Ovidiu, reiau citatul postat de tine.

"Monahul trebuie foarte mult sa se pazeasca de rava trupeasca si sufleteasca, ce se infatiseaza la aratare ca evlavioasa, iar de fapt este nesocotita si stricatoare de suflet. Oamenii din lume si multi dintre cei ce duc viata monahiceasca, datorita nestiintei lor, lauda mult o asemenea ravna, nepricepand ca izvoarele ei sunt parerea de sine si trufia. Aceasta ravna ei o preama*resc ca ravna pentru credinta, pentru evlavie, pentru Biserica, pentru Dumnezeu. Ea consta in osandirea si acuzarea mai mult sau mai putin aspra a celorlalti, pentru greselile lor in privinta moralei si pentru cele impotriva bunei oranduieli si intocmiri bisericesti. Amagiti fiind de o falsa conceptie despre ravna, ravnitorii lipsiti de intelepciune socot ca, lasandu-se in voia acestei ravne urmeaza Sfintilor Parinti si sfintilor mucenici, uitand ca ei - ravnitorii - nu sunt sfinti, ci pacatosi." - Sf. Ignatie Briancianinov

Delicata problema! Imi pui trufia la incercare. Voi incerca sa ma strecor printre cuvinte.

Una e sa spun ca X e mincinos pentru ca m-a mintit pe mine sau pe altcineva si alta e sa spun ca X e un crestin bun, doar ca aici si aici greseste cu buna stiinta sau din nestiinta, aducand prejudicii credintei ortodoxe! Iau ca repere sfintii si imi argumentez spusele cu cuvintele lor, de aceea trag nadejde sa nu ma pedepseasca Dumnezeu prea tare, daca gresesc scriind. In fond, e vorba despre mantuirea mea si a celor dragi mie. Si nu e gresit ca pacatului sa-i spun pacat si sa lupt cu acesta. Insa pe pacatos, da, trebuie sa-l las in grija lui Dumnezeu. Ma straduiesc.

Dna dobrin, acum, si daca s-ar da de maine salariile care s-ar merita, coruptia, hotia si santajul nu vor disparea. Ar mai trebui macar inca vreo sapte generatii cu salarii pe merit ca sa se ajunga sa se diminueze coruptia si hotia.

Da, in Anglia or fi preturi mari la privat, dar la stat mai gasesti un loc unde sa te tratezi farasa platesti. Incearca in Romania; aici daca nu sari cu banu mori cu zile. Pana si liftiera trebuie platita in unele locuri...

Schimonahul Gurie de la Mănăstirea Sf. Sava (Palestina): Părintele Justin nu şi-a adăpostit conştiinţa la umbra răcoroasă a ascultării înşelătoare. Iar când timpul a cerut-o, a ieşit în arşiţa mărturisirii

,,Întreaga sa viaţă a fost o mărturisire. A început cu regimul comunist şi deşi a fost pedepsit cu 16 ani de temniţă pentru împotrivirea lui dârză faţă de regim, trecând prin focul temniţelor comuniste, nu s-a potolit după cum aşteptau puternicii timpului, ci s-a aruncat în a mărturisi credinţa şi idealul său împotriva ecumenismului şi a dictaturii biometrice. Dacă împotriva ecumenismului a avut ca susţinere anumite canoane ale Sfinţilor Părinţi care demonstrează că ecumenismul este erezie,[COLOR=#ff0000] împotrivirea sa faţă de noile acte biometrice cu cip, a avut-o ca descoperire directă de la Duhul Sfânt[/COLOR], lucru susţinut şi de părintele Mihai Valică: „Şi vă mărturisesc că ceea ce eu am studiat ca teolog la Freiburg şi mă refer la tehnica RFID şi la biometrie, părintele Justin a primit prin viziune dumnezeiască” (Atitudini nr. 34/ 2014). Desigur problema fiind foarte importantă şi de foarte puţini înţeleasă, a fost descoperită
celor care se află în strânsă legătură cu harul Duhului Sfânt. Îmi amintesc că de câte ori îmi zicea să predic fie la mănăstirea de maici, fie la cea de călugări şi nu spuneam ceva împotriva ecumenismului sau a cipului, îmi zicea: „Ai pierdut timpul în zadar”. Puteam să explic lumii lucrarea tainică a harului sau să vorbesc pe înţelesul tuturor despre lumina necreată, [COLOR=#ff0000]dacă nu spuneam să se ferească de ecumenism şi de cip, totul era egal cu zero. [/COLOR]De ce? Pentru că sunt problemele esenţiale cu care trebuie să ne preocupăm acum. Nu laşi să ţi se surpe temelia casei, iar tu te apuci să dai pereţii cu var sau schimbi geamurile cu cele de termopan pentru că ai auzit că sunt mai bune."


Mai mult:


http://www.apologeticum.ro/2015/02/s...ii/#more-43278

Părerea mea, nu îţi este de folos să îndrepţi preotul, ierarhul, chiar dacă am pleca de la premisa că aceştia ar fi în greşeală. Dacă doreşti să vindeci pe cineva de vreo boală află că cel bolnav are mai multă nevoie de îngrijire, decât mustrare, de dragoste, decât de ură, de pace, decât de tulburare, de milă, decât de neîndurare. Când copilul tău a căzut şi s-a lovit, ce faci? Îl mustri că nu a fost atent? Sau îi pansezi rana şi te rogi lui Dumnezeu să-l vindece?

Îndreaptă-ţi toată râvna ta împotriva păcatului din tine şi vei aduce mai mult folos, atât pentru tine cât şi pentru Biserică al cărui mădular pretinzi că eşti. Îndreaptă-te pe tine şi mulţi se vor îndrepta în jurul tău. Apoi, nu uita că noi nu sutem sfinţi, ci păcătoşi.

