Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 22
 

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 22
 

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 23
 

(C) MUMII DIN ASIA - CAZURI REPREZENTIVE
(I) MUMIILE DIN DEŞERTUL TAKLA MAKAN
Numele „Takla Makan" ar însemna „intră şi nu vei mai ieşi", fiind unul dintre cele mai aride locuri de pe Terra şi, de asemenea, un mediu perfect pentru conservarea trupurilor. Din 1970, arheologii chinezi au descoperit aproape 100 de mumii bine conservate în arealul acestui deşert. Mumiile sunt cunoscute sub mai multe denumiri, cum ar fi Cherchen, Tarim Basin, Takla Makan sau Urumchi, în funcţie de locul în care au fost găsite sau sunt păstrate acum. Surprinzător, ele au trăsături mai curând caracteristice unor europeni albi decât unor asiatici: păr deschis, nas lung, barbă completă la bărbaţi. Sunt datate din perioada 2000-1000 î. Hr. Cum de populaţii înrudite cu europenii au sosit să locuiască atât de timpuriu în China de azi, rămâne un mister.
(II) OMUL DE CHERCHEN ŞI „FRUMOASA DIN LOULAN"
Mumia avea 55 de ani în momentul decesului, cu circa 1000 de ani î. Hr. Mai înalt de 1,80 metri, avea nas lung, barbă completă şi ochi tipici de alb european. Tâmpla stângă a Omului de Cherchen era vopsită cu o imagine ocru-galbenă a discului solar, cu raze strălucitoare, probabil un simbol religios, ca şi în alte morminte ale populaţiilor din Takla Makan, pentru care soarele juca un rol important.

