Forum Crestin Ortodox - Impartasit de Craciun si 1 Ian.

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Impartasania (Taina Euharistiei) (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5020)

- - Impartasit de Craciun si 1 Ian. - post de sarbatori? (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=7973)

Citat:

În prealabil postat de sophia (Post 199557)

@Noesisaa - un preot divortat sau vaduv (la vaduv nu stiu sigur), nu are voie sa se recasatoreasca. Ori ramane preot, dar singur, ori se recasatoreste, dar nu mai este preot. Una din doua.
Tu nu stiai asta?

Stiu exemplu concret de preot care a divortat de prima sotie, si s-a recasatorit. Am impresia ca ea a fost infidela, nu stiu exact povestea. Era tanar, si preot foarte capabil de altfel, si este la latitudinea episcopului de a-i lasa sa se recasatoreasca.

Multe sunt pe hartie, dar in practica altfel e viata.

Citat:

O preoteasa este pusa (scria cineva aici pe forum) sa semneze la episcop niste renuntari daca vrea sa se marite cu un preot (ceva legat de viata cu el, post, sex, etc.). Deci daca-l iubeste si il vrea, renunta la ea.
Eu asa am inteles.

Asa, si? Ai impresia ca nu se incalca lucrurile astea niciodata? Bineinteles, ca daca vrei sa te mariti cu cel pe care il iubesti, semnezi ce ti se pune in fata, dupa aia se organizeaza amndoi cum cred ca e mai bine.

La preot - da depinde de episcop intr-adevar si de cine a fost vinovat probabil.

In al doilea caz - de acord cu tine. Fac ei cum cred de cuvinta. Asa ar fi normal.

Citat:

În prealabil postat de GeorgeS (Post 199305)

De-abia acum inteleg si eu multe dintre problemele voastre. Anul trecut , cand am fost la cursurile preotesti nu i-am crezut pe parintii profesori cand ne-au spus depre problemele ortodocsilor romani din diaspora. Preoti care trebuie sa faca si altceva decat preotia ca sa supravietuiasca, care trebuie sa faca multe compromisuri si abateri de la canoane si tipic pt. ca sa placa credinciosilor, impartasanie deasa fara spovedanie , fara post , fara infranare, relatii trupesti in zile de sarbatoare (zicand ca nu este pacat) si fara a putea atrage atentia sau a admonesta pe cineva , de frica sa nu-i jignesti pe credinciosi si sa nu mai vina deloc la biserica! La sfarsitul prelegerii , parintele care a conferentiat a intrebat in sala care dintre noi ar dori sa slujeasca in diaspora? I s-a raspuns: in aceste conditii ,NIMENI ! Mie, cel putin imi este mult mai frica de Dumnezeu si de calcarea poruncilor Lui decat de oameni si de parerea lor.
Fratilor, voi credeti ca Ortodoxia romana are nevoie de "aggiornamento" ? Oare parintii, bunicii, strabunicii si toti inaintasii nostri au fost in greseala si nu s-au mantuit ca nu s-au impartasit zilnic? Nu credeti ca traind in mijlocul celor de alte credinte (catolici si protestanti) aveti tendinta sa imprumutati elemente ale credintei lor , dar care intra in contradictie cu ortodoxia? Nu vedeti ca in ortodoxie se pune accent pe jertfa, taierea voii, ascultare, Sfanta Traditie, rugaciune din inima (nu formala) , si nu pe ceea ce ne convine sau ne face placere ? Voi doriti har ieftin, mantuire usoara ,fara prea mult efort, dar nu stiti ca cele bune cu anevoie se dobandesc?
Din pacate, acest fel de a trai ortodoxia a intrat si in tara. Am fost surprins sa aflu ca si la noi in oras (nu la mine in parohie, ca a noastra este la tara), se gasesc cate un grup de "cucernici" si "cucernice" care se impartaseau in fiecare duminica, fara post si spovedanie. Dupa ce a venit Preasfintitul Vincentiu si a schimbat unele lucruri (staretul de la manastire) , acesti asa-zisi "cucernici" au disparut pt. ca li s-a cerut sa se pregateasca pt. impartasanie. Mie greu sa cred ca si-au schimbat parerea, mai degrab au schimbat biserica, pt. ca duhovnic probabil ca nu au.
Vai, vai ce vremuri ne-a fost dat sa traim! Ca maine auzim ca nu mai este suficienta o Sfanta Liturghie pe zi (ca sunt prea multi credinciosi care se impartasesc mancati, bauti nu conteaza cum) , trebuie sa slujim dimineata, la pranz si seara cate o liturghie, ca sa fie si celor care se intorc de la lucru. Nu mai este nevoie de duhovnic, ce sa te tot spovedesti la unul care este tot atat sau mai pacatos ca tine? Te spovedesti direct la Dumnezeu, sau intri pe mail si primesti dezlegare tot electronic.( nu se vede mana care binecuvinteza, dar ce conteaza asta, important ca te-ai spovedit, ai spus ce ai vrut, ai ascuns tot ce ai vrut si ai primit on-line dezlegare).
In aceste conditii, fratilor , ma fericesc ca am o parohie misionara de 70 de familii, ca babele mele imi dau ascultare si nu ies din cuvantul pe care il rostesc oficial si nu comenteza cand le canonesc la Spovedanie. Ma fericesc ca pot sluji netulburat de inovatiile care incearca sa le introduca unii sau altii in cult, in credinta si in traditia bisericii.
Dumnezeu sa va ierte, sa va binecuvinteze si sanatate trupeasca si sufleteasca sa va daruiasca!