"Amagiti fiind de o falsa conceptie despre ravna, ravnitorii lipsiti de intelepciune socot ca, lasandu-se in voia acestei ravne urmeaza Sfintilor Parinti si sfintilor mucenici, uitand ca ei - ravnitorii - nu sunt sfinti, ci pacatosi."

dar cum se face totusi ca romanii cand ajung in strainatate se vindeca subit de coruptie si hotie? romanii in strainatate, marea majoritate, sunt seriosi si muncitori.
Medicii care vin sa munceasca in strainatate, nu sunt nici corupti si nici hoti.

Si apropo: crezi ca, virgula, cardul minune, va eradica subit coruptia de care vorbesti?

Oare are cineva rabdare sa citeasca atatea postari ? Stiu ca sunt cam paralel cu subiectul, nu ma judecati :) ;)

Ce spune Sfântul a fost folosit (şi va mai fi mereu) pe post de bâtă, de către unii. Cuvintele lui sunt transformate de unii în sârmă ghimpată. Noi înşine, "râvnitorii" facem asta adeseori.
Ce spunea şi făcea Părintele Arsenie Boca a fost folosit ca bâtă şi bici, de către unii. Şi va mai fi.
Ce spunea şi făcea Cuviosul Paisie a fost, spre marea lui durere mărturisită, mereu răstălmăcit, edulcorat, catastrofizat şi folosit pe post de bâtă de către unii.
Ce a învăţat şi a făcut Hristos Domnul, a fost mereu şi va mai fi răstălmăcit şi folosit pe post de bâtă, scuipat, glonţ, sabie, de către unii, de către noi înşine, credincioşii.
Mereu suntem "râvnitori" la căsăpirea noastră şi a aproapelui folosind "armele" cele mai generoase - vorbele şi faptele sfinţilor. Când e ştiut că nu e bine să laşi pe mâna copiilor fără minte nici cuţitul, nici chibritul... Ca să nu mai amintesc despre mărgăritare şi porci, despre computere şi trandafiri...

Acum voi spune şi eu câteva cuvinte despre un alt sfânt, anume Sfântul Nicolae Velimirovici, mult agreat şi folosit de unii "râvnitori", întocmai ca pe Sfântul Ignatie Brancianinov. Cu nădejdea că sunt altfel de cuvinte decât se folosesc mereu pe acest forum cu prilejul luptelor cinstiţilor antiecumenişti şi pravoslavnici.
Voi folosi, atât cât mă ajuta biata mea memorie, mărturisirea unuia dintre ucenicii Sfântului Velimirovici.
Acest ucenic, pe nume monahicesc Calist ("Calist monahul") era un sârb care supravieţuise câtorva măceluri relativ recente din istoria ţării vecine. El avea într-o zi suspiciuni la adresa Sfântului. Nu pricepea ce face de fapt Episcopul, de ce spune una şi alta etc. Ucenicul povesteşte că într-o zi s-a hotărât să tragă cu urechea, să iscodească, să privească pe gaura cheii - pentru a afla ce fel de om e de fapt Sfântul şi cu ce se îndeletniceşte el. Vieţuiau împreună în aceeaşi fericită obşte monahicească.
La scut timp după această hotărâre a lui, ucenicul s-a pomenit chemat de Episcop şi a auzit, spre uimirea lui, următoarele: pentru că am aflat că vrei să ştii ce fac eu şi cum îmi trăiesc viaţa, iată că de azi vei locui cu mine, vei trăi împreună cu mine, întocmai ca mine, vei avea experienţa modului meu de a fi chiar pe pielea ta. Începem!
Şi din acea clipă, vreme de câteva săptămâni, ucenicul şi Sfântul au trăit împreună tot ceea ce trăia Sfântul.
Ce, oare, avea să trăiască ucenicul Calist?
Nimic altceva decât o viaţă într-o cămară unde exista un singur pat, o masă, un scaun şi câteva cărţi precum şi unele obiecte de cult bisericesc.
Adică, mai concret, ucenicul a postit trei săptămâni, aşa cum postea Sfântul - la început foarte puţină apă şi un colţ de pâine, apoi ...nimic. Pur şi simplu nimic de pus pe gură vreme de 3 săptămâni.
Ce mai făcea în rest? Rugăciune, neîncetată rugăciune.
Şi mai ce? Studiul Scripturii şi al Filocaliei.
Şi mai ce? În cazul ucenicului, după două-trei zile proteste verbale. Apoi rugăminţi. Apoi urlete. Apoi ameninţări. Apoi încercarea de a fugi (dar Sfântul a pus patul în dreptul uşii, baricadînd ieşirea, iar fereastra se afla la mai mulţi metri deasupra pământului, zădărnicind astfel orice tentativă de fugă pe geam). Apoi implorări, târâri pe jos, cuprinderea genunchilor Sfântului, iarăşi reînnoite implorări şi aşa mai departe. Precizez că ucenicul era unul dintre cei mari duri războinici sârbi, unul care supravieţuise unor măceluri interumane greu de descris în cuvinte... Era, pe scurt, un dur şi un "supravieţuitor". Iar acum un mieluşel care scâncea şi implora...
În tot acest timp Sfântul îşi făcea mai departe programul, ducea viaţa aceea simplă de ascet al lui Hristos: postea, se ruga, citea Scriptura şi Filocalia.
După ce, cu mila lui Dumnezeu şi cu rugăciunile Sfântului Nicolae Velimirovici, au trecut cele trei săptămâni iar ucenicul Calist a supravieţuit, acesta povesteşte că niciodată nu a mai avut îndoieli cu privire la viaţa Sfântului, la ceea ce făcea şi cum şi cât făcea.

