În prealabil postat de bogdan81 (Post 588223)

Sa nu uitam ca acolo se aprind si lumanarile unor crestini veniti sa asiste la ceremonie.
Pare un fel de teorie a conspiratiei sa spuna cineva ca toti conspira la producerea unei fraude, si ierarhii si credinciosii. Parintele Galeriu, un om vrednic de toata crezarea, spune ca a vazut cu ochii lui lumina care se pogoara din cer si cum o scanteie din acea lumina a pornit spre Golgota aprinzand lumanarile unei romance. Parintele Galeriu a stat de vorba cu aceasta romanca careia i-a dat si numele. Femeia nu era nici o mincinoasa, nici o impostoare. Ce se intampla? Oamenii cu care am vorbit eu si care neaga minunea sunt oameni care urasc profund Biserica si pe Dumnezeu, oameni care nu cred nici in minuni, nici in Inviere, nici in dumnezeirea lui Hristos. Eu nu spun ca nu sunt si unii sinceri care se indoiesc de minune, dar cei cu care am vorbit eu personal sunt dusmani declarati ai bisericii.

În prealabil postat de bogdan81 (Post 588223)

Sa nu uitam ca acolo se aprind si lumanarile unor crestini veniti sa asiste la ceremonie.
Pare un fel de teorie a conspiratiei sa spuna cineva ca toti conspira la producerea unei fraude, si ierarhii si credinciosii.

În prealabil postat de abaaaabbbb63 (Post 588228)

cand ai 300 de milioane de persoane care isi bazeaza crezul pe o singura "fapta", totul este posibil cu un pic de bani.

În prealabil postat de catalin2 (Post 588186)

Acest citat nu l-am gasit in romana, m-a ajutat cineva sa il traduc. E din timpul primei cruciade, deci la scurt timp dupa Schisma. Se pare ca apusenii isi pierdusera deja harul, Sfanta Lumina nu a aparut decat dupa plecarea preotilor si ierarhilor catolici din Biserica Mormantului. Autorul catolic da explicatia ca aceasta s-a intamplat datorita faradelegilor comise de cruciati, din cauza pacatelor lor. Noi spunem ca din cauza slujirii impreuna cu catolicii, care isi pierdusera harul.

"Fulk- capelanul Regilor Cruciaţi ai Ierusalimului, după cucerirea Palestinei scrie următoarele:
Când pelerinii din vest – (din rândurile cruciaţilor), care au vizitat oraşul Sfânt înainte de căderea Cezareei, pentru a sărbători Paştele - au ajuns la Ierusalim, tot oraşul era în mare fierbere, deoarece Focul Sfânt nu mai apărea, iar credincioşii şi-au petrecut întreaga zi, aşteptănd zadarnic in biserica Învierii.
Deja de câteva ori preoţimea greacă şi cea latină începusera să cânte „Doamne miluieşte”, de câteva ori începuse cântările şi patriarhul latin de asupra Sfântului mormânt, dar focul ceresc nu cobora peste nici una din candelele templului.
În următoarea zi, chiar de Paşti, tot clerul şi întreg poporul s-au adunat din nou în biserica Învierii şi iarăşi focul ceresc nu a pogorât.
Atunci, parcă inspiraţi de sus, preoţimea latină şi regele, împreună cu toată curtea sa au purces, desculţi, într-o procesiune către templul lui Solomon, fosta moschee a lui Omar, recent transformată în biserică creştină.
Între timp, grecii ortodocşi împreună cu sirienii au rămas la mormântul Sfânt, rupându-şi hainele de pe ei şi implorând cu strigăte disperate harul divin când, în cele din urmă, Focul Sfânt a pogorât.
La vederea Lui, lacrimi de recunoştinţă au izvorât din ochii credincioşilor, toţi au exclamat în cor „Doamne miluieşte!” şi s-au grăbit să îşi aprindă lumânările.
O bucurie totală a cuprins atunci Ierusalimul."

În prealabil postat de Mihnea Dragomir (Post 588181)

Eu nu cunosc pe niciunul. Nici nu am auzit sa existe. Aceasta pretinsa minune nu corespunde cu "tipologia minunilor" (horribile dictu) cunoscute in Biserica Catolica.

In schimb, ceea ce intalnim si in Biserica Catolica este aceeasi aberatie de a lua copia drept original. De exemplu exista o celebra icoana facatoare de minuni si nepictata de mana omeneasca in America de Sud. Ei bine, circula din tara in tara tot felul de copii ale acelei icoane, primite cu mult fast si la care credinciosii se inchina, plimbandu-si batistele pe pictura, ca sa prinda ceva sfintenie. Odata, pe un forum, un grup de tineri entuziasti anunta cu mare pompa "aducerea in tara noastra, pentru scurt timp, a icoanei facatoare de minuni etc". Dupa ce m-am informat despre ce e vorba, le-am spus: "Dragilor, nu e icoana respectiva, e o copie. Una care nu a facut vreodata o minune". Au sarit ca arsi. Si ei m-au acuzat de necredinta. Si ei mi-au spus ceva de minuni in inimile oamenilor. Si ei mi-au spus ca atentez la sensibilitatea congregatiei, la ce are ea mai sacru. Si eu am primit pietre virtuale si nu ma indoiesc ca ar fi fost pietre reale daca eram fata in fata.

Deci, pietismul glamuros este transversal confesiunilor. Spui ca ceea ce eu iau drept "icoana de la..." este o reproducere artistica ?