as dori sa va spun ceva, parinte(GeorgeS): P.S. care ne pastoreste aici, in Italia, apartinand de grecii pastratori ai calendarului iulian, a fost mai intai catolic, si pana sa ajunga ortodox, va asigur ca a cercetat multe despre ortodoxie si este foarte citit. A trait cativa ani ca si calugar in Sf. Munte, avand ca duhovnic pe unul din ucenicii Sf. Siluan Athonitul.Va spun asta ca sa nu credeti altele... Dansul ne-a spus ca atunci cand Sf. Nicodim Aghioritul era in Sf- Munte, si acolo se formase un obicei, o traditie de a se impartasi doar in cele 4 posturi. Astfel, Sfantul a scris o carte despre faptul ca se recomanda o mai deassa impartasire, facand astfel contactul dintre duhovnic si mirean, sa zis, mai strans, avand loc o povatuire mai buna, si altele; bineinteles ca s-a facut tulburare... dar mai apoi s-a realizat un sinod in grecia, pe aceasta tema, hotarandu-se ca aceasta carte a Sfantului nu are nimic contrar Bisericii, ci inca chiar se impunea celor participanti la sinod sa urmeze celor spuse de Sf. Nicodim
fiind preot, dumneavostra ar trebui sa stiti acest lucru foarte bine, deoarece s-a petrecut pe la inceputul sec. xviii, cam asa, si probabil ati studiat mai mult ca noi!
si sa nu credeti ca o mai deasa impartasire presupune impartasirea alandala, ci tocmai contrariul, cum am spus mai sus. faptul ca alti preoti procedeaza nu intocmai cu invatatura, este problema episcopului, sa indrepte , sau a oricarui credincios, fiindca Biserica este si a mirenilor nu doar a clerului.
daca unii aleg sa se impartaseasca mai rar e treaba lor, dar sa nu condamne pe cei care se comunica mai des, ca fiind stricatori de traditie!

Citat:

În prealabil postat de Noesisaa (Post 199566)

Mai, mai, fetelor, cum le stiti voi pe toate!

Citat:

În prealabil postat de bodyandsoul (Post 199616)

Mai, mai, fetelor, cum le stiti voi pe toate!

Bine ca tu le stii nu numai pe toate, dar si bine. :16:

@ Ana Maria Manole dar si pentru ceilalti romani ortodocsi din strainatate:
Pe multi dintre dvs. va aud ca mergeti la parohii apartinand altor Biserici Ortodoxe decat cea romana. Chiar asa departe este parohia apartinand de BOR? Aveti in Italia un Ierarh vrednic ( Preasfintitul Siluan ) care este de-al nostru, harnic si ravnitor la munca in ogorul sufletesc al credinciosilor ortodocsi din Italia. Incercati sa frecventati parohiile apartinand Bisericii noastre , ca are cine sa se duca si la greci si la rusi. Sunt curios daca Preasfintitul recomanda sau ingaduie preotilor pe care ii coordoneaza ca sa impartaseasca enoriasii fara spovedanie.

Citat:

În prealabil postat de GeorgeS (Post 199676)

Da, recomanda! Bineinteles, pentru cei ravnitori, si care se spovedesc, nu pentru oricine intra in biserica.
La fel si IPS Iosif din Franta si din Belgia.
Dar de ce sa nu mergem la alte biserici ortodoxe surori? Nu suntem toti ortodocsi?

Citat:

În prealabil postat de Miha-anca (Post 199424)

Noi cerem tot mai putin de la noi insine, dar tot mai mult de la Dumnezeu. E si normal, ca doar a scazut credinta, dar ne credem mari credinciosi. Uitam ca nu putem sluji la doi stapani.

Cand cineva se considera fara de pacat, chiar si numai gandul acesta ar trebui sa fie un mare semnal de alarma!

Daca cineva vrea sa se impartaseasca des, nu inseamna neaparat ca se considera fara de pacat. Poate insemna ca isi stie slabiciunile sio alearga la medicamentul care i le poate vindeca.
A nu te spovedi in fiecare saptamana nu inseamna neaparat a cere putin de la tine.
Creintele si nevointele nu se masoara numai in zile de post si minute petrecute la spovedanie.