Când facem aşadar vreo referire la Sfântul (oricine ar fi acest sfânt sau sfântă) sau când îi cităm din cărţi pentru a "îndrepta" pe vreunul dintre fraţii noştri, eu cuget că e de folos să ne întrebăm mai întâi: dacă aş fi eu acum în locul ucenicului Sfântului, oare aş putea duce aceeaşi viaţă ca Sfântul? Iar dacă nu am viaţa lui, atunci de ce îndrăznesc eu să îi folosesc cuvintele lui sfinte împotriva aproapelui? Oare sunt în acelaşi duh cu Sfântul atunci când vorbesc semenului? Oare cu adevărat prin mine vorbeşte însuşi Sfântul Velimirovici sau Sfântul Ignatie etc.? Şi dacă nu, nu e aşa, atunci de ce continui să mă folosesc împotriva aproapelui de vorbele lui sfinte, care exprimă o viaţă sfântă? Aceste întrebări mi le adresez mie însumi, mai întâi, iar răspunsul care îmi vine în minte acum nu mă măguleşte, nu mă felicită, nu mă îndreptăţeşte deloc...
http://ro.orthodoxwiki.org/Nicolae_Velimirovici

http://ro.orthodoxwiki.org/Nicolae_Velimirovici

În perioada dintre cele două Războaie Mondiale, Episcopul Nicolae face câteva vizite în Sfântul Munte, care îi modelează și îi preschimbă pentru tot restul vieții perspectiva și viața duhovnicească. În această perioadă îl cunoaște la Mănăstirea Sfântul Pantelimon (Muntele Athos) pe Sf. Siluan Athonitul și îl hirotonește în 1930 ierodiacon pe Părintele Sofronie (Saharov); ulterior, după război, în 1952, la Londra, îl încurajează pe acesta să publice scrierile Sfântului Siluan, spunând: "Siluan e mai mare decât toți ceilalți sfinți în dragostea sa! Când citești pe toți ceilalți, o disperare te cuprinde, dar niciodată nu se întâmplă așa ceva cu ceea ce a scris Siluan".

În necrologul dedicat Sf. Siluan, publicat în revista misionară a eparhiei sale, Episcopul Nicolae scria:

"Despre acest minunat monah nu se poate spune decât un singur lucru: era un suflet plin de blândețe. Nu sunt singurul care să fi simțit această blândețe, orice pelerin la Sfântul Munte care l-a întâlnit a simțit această blândețe. Siluan era un bărbat viguros, înalt; avea o barbă neagră mare și, la prima vedere, înfățișarea lui nu îl făcea atrăgător pentru cine nu-l cunoștea. Dar era de ajuns o singură conversație ca să-l iubești pe acest om. Vorbea despre nemăsurata dragoste a lui Dumnezeu și îi făcea pe păcătoși să se judece foarte sever pe ei înșiși. Acest minunat ascet era un simplu monah, dar plin de dragoste de Dumnezeu și de aproapele. Din toate părțile Sfântului Munte numeroși monahi alergau la el să-i primească sfaturile, dar era deosebit de iubit de monahii de la Hilandari și Sfântul Savva care vedea în el pe părintele lor duhovnicesc. Și pentru mine, Părintele Siluan mi-a fost de un mare ajutor duhovnicesc. Simțeam cum rugăciunea lui mă întărea. La fiecare dintre vizitele mele la Sfântul Munte mă grăbeam să-l vizitez. [...] Cartea vieții sale e smălțuită toată de mărgăritarele înțelepciunii și de aurul dragostei. E o carte uriașă și nestricăcioasă."

Cezar, muţumesc. :)

Cu umilinţă, întru recunoaşterea şi iertarea greşelilor mele, cu multe lacrimi aşa cum se cuvine,
precum şi cu prietenie frăţească, Ovidiu, întru Hristos Domnul!....:)

Pai in afara de medici, majoritatea romanilor lucreaza munci mai "de jos" si nici macar nu au cum sa fie corupti... Si medicii nu sunt corupti pt ca 1. Au salariile muult mai mari ca in tara si 2. Pentru ca, coruptia chiar se pedepseste si legile chiar se respecta fata de romania.

Nu, cardul minune nu rezolva toata problema coruptiei, dar poate ajuta.

Şi anume, cum?
(Întreb pentru că chiar nu înţeleg, deh, minte proastă şi bătrână...!)

De exemplu, retetele compensate se intregistreaza cu cardul. Asa ca o sa vezi mult mai putin medici, spre 0, care o sa faca frauda eliberand retete compensate cu basculanta pentru persoane fictionale.

-da sa vedem cum rezolva cardul de sanatate probleme de genul asta :

Cotidian austriac: Nu exista antidot pentru coruptia din sistemul sanitar romanesc

http://www.ziare.com/social/spital/c...manesc-1273582

"Reportajul vizeaza mai multi medici tineri care au ales sa paraseasca tara. Unul dintre ei este Maria Barbu, care a decis sa isi inceapa activitatea de medic intr-un spital de provincie. Visul ei s-a naruit in momentul in care directorul spitalului i-a cerut 5.000 de euro pentru a ocupa postul. "Stateam de vorba in biroul lui, cand mi-a spus pretul fara nicio jena", spune ea.

A urmat o oferta de la un spital din Germania. Decat sa dea spaga 5.000 de euro, a preferat sa ia un credit de 5.000 de euro si sa se mute la Kassel. "Sunt o fire emotiva. Nu sunt genul de om caruia sa ii placa aventura, dar ma bucur ca am venit in Germania. Ma simt respectata de pacienti si de societate. Colegii mei nu se bucura de aceasta apreciere in Romania, unde sunt considerati in continuare corupti", spune ea."