în 1980, arheologul chinez Mu Shun Ying a descoperit mumia unei femei supranumită „Frumoasa din Loulan", după denumirea locului de descoperire. Datarea cu carbon a stabilit că femeia, care se ocupa cu agricultura (după cum sugerează vestimentaţia şi obiectele aflate asupra ei), ar fi vieţuit aproximativ în 1800 î.Hr. Temperaturile joase din timpul iernii şi conţinutul ridicat de sare din sol pe timpul verii au contribuit, se pare, la mumificarea naturală a acestor corpuri.
(III) MORMINTE CHINEZEŞTI: PRINŢESA TOU WAN ŞI PRINŢESA DIN DAI
Prinţesa Tou Wan era soţia lui Liu Sheng, un conducător local din provincia Hebei, fiul împăratului Han. La moartea sa, trupul i-a fost aşezat într-un „costum" din 2156 piese de jad, cusute cu aur, simbol al vieţii veşnice. Asamblarea unui asemenea „costum" i-ar lua astăzi unui specialist cam zece ani... Jadul s-a păstrat, însă trupul din interior s-a degradat.
Unică este şi descoperirea unei mumii artificiale, aflate în sud-estul Chinei, pe valea fluviului Yangtze, în apropiere de Changsha, capitala provinciei Hunan. Dintre nenumăratele gorgane golite încă din anii 1930 - 1940 de prădătorii de morminte, numai unul, numit Mawangdui, părea să fie intact. în 1971, arheologii chinezi au dat de gura de acces într-un puţ adânc, pe fundul căruia se afla un mormânt neatins, cu peste 1500 de artefacte. Descoperiseră mormântul soţiei guvernatorului Li Cang, Xin Zhui, prinţesa de Dai. În interiorul sarcofagelor s-a păstrat mumia deosebit de bine conservată a unei femei de 1,54 de metri şi 50 de ani, care a trăit în jurul anului 168 î. Hr., înfăşurată în 20 de straturi de mătase. Spre deosebire de mumiile egiptene, tari şi rigide, acest corp îşi păstrase mobilitatea articulaţiilor, precum şi elasticitatea musculaturii, pielii şi a ţesuturilor vii. Nu prezenta nicio urmă de incizie şi conţinea încă toate organele interne7. Îmbălsămarea corpului prinţesei rămâne în continuare un mister, fiind greu de crezut că s-ar fi putut obţine această mumificare numai prin eliminarea completă a contactului cu aerul, datorată stratului de lut din jurul sarcofagelor şi al cărbunelui de lemn plasat deasupra. La o examinare atentă a unei probe de muşchi şi piele, s-a remarcat că ea conţinea foarte mult mercur şi plumb, presupunându-se că trupul a fost cufundat, înainte de a fi depus în sarcofag, într-o soluţie cu săruri de mercur. Examinarea mumiei lui Xin Zhui demonstrează că aceasta ar fi murit în urma unei colici biliare puternice care nu a putut fi suportată de corpul slăbit de tuberculoză, arteroscleroză şi alte boli provocate de paraziţi şi câteva fracturi nevindecate. Şi alte două trupuri bineconservate din dinastia Han au fost găsite în sarcofagele pline cu un lichid de îmbălsămare deocamdată necunoscut.
7 Ibidem, pag. 82-83.
(IV) „BUDDHA AL TRUPULUI": MUMIILE AUTOCONSERVATE DIN JAPONIA
în munţii din nordul Japoniei, în provincia Yamagata, există un grup de mumii (între 16 şi 24), diferite de celelalte: sunt trupurile unor reprezentanţi ai Budismului Shingon, care au ales să se automu-mifice încă de când erau în viată. încă din secolul al XI-lea,concentrându-se pe latura spirituală şi ignorând lumea fizică, aceşti sacerdoţi japonezi sperau să lase mumiile lor ca simbol al nyujo („pătrunderea în Nirvana"), spre a-i inspira pe urmaşii lor. Budiştii credeau că după moarte se vor renaşte într-un alt corp, scopul lor fiind eliberarea din acest circuit moarte-renaştere prin atingerea unei stări de iluminare. Autoniumificarea reprezenta astfel un semn că un călugăr budist a ajuns la iluminare.
Cel care a introdus budismul Shingon în Japonia a fost Kukai (774-835), care ar fi atins iluminarea încă din viaţă, prin autonegare şi automumificare. Metoda lui Kukai era un proces lung şi dureros ce dura aproape zece ani. Practicanţii mâncau numai scoarţă de pin, nuci şi rădăcini. Apoi consumau ceaiul otrăvitor Urushi, în urma căruia transpirau şi vomitau, spre a li se deshidrata corpul. Spre finalul procesului, călugării beau probabil apă dintr-un izvor sacru, care, în urma unor studii recente, a fost detectat cu arsenic, cu rol de distrugere a bacteriilor cauzatoare de descompunerea ulterioară morţii. în ultimul stadiu, erau izolaţi într-o mică celulă aerisită printr-un tub, timp de 1000 de zile, după care urmăritorii procesului observau finalitatea...
O altă mumie de acest gen numită „shokushin-butsu" („Buddha al trupului") aparţine lui Chukai (1697-1755), care şi-a petrecut mulţi ani antrenându-şi trupul să ignore durerea înainte de automumificare. O cale specială o constituia şederea într-o cameră plină cu fum de ardei arşi. Alături de mumia autocon-servată a lui Enyokai (1767-1822), aceasta se află în templul Kaikoji din Sakata şi sunt privite de localnici ca nişte divinităţi.
într-un alt templu budist este expusă şi venerată ca o zeitate mumia înveşmântată într-o robă scumpă a călugărului Shinyokai, mort în 1788 la 95 de ani. Tot un „shokushinbutsu" este şi Tetsumonkai, călugăr budist răposat în 1829, aflat în templul Churenji din Yamagata. Una dintre metodele de autopedepsire era rămânerea în poziţia de lotus sub o cascadă cu apă foarte rece, ca pocăinţă pentru uciderea în legitimă apărare a doi samurai.
Astăzi, o zecime din budiştii japonezi (cam 10 milioane) practică budismul Shingon. Dar automu-mificarea a devenit ilegală de la sfârşitul secolului al XIX-lea8.(Ibidem pag. 84-85)



Vedeţi cum diavolul vrând să mimeze sfinţenia Sfintelor Moaşte convinge slujitorii săi budişti să se sinucidă chimic doar ca să abată pe oameni de la adevărata închinare la adevăratele Sfinte Moaşte ale adevăraţilor prieteni ai lui Dumnezeu: ORTODOCŞII? Nu degeaba i se spune maimuţa lui Dumnezeu, fiindcă nimic original nu poate face: ceea ce vede la Dumnezeu face şi el cu o singură diferenţă: să i se dea lui slava ce I se cuvine lui Dumnezeu şi slujitorilor lui cinstea ce se cuvine slujitorilor lui Dumnezeu.


