Unghiurile inregistrate de site-uri nu sunt deloc exacte. Poate sa fie si o diferenta de 5 grade intre realitate si ce spun ele. Ca sa masori distanta pana la soare in modul acesta, ar trebui sa poti sa calculezi fiecare unghi cu o exactitate pe care acele site-uri nu o au. De asta se foloseste planeta Venus ca reper:

http://serviastro.am.ub.edu/twiki/bi...apartirDeVenus

1. Păi una din teoriile ''marilor'' voştrii oameni de ştiinţă premiaţi cu premiul Nobel şi predaţi ca adevăr în toate universităţile lumii, pică în mod clar: sau teoria atomică sau teoria cosmogonică şi bigbanul lor sau amîndouă.

Dacă eşti atras cu o forţă mai mare cum de te roteşti cu viteză mai mare şi mai repede la mase şi mărimi apropiate? Şi dacă eşti atras cu o forţă mai mică atunci cum de te roteşti mai încet? Păi în teoria atomică vitezele electronilor în jurul nucleului sunt cu atît mai mari cu cît sunt mai departe de nucleu.

2. Dacă am căuta o lege a atracţiei universale funcţie de mase şi distanţe am observa că e imposibil ca să existe o forţă de atracţie dintre corpuri care să fie cu atît mai mare cu cît distanţa dintre corpuri e mai mare. Iar dacă ea se aplică binomului Soare-Lună şi binomului Soare-Pămînt şi apoi trinomului Soare-(Pămînt,Lună) o să vezi că n-o să-ţi iasă niciodată o ''lege de atracţie universală'' care să-ţi rezolve ecuaţiile.

Asta-i concluzia!

F = m * a. Imparte la masa fiecaruia, si o sa vezi ca si Pamantul si Luna sunt atrase cu aceeasi acceleratie.

La fel si cu atractia universala. Acceleratia devine mai mica de masura ce te indepartezi.

Ce vrei să spui? Vrei să confirmi teoria lor?

Forta centripeta dintre luna si pamant Fc1=50,8x10**22 kN
Forta centripeta dintre Soare şi binomul Lună-pămînt Fc2=46481,45x10**22kN

F=m x a,
Forta de atractie în cazul în care luna s-ar opri pe cer Fa=Fc1=(Mp+Ml) x a
acceleratia ''gravitaţională'' cu care s-ar atrage Luna şi Pămîntul ar fi:

a1=Fc1: (Mp+Ml) =50,8x10**22 kN : (5,9742×10**24kg+7,347 673×10**22kg) = 50,8 kN/(597kg+7,34kg)=50,8/604,34 kN/kg=0,084kN/kg


acceleraţia ''gravitaţională'' cu care s-ar atrage Soarele cu binomul Pămînt-Lună în cazul opririi mişcărilor ar fi:

a2=Fc2: (Ms+Ml+Mp)=46481,45x10**22kN : (1,9891x10**30+604,34x10**22)=4,6481x10**26kN : 19891,060434x10**26kg=0.00023367 kN/kg

Cum 1 N= 1kg x 1m : s**2 avem

a1=84 m/s**2
a2=0,23m/s**2

Deci nu sunt egale deloc şi ce concluzie se poate trage socotind aceiaşi lege de atractie universală între corpuri? Fatractie=Funcţie(mase, distanţe)

http://i.imgur.com/jyxCQQt.png

Dupa cum vezi, acceleratia cu care un corp este atras de Soare este independenta de masa acelui obiect. Luna este la o distanta de 384000km fata de Pamant, iar Pamantul este la o distanta de 149600000 km fata de Soare. Deci faptul ca luna orbiteaza in jurul Pamantului determina o schimbare de numai 0.5% in distanta sa fata de Soare, deci o schimbare de 0.5% in acceleratia lunii fata de Soare. Aceasta schimbare de acceleratie nu este de ajuns ca Luna sa scape din influenta campului gravitational al Pamantului.