Şi cu asta (lăsînd deoparte că şi aici românul e foarte inventiv, nu vreau să dau idei...:)), oare, se rezolvă problema corupţiei din sistemul de sănătate?
Bine ar fi!

Problema corupriei s-ar rezolva cu salarii mai mari pentru medici, si apoi implementarea cardului. Atunci s-ar fi eliminat mult din coruptie.

Dar astia au ales numai sa implementeze cardul, care elimina ceva coruptie, dar nu destula.

Coruptia nu are legatura cu veniturile. Mai general spus, pacatul nu are legatura cu situatia baneasca a cuiva. Poti fi un bogat corupt asa cum poti fi un sarac cinstit. Si invers, poti fi un bogat cinstit in aceeasi masura ca un ticalos scapatat.
Nu exista nici cea mai mica dovada ca dublarea veniturilor medicilor ar duce la injumatatirea coruptiei. Mai degraba, dimpotriva: este de asteptat ca, atunci cand se baga mai multi bani intr-un acelasi sistem, nivelul coruptiei sa creasca.

Cred ca e timpul sa renuntam la aceasta prejudecata stangista inoculata de ani de marxism, dupa care ipotetica mizerie sociala a medicilor ar fi cauza coruptiei. Medicii ajung sa fie corupti in aceeasi masura si din exact aceleasi motive pentru care pacientii lor ajung sa fie corupti. Iar aceste motive nu sunt de ordin material. Medicii nu sunt corupti deoarece castiga prost. Mai degraba invers: ei ajung, in final, sa castige prost deoarece sunt corupti.

Sunt de acord cu Mihnea. Problemele de caracter şi de sănătate duhovnicească nu se "înmoaie" cu salarii mari. Dimpotrivă, coruptul, dacă e sătul, mai te şi pocneşte. Că-i fudul.

Coruptie a existat si exista in orice civilizatie, problema este cum o poti tine sub control. Cat timp societatea va fi organizata dupa reguli umane, indiferent cat de bine concepute vor fi, va exista si coruptie, si prostitutie, si nedreptate si victime. Problema devine acuta cand coruptia devine endemica, toate societatile umane din trecut care, intr-un final s-au prabusit, au avut, acutizat in faza finala, un asemenea fenomen parazit.

Cezar,

Cugetai cam asa:

,,Când facem aşadar vreo referire la Sfântul (oricine ar fi acest sfânt sau sfântă) sau când îi cităm din cărţi pentru a "îndrepta" pe vreunul dintre fraţii noştri, eu cuget că e de folos să ne întrebăm mai întâi: dacă aş fi eu acum în locul ucenicului Sfântului, oare aş putea duce aceeaşi viaţă ca Sfântul? Iar dacă nu am viaţa lui, atunci de ce îndrăznesc eu să îi folosesc cuvintele lui sfinte împotriva aproapelui? Oare sunt în acelaşi duh cu Sfântul atunci când vorbesc semenului? Oare cu adevărat prin mine vorbeşte însuşi Sfântul Velimirovici sau Sfântul Ignatie etc.? Şi dacă nu, nu e aşa, atunci de ce continui să mă folosesc împotriva aproapelui de vorbele lui sfinte, care exprimă o viaţă sfântă? Aceste întrebări mi le adresez mie însumi, mai întâi, iar răspunsul care îmi vine în minte acum nu mă măguleşte, nu mă felicită, nu mă îndreptăţeşte deloc..."

Nu sunt de acord cu aceste cugetari si o sa-ti spun de ce. Nu avem cum sa scriem impotriva aproapelui decat mintindu-l si ascunzandu-i calea mantuirii. Daca facem asa, atunci am scris impotriva aproapelui, chiar daca ceea ce am scris ii aducem aceluia multumire sufleteasca. Daca ii spunem adevarul si citam in acest scop un sfant, avem de castigat si el si noi. Caci inteleptul ii multumeste celui care-l corecteaza, nu se supara ca i-a ranit orgoliul.

Sfantul nu vorbeste prin el insusi, ci Duhul Sfant vorbeste prin el. Tot Duhul Sfant ne indeamna sa cautam izvoarele de apa vie spre folosul nostru si al aproapelui. Atunci cand reproducem cuvintele unui sfant, avem binecuvantare si noi si cei care citesc. Vedem daca citatul respectiv ne ajuta sau nu sa ne sustinem o idee.

Tindem spre sfintenie comparandu-ne mereu modul de gandire cu al sfintilor. Spre ce sa tindem daca nu spre sfintenie? Spre slava desarta? Nu e o rusine sa dorim darurile cele mai inalte. Nu avem cum sa le obtinem decat citind ce-au scris altii inspirati de Duhul Sfant, nu de moda timpului.

Asadar, nu trebuie sa fim sfinti pentru a cita un alt sfant. E mult mai bine sa citam un sfant decat sa ne dam cu parerea intr-o problema duhvniceasca, deoarece putem sminti si gresi din nestiinta. Noi credem ca avem dreptate si ignoram argumentele sfintilor, pe motiv ca nu suntem sfinti! Ce ispita finuţa! Nu avem voie sa ne consideram sfinti. insa. Aceasta este o alta ispita. Cand ne credem sfinti, inseamna ca suntem in iad cu Lucifer, din cauza mandriei! Mai corest este sa ne credem mici si sa screim de pe pozitia de pacatosi.