2Co 11:14 Şi nu este de minunat; că însuş satana se preface în înger de lumină.15 Nu este dar lucru mare de se prefac şi slujitorii lui ca slujitorii dreptăţei; cărora va fi sfarşitul după faptele lor.

Va urma cu:
(D) MUMII DIN AUSTRALIA ŞI OCEANIA

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 24
 

(D) MUMII DIN AUSTRALIA ŞI OCEANIA
În această parte a lumii sunt înregistrate următoarele cazuri de mumificare: mumiile naturale din Asaro Caves (Papua Noua Guinee), de circa
300 de ani vechime, mumiile uscate la fum din Irian Jaya (Papua Noua Guinee), mumiile aborigenilor din Australia şi mumiile Maori din Noua Zeelandă.
în secolul al XIX-lea, cercetătorii europeni au observat că locuitorii indonezieni ai tribului Danis din Noua Guinee îşi conservau şefii de trib într-un mod destul de bizar: deoarece condiţiile climaterice nu permiteau uscarea corpului astfel încât să nu se descompună deloc, ei foloseau tehnica afumării. Astfel, aşezau cadavrul pe un stativ din lemn şi făceau dedesubt un foc, care ardea mai multe zile şi scotea din belşug fum. Metodă antică de conservare a mâncării, afumatul usca pielea şi carnea, alături de diferite substanţe de conservare.
Membrii tribului din Irian Jaya îşi conservau aşa strămoşii, numiţi „Mari Şefi", continuând să le ceară sfatul şi ajutorul. Astăzi, mumiile afumate, cu o vechime de 300 de ani, constituie pentru tribul Danis o importantă atracţie turistică, de pe urma căreia localnicii dobândesc un câştig material prin fotografierea „mumiilor cu gurile deschise" de către diverşi turişti9 (Ibidem, pag. 9.).

[Demonii vorbeau prin ei dându-le răspunsuri precum azi fac la fel prin bioterapeuţi & co… nn]

(E) MUMII DIN GHEAŢĂ
(I) SURPRINZĂTOARELE MUMII DIN ANZI:
Juanita şi băiatul din Llullaillaco
In 1950, în zonele înalte ale munţilor din Chile s-au descoperit rămăşiţele pământeşti ale unui băiat îngheţat. Zona aparţinea unui fost teritoriu incaş şi, aflându-se la aproape 4600 de metri altitudine, era greu accesibilă. Se spune că acel loc era folosit de incaşi pentru a-şi sacrifica copiii zeilor. Cu pielea, părul şi unghiile intacte, copilul a fost păstrat într-o cameră frigorifică în Muzeul de Istorie Naturală din Santiago. Asupra lui s-a găsit un săculeţ în care se aflau dinţii de lapte şi unghiile tăiate. Picioarele îi erau umflate şi bătătorite, degetele de la mâini îi degeraseră şi se crede că alături de părinţii lui, deosebit de mândri (alegerea unui copil era o mare onoare pentru părinţii acestuia), şi de alţi însoţitori, copilul a mers pe jos, într-o procesiune rituală, până în vârful muntelui, unde a fost sacrificat şi îngropat. Faţa lui însă avea o expresie liniştită.
Cadavrele îngheţate ale altor copii, victime ale aceloraşi sacrificii numite chapacocha, demonstrează sfârşituri mai violente. Pe cel mai înalt vârf muntos din America de Sud, în 1985 a fost descoperit un alt băiat de 8-9 ani. Capul lui era deteriorat prin expunerea la aer, dar există şi dovezi despre cruzimea ultimelor sale clipe de viaţă: fusese obligat să bea un lichid ce conţinea un pigment roşu; corpul, dinţii şi hainele erau roşii, colorate de vomă. Se pare că-şi dăduse brusc seama că urma să fie ucis şi fusese cuprins de frică.
în Muntele Ampato din Peru, descoperitorul a 40 de situri incaşe după sute de ascensiuni în Anzi din 1980 încoace, exploratorul american Johan Reinhard, a descoperit în 1995 pe „Juanita", o fetiţă îngheţată în circumstanţe similare în urmă cu 500 de ani. Scanările tomografice ale craniului au relevat existenţa unei fracturi craniene, ceea ce demostrează că a fost omorâtă printr-o lovitură puternică aplicată în partea laterală a capului. Organele interne, părul şi sângele ei s-au conservat ca şi cum „Juanita" ar fi decedat de curând.
In 1999, neobositul Reinhard a mai găsit pe muntele argentinian Llullaillaco (6706 m), cel mai înalt sit arheologic din lume, pe băiatul din Llullaillaco, îngheţat alături de alţi doi copii, despre care exploratorul american a afirmat că par cele mai bine conservate mumii pe care le-a văzut10.
Sacrificiile umane constituie în prezent manifestări ce par îngrozitor de stranii şi de crude, dar în acele vremuri îndepărtate ele reprezentau o metodă obişnuită pentru înduplecarea zeilor şi, astfel, ajutarea comunităţii.