Citat:

În prealabil postat de GeorgeS (Post 199445)

D-na Fani71, mai intai, nu sunt eu duhovnicul d-tale dupa cum nici d-ta nu esti duhovnicul meu. Deci viata mea duhovniceasca ma priveste pe mine si pe parintele la care ma spovedesc, dupa cum viata d-voastra duhovniceasca va privesc exclusiv pe dumneata si pe duhovnicul pe care il ai. El da seama inaintea lui Dumnezeu despre cum te indruma in drumul spre imparatie. Doar ca fapt divers, sa stii ca sunt preoti (si nu putini) care se spovedesc in fiecare saptamana, tocmai pentru a fi pregatiti sa slujeasca cat mai bine Marelui Arhiereu care este Hristos.
Nu stiu daca ati bagat de seama, eu nu am facut aprecieri nominale spre nici unul dintre membrii acestui forum ,nu i-am categorisit, nu i-am facut credinciosi sau pacatosi pentru ca nu am acest drept. Nu m-am bagat in viata nimanui de aici, nu sunt eu duhovnicul nimanui de aici, nu mi se va cere raspuns pentru nimeni de aici. Eu am incercat sa trag un semnal de alarma spre o practica care este neconforma cu ortodoxia romaneasca, aceea a impartasirii fara spovedanie,si mi-ati sarit unii in cap ( majoritatea care locuiti in strainatate, dar nu toti). Sper din tot sufletul ca aceasta practica care este straina de duhul ortodoxiei sa nu ne afecteze ( prea mult) si pe cei din tara.
In rest, faceti ce vreti. Daca vreti , impartasiti-va cum va lasa duhovnicul. Postiti atat cat va spune el. De va ingaduie asa la Sfanta Impartasanie , este treaba si raspunderea lui. El va da seama , nu voi. Asa spinoasa este aceasta problema incat nimeni din lumea aceasta nu-l poate determina pe un duhovnic sa dezlege ceea ce el considera de nedezlegat, dupa cum nu-l poate intreba de ce a fost mai ingaduitor la dezlegare. Totul se petrece intre penitent si duhovnic si ,nimeni, nu se amesteca in aceasta treaba. Va doresc de asemeni sa va mantuiti asa cum doreste fiecare si Dumnezeu sa vada ravna si jertfa fiecaruia.

Si eu va doresc la fel.
Totusi, ocoliti intrebarea: ne-ati acuzat pe noi cei ce ne impartasim fara sopovedanie de incalcarea Traditiei si de laxitate, dar cand va intreb de ce sfintia voastra faceti la fel ziceti ca fiecare are duhovnic si nu trebuie sa dea socoteala altora pentru ce face. Atunci nu ne acuzati nici pe noi, ca nu facem asta fara sfatul si binecuvantarea duhovnicului.

@GeorgeS -
1. din pacate exista biserici ortodoxe romanesti (si preoti) care nu aparatin de B.O.R. Eu n-am inteles nici acum din ce motiv.
La noi de ex. apartin de greci.
Avantajele nu le stiu. Dezavantaje: nu suntem ajutati de B.O.R, nu putem avea biserica noastra, etc.

2. In general nu impartaseste parintele fara spovedanie, dar mai sunt exceptii, mai ales la cei care vor sa se impartaseasca des.
Si nu stiu, eu am o problema cu spovedania asta.Cat de des? Cat de des si care pacate trebuie sa te tot duci sa le spui.
Se mai intampla si in alt mod, tot din lipsa de timp si spatiu in biserica: te mai duci si te spovedesti intr-o zi si te impartasesti apoi la slujba urmatoare, peste cateva zile. Mai trebuie sa te mai spovedesti o data? Eu cred ca nu.

In general am impresia ca se cam cade in extrema cu pacatele astea si cu unele activitati bisericesti si nu stiu daca asta inseamna neaparat mai multa credinta. Eu as zice ca se cade in mandrie rau de tot.

Si nu e vorba sa-i judecam pe altii ci sa ne lamurim asupra regulei generale.
Problema asta cu dezlegarea de la duhovnic mi se pare tare netransparenta si derutanta.
- iti da el, pe ce criterii?
- te duci tu sa ceri? Iar - in ce conditii?
si alte intrebari care mai apar.

Referitor la relatii trupesti in zi de sarbatoare, eu am inteles ca nu ai voi sa le ai daca te-ai impartasit. In rest ma alatur lui Fani cu intrebarea.
Unii spun ca nu mai acordam respectul cuvenit sarbatorii respective sau lui Dumnezeu. Se poate, inteleg si asta, desi mi se pare exagerat.
Repet: ii dai sotului cateva minute, restul sunt tot ale lui Dumnezeu.

La fel si cu mancarea de dulce.
In fine putem discuta la nesfarsit, ramane tot neclar, atata vreme cat nu exista explicatii nicaieri.

Si in toate aceste discutii pentru mine ceva este clar: o frica (adevarata, trupeasca) de Dumnezeu...si de preot adeseori. Ne este frica in orice moment ca vine si ne bate rau, cu batul (Dumnezeu). Asa o fi? Eu il vad bun...