Mi-a placut pilda cu ucenicul, insa. Fara indoiala, doar un duhovnic incercat care cunoaste gandurile omului poate sa-l ajute pe ucenic sa se smereasca si sa lupte cu gandurile. Duhovnicul si-a pregatit ucenicul pentru acest razboi nevazut. Astfel de duhovnic procedeaza destul de dur cu ucenicii care sunt luptati de ganduri nefolositoare. Si nu se supara nimeni. De aceea, un astfel de ucenic progreseaza repede. De aceea ucenicii ravnitori cauta duhovnici exigenti.

Ovidiu,

Scriai asa:
,,Părerea mea, nu îţi este de folos să îndrepţi preotul, ierarhul, chiar dacă am pleca de la premisa că aceştia ar fi în greşeală. Dacă doreşti să vindeci pe cineva de vreo boală află că cel bolnav are mai multă nevoie de îngrijire, decât mustrare, de dragoste, decât de ură, de pace, decât de tulburare, de milă, decât de neîndurare. Când copilul tău a căzut şi s-a lovit, ce faci? Îl mustri că nu a fost atent? Sau îi pansezi rana şi te rogi lui Dumnezeu să-l vindece?

Îndreaptă-ţi toată râvna ta împotriva păcatului din tine şi vei aduce mai mult folos, atât pentru tine cât şi pentru Biserică al cărui mădular pretinzi că eşti. Îndreaptă-te pe tine şi mulţi se vor îndrepta în jurul tău. Apoi, nu uita că noi nu sutem sfinţi, ci păcătoşi."

Sfintii spun ca numai Dumnezeu este in masura sa schimbe parerea unui om. Cuvantul trebuie sa ajunga si la inima aproapelui si numai Dumnezeu il poate sadi acolo. Noi singuri nu putem face absolut nimic, din pacate. Daca vrea, Dumnezeu ne poate povatui si printr-un om pacatos:

Viata Sf. Efrem Sirul
[SIZE=4],,Odată îşi lăsă patria şi aceasta fiindu-i poruncit ca dumnezeiescului Avraam, a ajuns la cetatea Edesa, pe de o parte, pentru închinăciunea sfintelor moaşte, care erau întru dînsa, iar pe de alta, pentru întîlnirea cu un oarecare bărbat dintre cei cuvîn-tători, ca să ia model de viaţă de acolo. Acest lucru îl cerea de la Dumnezeu, adesea, zicînd: "Doamne, Iisuse Hristoase, Stăpîne al tuturor, învredniceşte-mă ca, intrînd în cetatea Edesa, să mă întîlnesc cu acel bărbat, care va fi puternic a-mi grăi cele spre folosul sufletului". Astfel rugîndu-se, cînd a ajuns la porţile cetăţii, era îngrijorat: cum adică se va apropia de acel bătrîn, ce va afla de la dînsul şi ce folos va dobîndi?
Deci, călătorind astfel cu aţintirea minţii, o femeie îndată îl întîmpină şi aceasta era desfrînată. Negreşit al lui Dumnezeu lucru era acesta; căci pentru cele bune, de multe ori le rînduieşte tainic pe cele potrivnice. Deci, sfinţitul Efrem, astfel întîlnind pe desfrînata, stătea uimit oarecum, căutînd către dînsa, mîhnindu-se şi pătimind întru sine cu sufletul, că nu i s-a împlinit cererea după rugăciune, ci cu totul potrivnic. Iar ea văzîndu-l, iarăşi privea la dînsul cu ochi necuvioşi. Şi fiindcă astfel multă vreme se priveau unul pe altul, vrînd s-o ruşineze şi întru sfiala ce se cuvine femeilor a o aduce, i-a zis: "Pentru ce nu te ruşinezi, o! femeie, privind la mine cu ochii aţintiţi?" Şi aceea zise: "Dar mie aşa mi se cade a privi la tine, că din tine şi din a ta coastă sînt luată. Iar ţie ţi se cade a te uita nu către noi, ci în pămînt, din care ai şi fost luat".
Acestea auzindu-le Efrem a mulţumit şi femeii, pentru folosul ce a avut din vorbele ei, şi lui Dumnezeu cu fierbinţeală îi înălţa mulţumire; care chiar prin cele fără de nădejde de multe ori poate face lucruri bune."
Sursa:

http://paginiortodoxe.tripod.com/vsi...rem_sirul.html

[/SIZE]

Ideea ta ar fi una geniala...Daca majoritatii romanilor din sistem si de pe oriunde ar da mai mult de doi bani pe vietile sfintilor (chiar daca ei se declara ortodocsi - pe foaie, ca sa zic asa-) atunci poate s-ar mai rezolva cate ceva. Dar cum dintre romani, nu prea multi dau mai mult de doi bani pe ce zice sau ce a facut un sfant sau altul, nu se schimba nimic. Suntem un popor ortodox in acte oficiale; dar oare cati suntem chiar ortodocsi, astfel incat sa dam mai mult de 2 cepe degerate pe invataturile sfintilor? Oare cati a fi capabili sa renuntam la lume pentru implinire duhovniceasca?
Eu una, recunosc ca nu; pentru ca daca as duce o viata de sfanta, nu mi-ar plati nimeni facturile, nu as avea un acoperis easupra capului si nici nu ar trebui sa ma intereseze asta. Eu recunosc ca n-as avea taria asta de caracter. Si io-s un exemplu banal, pentr ca nu am bogatii, nu am inca un acoperis deasupra capului, lucrez ca idioata pentru mai nimic, dar trebuie sa traiesc cumva... Dar oare cati dintre cei din patura sociala de "sus" ar renunta la comfortul personal, daca nu ciar luxul personal ca sa duca o viata de sfant? Iti zic eu, prea putini...
Nu stiu sincer cati tindem spre sfintenie si cati luptam sa ne asiguram o viata de zi cu zi decenta... Eu una, prwfer o viata decenta decat o viata de sfintenie in care sa ajung moarta de foame; si eu ca eu, treaca mearga, dar n-am de gand sa imi tin viitorii copii fara un acoperis deasupra capului si fara sa le pot asigura un trai decent (mancare, imbracaminte si educatie). Si ca tot vorbeam de educatie, ma intreb, oare ce e la noi in tara nu se da o lege prin care un cetatean sa poata alege pentru copii lui metoda de homeschooling, astfe incat sa iti poti pregati copiii acasa, iar acesia sa dea doar exemane? (Eu as alege varianta asta, cel putin pentru scoala primara). Oare pentru ca sistemul de invatamant ar pierde prea multi bani??