Asta este formula atractiei universale după teoriile lor nedovedite practic. Ajunşi în cosmos au constatat că sateliţii şi staţiile orbitale nu sunt atrase de nimic iar cosmonauţii din staţii stau bine mersi în condiţii de imponderabilitate.

Deci în spaţiu corpurile nu se atrag!

Nu cred că trebuie să-ţi dovedesc asta din moment ce se ştie şi sunt filme din rachete sau staţiile orbitale aflate în spaţiu unde nu se confirmă legea atractiei corpurilor din care ai dat formulele respective.

Deci F=G x Msoare x Mpămînt : r**2 = FALS şi inexistent!!!

N-are rost să demonstrăm confirmînd sau infirmînd poveşti vînătoreşti şi formule şi legi de atracţie FALSE!!

Daca acel satelit cu oameni la bord nu ar avea o viteza de cativa kilometri pe secunda in orbita, atunci nu ar fi in imponderabilitate. Practic, satelitul este intr-o cadere libera continua, si avand o viteza tangentiala pamantului imensa, intotdeauna cand "cad", rateaza Pamantul in mod continuu.

Este exact ce se intampla si in acest avion:

https://www.youtube.com/watch?v=1ieR8hIXUIg

Doar ca aici, nu au o viteza tangentiala destul de mare ca sa rateze Pamantul, deci opresc caderea inainte ca avionul sa se prabuseasca :)

Cine te-a păcălit în halul ăsta? Tu chiar crezi ce scrii aici cu pretenţii de student eminent?

Efectele de imponderabilitate se pot imita în avioane cu spaţii închise mari şi fără geamuri ca să nu-ţi dai seama că eşti în cădere liberă. Acolo doar ai falsa impresie că levitezi. În staţiile orbitale geostaţionare stai imponderabil fără nicio propulsie. Există sateliţi geostaţionari care stau la fel ca staţiile orbitale şi există sateliţi care au o viteză constantă şi merg pe deasupra pămîntului... plat!

Ştii ce înseamnă cîţiva kilometrii pe secundă? Păi 1 km/s=1/1/3600=3600 km/oră

Dacă ar fi să zicem doar 2 sau 3 km pe secundă ar însemna o viteză de 7200km pe oră sau 10800km pe oră care ar egala viteza soarelui pe deasupra pământului: 25.000:24=1041,7 km pe oră.

Ţi se pare ţie că vreo staţie orbitală sau vreun satelit are combustibil să se învîrtă în jurul pămîntului pe termen lung? Tu nu ai văzut că rachetele au cîte 2-3 părţi pline de combustibil care se desprind de rachetă şi rămîne doar capsula cu ceva butelii? Din capsulă se pun în imponderabilitate nişte sateliţi geostaţionari sau cu o anumită viteză pe direcţie paralelă cu pămîntul plat şi apoi cu un pic de fâs-fâs capsulele trec înapoi dincolo de linia de imponderabilitate şi cad spre pămînt încetinind cu paraşute, nimerind marea şi de acolo sunt recuperaţi cosmonauţii şi echipamentele foarte costisitoare.

Nu pricepi că e vrăjeală menţinerea pe orbită prin egalarea Forţei centripete sau a Forţei de atracţie 'gravitaţională' cu Forţa centrifugă şi menţinerea automată a mişcării 'circulare' ?

Avioanele se bazează pe portanţa rezultată din presiunea aerului asupra aripii şi nicidecum din mişcarea orbitală în jurul pămîntului 'glob' ca să i se egaleze forţa centrifugă cu greutatea.

S-ar putea ca şi deasupra liniei de imponderabilitate să fie exact ce ne înconjoară aiciea jos doar că particulele sunt mult mai fine... deci s-ar putea ca să existe o anumită presiune a ''aerului'' de deasupra care apasă aripile rachetei făcînd-o să-şi menţină direcţia sau să şi-o poată schimba uşor.

Probabil că aerul plin de vapori de apă de deasupra liniei de imponderabilitate e atît de fin încît ei susţin că nu există aer şi că e vid şi că dacă-ţi dai casca de pe cap te umfli din pricina că depresiunea tinde la 0 şi te umfli!