[Azi, prin presiunea satanismului New Age, se încearcă îndulcirea spurcatelor jertfe umane idoleşti prin eufemismul „metodă obişnuită”. Ne aşteptăm să apară şi centre de sacrificii umane prin România alături de sediile voodoo unde se torturează magic cu ace vrăjmaşii şi de centrele cămătarilor care dau pântecelor fiarelor pe cei ce nu le plătesc datoriile.
Ce bun e Hristos că ne-a scăpat de astfel de obiceiuri, chiar dacă azi este urât şi hulit peste tot ca fiind retrograd.nn]

(II) ALPI
Otzi, mumia din Alpi
în septembrie 1991, o mumie îngheţată din Alpii Otztaler a ajuns pe primele pagini ale ziarelor: doi alpinişti germani, Helmut şi Erika Simon, au descoperit la o altitudine de 3000 de metri, lângă o stâncă din munţii situaţi la graniţa între Austria şi Italia, corpul îngheţat al unui bărbat. Acestea nu fusese îngropat, iar condiţiile meteorologice nefavorabile îl lăsaseră la vedere. Aparent cadavrul nu părea deosebit,
(III) ALTAI
„Femeia din Paziric"
La sfârşitul anilor 1980, o echipă de arheologi ruşi explora movilele funerare aflate în zonele înalte ale Munţilor Altai din Sudul Siberiei, la graniţa de sud a Chinei. Terenul era acoperit de un strat de per-mafrost, care nu se dezgheaţă niciodată complet şi, în timp ce săpau în pământul îngheţat al unui platou cu vânturi năpraznice, au descoperit un coşciug bătut în cuie de cupru ce părea să conţină un bloc masiv de gheaţă. Dezgheţându-1 lent, au descoperit corpul acoperit de tatuaje făcute cu ace de os şi cu funingine al unei femei tinere şi înalte (1,70 m), care murise în urmă cu aproximativ 2500 de ani.
Scos din învelişul de gheaţă abia în 1993 de o echipă de arheologi ruşi, cadavrul a început să se descompună, aşa încât a fost transportat cu avionul la Institutul de Arheologie din Akedemgorodok. Cercetările ulterioare au demonstrat că femeia fusese îmbălsămată după ce i se înlăturase o mare parte din organe, printre care uterul şi globii oculari. Corpul fusese umplut cu turbă şi coajă de copac, iar craniul cu blană de jder. După refacerea trăsăturilor feţei, s-a constatat că acestea erau mongoloide iar „femeia din Paziric" avea în momentul morţii 25 de ani. A fost prima femeie descoperită în acest fel şi s-a constatat că murise din cauze naturale. în apropiere s-au descoperit cadavrele îngropate a şase cai, ucişi cu toporul, ce purtau harnaşamente ornate. Cercetătorii au descoperit, în urma unei impresionante munci de detectiv, că femeia murise în luna iunie, deşi nu se cunoaşte cu exactitate anul.
Se pare că femeia de gheaţă din Altai fusese o persoană importantă, posibil o naratoare care păstra memoria istoriei şi a miturilor acelei societăţi nomade din antichitate. în prezent, cadavrul se află la Moscova, unde se desfăşoară studii mai ample asupra lui. E un mare semn de întrebare dacă corpul femeii va putea fi păstrat şi ferit de descompunere, acum, când nu mai este protejat de imensul bloc de gheaţă. Unii localnici din zona în care a fost descoperită sunt nemulţumiţi că i-a fost tulburată liniştea, considerând dezgroparea cadavrului un act de barbarie şi sperând totuşi ca „femeia din Paziric" să fie reînmormântată în munţi.