Sfintenia se refera la starea noastra launtrica ,nu presupune izolarea.
Tocmai ca fiind mai aproape de sfintenie Dumnezeu iti va darui de toate.
Nu a spus El : "Cautati mai intai imparatia lui Dumnezeu si dreptatea lui si toate vi se vor oferi" ?
Sau citeste la Psaltire ,psalmul 36 de exemplu.
Cunosc familii de tineri cu cate 4 ,5 copii ,copiii sunt frumosi ,sanatosi desi ei nu au cine stie ce venituri.Dar ii vad venind cu ei la bisrica ,ii impartasesc ,sunt o bucurie.

De la Sf. Scriptura citire - ispitirea lui Hristos stim diavolul si cei prin care diavolul vorbeste, pot cita din scrieri sfinte spre pierzarea unuia sau altuia, sub aparenta ascultare de cele sfinte.

Sectarii in general - nu resping Sf. Scriptura, ci doar o interpreteaza dupa cum ii taie pe ei capul, spunand ca asa trebuie ea inteleasa.

Si tu probabil esti cel mai bun exemplu de pe forumul asta, cum sa promovezi prostii sectare citand din cele sfinte si facand trimiteri la oameni cu viata sfanta?

Cum? Intelegandu-i prost si vorbind si mai si.

Ce, tu ai multumit vreodata?
Stgai ca n-ai de ce, tu esti infailibila, de la sfinti citire.


Eu zic sa te uiti la alta si mai finunta, crezi ca ai dreptate citand aiurea din sfinti.

Pai te consider din moment ce te folosesti de scrierile lor.
Cum altfel te-ai putea folosi (bine) daca nu intelegandu-le bine deci avand un discernamant duhovnicesc cvasi-desavarsit?

Asta ca sa fim si "ontopic" care e un exemplu clar a unei serii largi de abuzuri din partea ta la capitolul asta.

Cred ca nu se vindeca de nimic, fiecare merge cu caracterul care il avea,
Exista destule exemple de romani care au plecat la furat si tot hoti s-au intors daca n-au infundat puscariile pe acolo.

Saracia pe de alta parte, desi nu e factorul determinat genereaza multe frustrari si potenteaza coruptia, mai ales in masura in care exista deja si e tolerata/incurajatata atat legal cat si social (ca la noi).

E ca si cand ai intreba daca politia va eradica hotia.

Papagalul cand n-are argument, repete "corect politic, corect politic" sau dupa caz mai arunca cate un "securist" si altele de genul.

Atata il duce capul, atata stie, atata poate.

A fi "incorect politic" nu este nici o virtute daca este tot una cu badarania si ignoranta duhovniceasca ascunsa sub o paruta smerita nevointa.


Ma tem ca nimeni nu te poate ajuta la capitolul asta, esti fudula deja cat incape si mai da si pe alaturi.

Aha, cu maselutza ai comis-o deja, mai ai putin si ai sa ne spui si ca ti s-a aratat in vis si a zis "Antoniap, nevointa ta e buna din cale afara, continua sa spui prostiile care le spui ca bine faci".

Ceea ce iti scapa este ca mai primesc unii pe buna dreptate laude si ocara tot la fel, nu pentru ca ar avea cine stie ce virtuti ignorate ci pur si simplu pentru ca sunt vrednici de ele.

Eu cred ca te-ai grabit cu concluziile.
Ei au niste legi foarte dure vizavi de discriminare si in definitiv ai spus ca "m-au gasit in sistem si a fost ok" nu cred ca erau nevoie de 15min sa isi dea seama ca esti romanca.
Puteai sa le mentionezi si daca asta era, se potoleau imediat.
Puteai face apel si la politie.

In rest, despre incompetenta se stie, se poate ca la noi sa existe mai mult interes/responsabilitate decat acolo.

Tu nu vezi in ce hal scrii? Te dai ortodox direct cu pretentii de ava, cand tu trebuie sa treci mai intai pe la Sfantul Maslu urmat de niste Molifte serioase. Si acum vorbesc cat se poate de serios. Modul cum scrii imi starneste mila. Nici nu mai citesc ce scrii.

Aşa, aşa...dă-i cu Maslu şi Molitfe, Sfânta Liturghie nici nu mai contează.
Ţi-am explicat cândva că dezlegările sunt destinate persoanelor demonizate, adică omului foarte bolnav care are nevoie de resuscitare. Dar când avem numai cuie în cap, e clar că vedem numai ciocane.

Taina Sfântului Maslu
http://biserica.org/ro/viataduhovnic...oral/maslu.htm

În articolul postat de tine spune clar:

"Iar celor posedati de duhuri rele, adica celor demonizati si epileptici, li se pot citi dupa Sfântul Maslu si molitfele Sf. Vasile cel Mare."

Trecând peste: "Aceste rugaciuni se citesc mai ales de preoti batrâni, cu har." De parcă harul stă doar în barbi albe.

N-ar fi mai potrivit cleştele?....:)

O fi. ...))