De umflat poate că chiar te umfli un pic fiindcă te afli în presiune mai mică dar de ce să explodezi ca-n filme? Păi lipsa presiunii nu implică existenţa unei forţe care să te golească de conţinut ci mediul din tine ajunge la lipsa oricărei presiuni. Deci într-un mediu unde nu există nicio presiune nu are cum să existe o forţă care să te golească de presiune forţat ci acolo respiraţia ta ar trebui să fie mai uşoară ca pe pămînt şi cînd tragi aer şi mai uşoară şi cînd expiri.

Profii, da vina pe ei :))

Satelitii geostationari sunt pusi intr-o orbita unde viteza lor este egala cu cea a rotatiei pamantului. In modul acesta, ei pot observa un punct fix pe Pamant. Poti sa fara propulsie si in alte orbite, nu numai in cea geostationara. Problema cu orbitele joase (400km) este ca incepi sa ai frecare cu atmosfera, si trebuie sa faci manevre in mod regulat ca sa nu incetinesti destul cat sa iesi din orbita.

Statia spatiala orbiteaza pamantul o data la 90 de minute. Poti sa-i calculezi viteza daca stii circumferinta pamantului.

Exact, de aceea majoritatea satelitilor sunt pusi la distante mai mari de 500km, unde atmosfera nu mai produce frecare, si pot avea o miscare perpetua, in concordanta cu prima lege a lui Newton. Si de aceea, satelitii care au orbita joasa ori au misiuni de vreo o saptamana, doua, ori au nevoie de alimentare contanta cu combustibil (ISS).

De ce ar fi vrajeala daca functioneaza? Toata lumea care construieste si proiecteaza sateliti si rachete invata aceste legi, si toti ne ghidam dupa ele, si functioneaza. Da, pamantul rotund functioneaza. Surprinzator, nu? :)

Exact. Ca un avion sa orbiteze la o altitudine de 10km,i-ar trebui o viteza de 7.9 km/s, si lipsa atmosferei. Pe la 400 km, atmosfera nu prea mai e, dar inca se simte pe termen lung. De aceea ISS are o viteza de 7.66 km/s (poti sa calculezi aici: http://hyperphysics.phy-astr.gsu.edu/hbase/orbv3.html), dar trebuie sa faca ajustari periodice ca sa nu incetineasca si ca cada spre Pamant. Daca te uiti la schimbarile in altitudine al ISS (400km) comparativ cu un satelit geostationar (35000km), o sa vezi cat de mult influenteaza atmosfera o orbita:

https://qph.fs.quoracdn.net/main-qim...439bf3a37fa55b

ISS


Satelitul geostationar nu o sa-si schimbe orbita decat cu cativa metri.

Ce este aceasta linie? Si de ce exista? Modelul Pamantului elipsoid explica asta cu legea gravitatiei: cu cat de duci mai departe, cu atat gravitatia este mai mica. Dar cum poti sa explici aceasta "liniei de imponderabilitate"? La ce altitudine este?

Intr-adevar, nu exista vid perfect. Dar spatiul cosmic este mai vid decat ne-vid. Si chestia cu casca, da, se intampla. De ce iti pocnesc urechile cand urci pe munte sau cu avionul? Si asta se intampla numai la vreo 3 km diferenta de nivel. Imagineaza-ti cand nu este aer deloc.

Ca in filme, nu. Nu explodezi, ci iti iese tot aerul din tine, si umiditatea, si te stavidesti practic.

Si nu, este complet incorect sa spui ca ar trebui sa respiri mai usor. De ce urca aia cu butelii pe Everest? Ca le e mai usor sa respire? Si iar, asta numai la 8km. Imagineaza-ti 400km, 35000km....

Aia cu presiunea se poate verifica daca ai o simpla butelie cu deodorant. Aia se intampla cand apesi pe buton, gazul aflat la presiune inalta iese in afara unde presiunea este mai mica.