[Vedeţi şi păgânii ţin la morţii lor, chiar dacă n-au adevărata nădejde a învierii… să luăm aminte şi cu multă dragoste să facem parastase la ortodocşi, singurii cu o nădejde în învierea a doua, cea adevărată şi fericită… nn]

Va urma cu
(F) MUMII DIN MLAŞTINI

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 25
 

(F) MUMII DIN MLAŞTINI
- cazuri reprezentative
Trupuri de sute de ani, bine conservate, au fost descoperite şi în mlaştini de-a lungul Europei de Nord şi Centrale. De curând arheologii au constatat un aspect important. Cauza morţii a fost una violentă: oamenii mlaştinilor au murit fie spânzuraţi, împuşcaţi, înecaţi, tăiaţi în zona gâtului, fie prin alte combinaţii de metode. Au fost aceste ucideri crime sau execuţii ritualice?
Oamenii smârcurilor, cum mai sunt numiţi cei descoperiţi în asemenea împrejurări, însumează aproape 2000 de cadavre conservate, descoperite în mlaştinile cu muşchi de turbă din Nordul Europei, Marea Britanie şi Irlanda: în Germania 940, în Danemarca 441, în Marea Britanie 85, în Irlanda 61, în Suedia 55, în Finlanda 45 şi în Olanda 49. Şi în ţările Europei Centrale, precum Austria sau Elveţia, s-au aflat mumii în mlaştini. în mod surprinzător, s-au păstrat resturi din masa creierului unor morţi descoperiţi în mlaştina Windover din Florida (SUA), material de studiu interesant pentru cercetători.12 (Mims, Cedric, „Enciclopedia morţii", Ed. Orizonturi, Bucureşti, 2006, pag. 230.)
Prima descoperire relatată în detaliu a avut loc în 1773, în Danemarca, urmată în 1781 de o relatare mai bine documentată din Count Down (Irlanda). Conservaţi într-o stare remarcabilă, aceşti sacrificaţi au trăit într-o perioadă cuprinsă între anii 100 î. Hr. şi 500 d. Hr. Acidul humic şi cel tanic din turbă împiedică procesul de descompunere, conservă şi totodată colorează organismul uman şi, în acelaşi timp, dizolvă treptat oasele. Pielea se conservă aproape perfect, părul nu cade, dar capătă o culoare cărămizie în urma acţiunii acizilor prezenţi la sol. Adesea se poate analiza şi conţinutul intestinelor. Unele cadavre din mlaştini păreau atât de recente, încât s-a făcut apel la poliţie. Trupurile au însă un aspect deformat, deplorabil, deoarece oasele pe care se sprijină sunt parţial dizolvate.
în mlaştina Tollund din Danemarca, la 8 mai 1950, a fost descoperit de către fermierii căutători de turbă Emil şi Viggo Hoejgaard aşa numitul
(I) OM DE TOLLUND.
Cadavrul se afla la aproximativ 2,5 metri sub pământ, dezbrăcat, având numai o pălărie de piele
şi o centură prinsă în jurul taliei, iar la gât împletită o cureluşă din piele. A fost anunţată poliţia locală, care a apelat la specialistul P.V. Glob. Cercetarea cu raze X a evidenţiat că răposatul din mlaştină fusese spânzurat sau strangulat în anul 210 î. Hr., căci oasele din zona gâtului fuseseră aproape distruse. Uzura dinţilor a indicat o vârstă între 30 şi 40 de ani. Avea însă cel mai bine conservat cap dintre capetele provenite din antichitate. Proaspăt ras şi tuns scurt, Omul de Tollund avea un chip uimitor de liniştit, ţinând seama de felul în care murise.
Tăietorii de turbă dintr-o altă zonă daneză au aflat în 1952, la numai 14 km. distanţă de Tollund, pe
(II) OMUL DE GRAUBALLE.