Am primit un mail cu o propunere de scrisoare catre CNAS pt cei care refuza cardurile .
Aici sunt trecute argumentele care vin in refuzarea actelor biometrice :
"Obligativitatea acceptării cardului electronic național de sănătate reprezintă un atac la adresa libertăţii persoanei, o încălcare a dreptului la viaţă privată, la libertatea gândirii şi a opiniilor, la libertatea credinţei religioase şi a dreptului la ocrotirea sănătăţii, garantate prin următoarele articole din Constituţia României:
- Art. 23 (1): “Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile”
- Art. 26 (1): “Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată”
- Art. 26 (2): “Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.”
- Art. 29 (1): “Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie contrară convingerilor sale.”
- Art. 29 (2): “Libertatea conştiinţei este garantată”
- Art. 34 (1): “Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.”
În completare la cele de mai sus cităm un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2011, numit Necesitatea considerării la nivel global a implicaţiilor biometriei asupra drepturilor omului, întocmit de Holger Haibach şi devenit Rezoluţia 1797/2011 a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei. Acesta arată că “dezvoltarea rapidă a tehnicilor biometrice produce riscuri la adresa unor drepturi ale omului: dreptul la respectarea vieţii private, dreptul la un proces echitabil, prezumţia de nevinovăţie, dreptul la liberă circulaţie şi interzicerea discriminării, drepturi consemnate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului (ETS nr. 5)”. Raportul scoate în evidenţă faptul că dezvoltarea rapidă a acestei tehnologii şi decizia unor state de a o pune în practică ar putea să nu ţină pasul cu cadrul legal prin care statele membre să fie capabile să “menţină un echilibru real între nevoia de securitate şi protejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale”. Suplimentar, raportul recunoaşte că “la nivel european cadrul legal existent este vag şi nu există o definiţie acceptată a datelor biometrice”.
La capitolul recomandări, la punctul 4.3.2 se spune: “să se garanteze indivizilor care nu pot sau nu doresc să ofere date biometrice metode alternative de identificare şi verificare, acolo unde astfel de date ar putea include, în mod nenecesar, fişa medicală personală sau informaţii legate de sănătate”, iar la punctul 4.3.5 Rezoluţia spune: “să asigure o transparenţă sporită, ca o condiţie prealabilă a unui consimţământ explicit din partea persoanei de a oferi date biometrice şi acolo unde este cazul, facilitarea retragerii acelui consimţământ”.
2. Resping cardul de sănătate deoarece introducerea lui reprezintă o încălcare flagrantă a libertăţilor cetăţeneşti. În documentele Dosarului Electronic de Sănătate (D.E.S.) revine de mai multe ori afirmaţia „acord”. Acord pentru activarea cardului, acord pentru organizarea dosarului, acord pentru date suplimentare înscrise pe card … S-ar părea că totul se face cu acordul cetăţeanului, dar apoi se spune că în lipsa cardului de sănătate „nu puteţi primi servicii medicale plătite de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cu excepţia urgenţelor medico-chirurgicale!”. În situația când cetățeanul nu își dă acordul, ce alternativă are la dispoziție?
3. Un punct extrem de grav îl constituie uşurinţa cu care se pot modifica unele date din D.E.S., inclusiv acordul pentru donarea de organe. Deşi se pretinde că asemenea modificări trebuie făcute cu acordul scris al asiguratului, în realitate nu există mijloc de verificare a existenţei acordului scris! Altfel spus, dacă cineva modifică dosarul, orice medic sau instituţie care îl accesează are obligaţia LEGALĂ să se conformeze dosarului electronic, fără a avea competenţa de a verifica autentificările scrise. Există aici o dilemă a autorităţilor peste care nu se poate trece: ori se dă un nivel ridicat de prioritate documentelor scrise şi atunci dosarul electronic devine inutil, ori se dă prioritate dosarului electronic şi modificările incorecte devin atotputernice! În forma de faţă orice hacker poate bifa opţiunea „Pacientul este de acord cu donarea” şi persoana devine client pentru traficul de organe. Persoana putând fi copilul, fratele, sora, ruda sau prietenul oricăruia dintre noi. În funcţie de grupa sanguină şi alte caracteristici valoarea organelor interne ale unui copil sau adult – de la inimă sau rinichi la măduvă sau sânge – poate trece pe piaţa neagră a traficului de organe şi peste suma de 500.000 de dolari. Angajarea unui hacker, găsirea şi dacă e nevoie modificarea unui dosar şi răpirea unei persoane se amortizează rapid cu sume mult mai mici. Prin urmare, în loc să protejeze asiguratul şi să îi dea şanse mai bune de sănătate şi de viaţă, D.E.S. îl expune pe asigurat, transformându-l în potenţială victimă a mafiei de organe, fapt pentru care protestez faţă de acest sistem şi îl resping."

O prostie imensa pentru ca doar cardul in sine nu "violeaza" nimic.

Iar daca vorbim de "violari", chiar daca nu ai card, tot esti in baza de date, problemele tale medicale tot se trec in baza ta de date, singura diferenta fiind ca medicul de familie ar putea eventual fi ceva mai "creativ" adaugand afectiuni/retete si in lipsa ta.

Si binenteles ca cei care au compus materialul sunt si nitel cretini pentru ca acel card n-are nimic de a face cu biometria.

Daca s-ar fi folosit autentificarea biometrica (pe baza de amprenta de ex.) nu mai era nevoie (neparat) de card.

In schimb biometria este deja implementata in pasaport care are deja "binecuvantarea" UE si nu doar si la ala nu mai ridica nimeni obiectii si face fitze (decat aia care cel mai probabil nu vor iesi din UE in toata viata lor).

