sa ne insele ci cei care pleaca la drum cu o anumita conceptie, iau in considerare doar rezultatele care se pliaza pe conceptia lor, si ignora orice dovada impotriva.

Open system in nici un caz nu te aduce de la 7500 de ani la 4,5 miliarde. Pe urma, la zircon, ca si alte cristale, as vrea sa vad si eu un model teoretic prin care izotopii vin/pleaca de capul lor din nodurile retelei. Ca sa fie clar, odata ce metode diferite dau valori apropiate, orice suspiciune asupra corectitudinii masuratorii, de tip "open system" trebuie demonstrata de cel care o prezinta.

Fals. Am mai intalnit conceptia asta gresita si la altii. O teorie explica niste fapte (masuratori) nu viceversa. Ca sa numeri atomii de Pb nu trebuie nici o teorie, astea sunt fapte. Teoria "Pamantului batran" daca vrei a aparut pentru a explica masuratorile din fizica, astronomie, geologie etc. Teoria "pamantului tanar" a aparut pentru a explica niste scrieri religioase. Nu exista fapte care sa o sustina.

Ba nu, intai trebuie sa demonstreze aia care folosesc o metoda ca metoda functioneaza.
Cum se face asta :
Cand te duci cu un cantar la verificat cei de acolo au niste masuri etalon :
O piatra are 500 grame - Cantarul trebuie sa indice 500 grame
O piatra are 1 kg - Cantarul trebuie sa indice 1kg
La fel pentru o piatra de 5kg...etc.

Asa si aici. Vino cu o piatra de 500 de milioane de ani si sa vedem daca metoda respectiva indica 500 milioane de ani. La fel pentru o piatra de 1 miliard de ani. La fel pentru o piatra de 3 miliarde de ani.

In rest sunt povesti. Se joaca unii de-a stiinta pe bani foarte multi. Lipseste masura etalon.

Nu exista nici o cauza anume care sa "declanseze" la un moment dat descompunerea radioactiva a unui nucleu care, pana la aparitia cauzei, statea linistit. Un radioizotop va emite radiatie (si se va descompune in alt izotop mai stabil) inca de la crearea sa, naturala sau artificiala.

Exista mai multe feluri de descompuneri radioactive. Una foarte bine studiata este cea cu emisie de particule alfa, asa cum se intampla la datarea U-Pb despre care s-a discutat aici, si care se foloseste cel mai des la masurarea varstei pamantului.

Dezintegrarea cu emisie alfa apare numai la izotopi de elemente foarte grele, unde forta nucleara (de atractie intre nucleoni) devine, datorita marimii nucleului si "excesului" de neutroni, suficient de slaba ca sa fie contrabalansata de forta coulombiana (de respingere) dintre protoni.

Forta de respingere este permanent mai mica decat cea nucleara, astfel incat nucleul nu se rupe in bucati, insa o particula alfa (2 protoni+2 neutroni) poate evada de dupa zidul de potential prin efect tunel. Exista multe explicatii ale acestui fenomen pe net, una foarte simpla si usor de priceput am gasit aici.

Probabilitatea de a se intampla asta depinde de configuratia nucleului. In functie de aceasta probabilitate, la scara mai mare a unei populatii de atomi se poate calcula un timp de injumatatire, dupa care 1/2 din populatie a emis o particula alfa si are acum nuclee stabile. Astfel, exista modele fizice pentru mecanismul de emisie alfa si pe baza carora se care pot calcula destul de precis, timpii de injumatatire pentru diferiti izotopi. Bineinteles, in aplicatiile practice, cum este datarea radiometrica, nu se foloseste timpul de injumatatire calculat, ci cel masurat.

Alte tipuri de descompuneri radioactive, cele cu emisie beta si gama apar tot spontan, inca de la creearea nucleului. Si aici, in functie de configuratie, exista o probabilitate mai mica sau mai mare ca emisia sa se intample, si aici se poate calcula timpul de injumatatire.

Ca fapt divers, timpul de injumatatire al feluritilor izotopi ia valori foarte diverse, de la sub o microsecunda, pana la miliarde de ani. Totusi, in scoarta terestra nu se gasesc izotopi cu timpul de injumatatire mai mic de cateva sute de milioane de ani, vezi lista de aici. Te las pe tine sa gasesti o explicatie.

Iti reamintesc ca se folosesc mai multe metode de datare radiometrica, nu numai U-Pb. Sunt cel putin 7 perechi de izotopi care se folosesc in mod curent. Iti reamintesc ca, acolo unde se pot folosi mai multe metode de masura (radiometrice sau nu), asupra unui esantion, chiar se folosesc, si ca metodele radiometrice cu izotopi diferiti, dau rezultate asemenatoare. Iti reamintesc ca metoda radiometrica se poate verifica pe obiecte du varsta cunoscuta, si da rezultate bune. Cea mai folosita dintre ele, datarea cu C14 se verifica destul de bine prin metoda inelelor de copac, care se intind inapoi in timp pana la 10300 de ani. De asemenea, datarea radiometrica a rocilor lunare, a rocilor meteoritice, si si a celor mai vechi roci terestre, prin metode radiometrice diferite dau valori foarte apropiate in jurul varstei de 4,5 miliarde de ani, ceea ce confirma formarea concomitenta atunci a sistemului solar.

Nu exista nici un "etalon" cum ceri tu, daca ar fi existat nu mai erau necesare atatea eforturi de perfectionare a metodelor existente. Ce exista sunt niste valori masurate si toate sprijina modelul "pamantului batran".