Si da, din ce stiu, poti sa nu fii de acord cu optiunile mentionate in formularul de card ( cu exceptia activarii cardului) si doar pastra cardul, este suficient pentru a avea acces la serviciile de sanatate.

Poate e si singura modalitate prin care afectiunile tale sa NU figureze in baza de date si atunci doar esti autentificat (adica ti se recunoaste dreptul de a accesa serviciile medicale) ti se pune un diagnostic, ti se elibereaza o reteta si atat.

Amuzant ar fi ca celor carora li se recunoaste dreptul de "a nu avea card" sa li se dea un contract asemanator in care figureza cam aceleasi optiuni (baza de date, etc) minus card.
Probabil 90% din ei l-ar semna veseli ca uite, l-au trantit pe Satana si defapt ii calareste de nu se vad :21:

Asta cu "orice hacker poate" iarasi e prostie crunta, teoretic orice e posibil, practic mai putin.
Teoretic, "orice hacker" iti poate fura banii de pe cardul de salariu, practic cati ati auzit sa pateasca asa ceva?

Pentru modificare e nevoie de acces fizic la card si PIN + access de administrator la baza de date (optiunile nu sunt trecute doar pe card).

Restul afirmatiilor cu donarea de organe "hackereste" iarasi tin de imbecilitatea celui crescut cu prea multe filme americane ieftine.
Rudele stiu foarte bine optiunile persoanei in cauza vizavi de donarea de organe, in momentul in care apare prima discordanta, se naste un scandal monstru.

De altfel, nu prea sunt cine stie ce romani care sa fie in dezacord cu donarea de organe, oricum toti cred ca asta este o chestie care li se intampla altora sau sunt pusi sa-si dea acordul in dreptul altora pe care ii considera morti asa ca iarasi nu-i deranjeaza prea tare.
Cei care sunt categoric impotriva cu siguranta vor pastra o copie a optiunii trimise la CNAS in acenst sens + semna si declaratii la notar ca NU vor sa fie donatori de organe.

Sigur, probabil nu s-ar supara daca ar trebui sa primeasca ei sau apropiatii lor...

Pai lamureste-ma si pe mine, tu n-ai trecut sau esti dovada ca ceea ce recomanzi altora nu functioneaza?

Sau poate e nevoie de o interventie mai pamanteana mai intai?

Anita,
De fapt, daca suntem din Bucursti, nu trebuie sa trimitem nimic la CNAS, ci doar la CASB, la una dintre adresele:

1.Str. Sergent Matei N. Dumitru nr. 1-3, sector 2
2. Str. Gheorghe Ţiţeica nr. 142, sector 2
3. B-dul Dinicu Goelscu nr. 38, sector 1

Program:
luni-miercuri: 8.30-14.30
joi: 14-18

Cei din alte judete, cred ca pot returna foarte bine cardurile la casele de asigurari judetene. Daca merg la CNAS, Calea Călărașilor 248, Bl. S19, Sector 3, 030634, București, acolo vor fi trimisi la cineva care-i va convinge ca si AlinB sa ia carduri de sanatate. In caz ca nu reusesc sa-i convinga, vor fi indrumati spre adresele mentionate.

Aici e problema ,ca rudele nu mai sunt intrebate de vreme ce tu ai fost de acord cu donarea de organe.
Eu nu spun ca aceste situatii se vor generaliza dar exista o cale catre exceptii ,un medic un pic nebun si avar de bani poate intra in legatura cu o retea de traficanti de organe.
In Anglia s-a descoperit o asistenta din un azil de batrani care i-a "ajutat' sa moara pentru a le lua bunurile.
Cu ceva timp in urma am auzit cazul unui tanar accidentat ,la ce presiuni au fost supuse rudele pentru a-i dona organele ,acest caz s-a intamplat la Iasi.
Pana la urma tanarul si-a revenit din coma.
Iar cu pinul sa iti dau un pont ,ca sa nu uite pinul ,medicul le recomanada pacientilor un pin foarte simplu de tinut minte ,dar nu vreau sa intru in amanunte ,stiu mai multe dar nu pot sa iti spun.Cei mai instruiti sa zicem ca pot sa isi puna un pin mai special ,dar organele de la cei mai fara pregatire nu sunt bune ?

Ce caz, ce presiuni? Ce intelegi tu prin presiuni?
Sunt si eu curios.

Si medicul instruieste pacientii sa-si incredinteze cardul oricui?
Sau te pomenesti ca ii "hackereste" chiar el?

Si modifica si optiunile din baza de date fara acordul pacientului?

Nu poti interna un om intr-un spital si a doua zi sa vii si sa afli ca a fost transat pentru ca asa era o bifa in baza de date pe care cei din jur o stiau altfel.

Hai sa fim seriosi si mai putin paranoici, prima data cand ar aparea un astfel de caz, in care rudele stiu ceva si in baza de date e altceva, ar apare si un scandal imens iar a doua oara n-ar mai fi posibil, deci care e hazul?

Oh, si ca sa vezi, cu exceptia a vreo doi barabosi care urlau ca posedatii la dezbatarerea despre card nu le va returna mai nimeni.

Poate si din comoditate dar eu zic ca mai degraba din cauza marketingului vostru prost, adica sa nu fie asociat cu omuletii cu probleme la etaj de care vorbeam.

Daca cineva vroia sa ajute "sistemul" nu reusea sa o faca mai eficient ca cei ca tine.

In loc sa se faca propaganda pentru optiunea de a NU avea afectiunile inregistrate in baza de date, cel mult se va obtine posibilitatea de ...a nu avea card.

Ma intreb daca jocul asta l-ai facut doar din prostie..