Mâinile şi picioarele acestuia erau într-o stare care permitea prelevarea amprentelor degetelor şi tălpilor, în schimb, faţa nu era la fel de bine conservată. Radiografiile au demonstrat că fusese lovit în tâmpla dreaptă, apoi îi fusese tăiat gâtul de la o ureche la alta în anul 310 î.Hr. Aspectul danturii sugera că respectiva victimă avea cam 35-40 de ani. Custodele muzeului local a păstrat cadavrul timp de 18 luni în concentraţii din ce în ce mai mari de acid tanic, măsură ce a desăvârşit procesul de tăbă-cire, permiţând expunerea corpului în mediul uscat şi ungerea regulată cu ulei de in.
O altă mumie a smârcurilor din primul secol creştin a fost cea a unei
(III) FETE DE 14 ANI, DESCOPERITĂ ÎN 1952 LA WINDEBY,
în nordul Germaniei. Se pare că, după ce fusese dezbrăcată şi condusă în mlaştină cu ochii acoperiţi cu un bandaj de lână şi o zgardă piele de bou în jurul gâtului, a fost înecată. Conform ultimelor cercetări, aceasta nu a fost condamnată ca adulteră şi scufundată în mlaştină, ci a fost înmormântată aici împreună cu ofrande. Ea aparţinea populaţiei germanice, vecina estică a celţilor, de la care împrumutase multe obiceiuri. Scriitorii romani (de exemplu Tacitus) menţionează că atât germanii, cât şi celţii practicau sacrificiile umane, iar mlaştinile erau pentru ei locuri sfinte, lucru confirmat de numeroase descoperiri (trompetele din bronz, carele solare de cult de la Trunholm- Danemarca etc).
In Anglia şi Ţara Galilor au fost descoperite de asemenea zeci de oameni în mlaştini.
(IV) OMUL DE LINDOW
a fost găsit cu gâtul tăiat, doborât cu un topor, strangulat cu o frânghie subţire în comitatul englez Cheshire, lângă Manchester, în 1984. Murise prin anul 300 î. I Ir., la 25 sau 30 de ani. Din bărbatul din Lindow nu s-a păstrat bine decât partea superioară a corpului. Din cauza înfăţişării - un cap şi un piept maro închis strivite -, el a fost numit omul pliculeţ de ceai, iar ziarele l-au supranumit, printr-un joc de cuvinte, Pete Marsh. O întreagă echipă de cercetători a examinat acest cadavru, iar în urma radiografiilor a fost construit im model al capului.
(V) FRANZ CEL ROŞU,
o altă mumie, a primit această poreclă din cauza părului său bine păstrat, lung de până la 20 de centimei ri şi a bărbii de culoare roşie în jurul anului 300 d. I Ir. i-a fost tăiată beregata, iar corpul său gol, descoperii in 1900, a fost aruncat în mlaştina din Neu Versen, Emsland (Germania). Colorarea în roşu a fost provocata de acizii humici din pământ.
(VI) FETIŢA CU PĂRUL ROŞU DIN YDE
a trăit doar 16 ani şi, în timpul scurtei vieţi, a suferit de scolioză, o strâmbare a coloanei vertebrale, având numai 1,40 metri înălţime. Cadavrul din mlaştină, descoperit în 1897 în apropierea oraşului olandez Assen, unde se află şi astăzi la Muzeul Drent, nu s-a păstrat complet. Abia în urma cercetărilor moderne cu raze X efectuate în 1980, au ieşit la iveală cauzele unei morţi cumplite, tânăra vieţuitoare în primul secol al erei creştine fiind pedepsită probabil pentru vreo nelegiuire. Un expert în reconstrucţie facială, Richard Neave, a reconstituit chipul fetiţei, după scanarea tomografică a capului mumiei.
Multe semne de întrebare s-au ivit atunci când s-au descoperit două mumii de mlaştină sub forma unor învelişuri subţiri cât o foaie de hârtie, în Weerdingerveen, în 1904. Este cazul a
(VII) DOI BĂRBAŢI ÎMBRĂŢIŞAŢI,
unul dintre ei înjunghiat în piept. Să fi fost un cuplu homosexual condamnat pentru sodomie? Evidenţa sugerează că cel puţin unele trupuri din mlaştini puteau fi sacrificii umane oferite zeilor. Corpul bine conservat al femeii din Huldremose (Danemarca) arată semne de chinuire repetată, răni adânci şi mâna dreaptă tăiată. Chiar dacă a fost sacrificată sau a căzut victima unei ucideri, moartea ei a fost teribilă.
Numitorul comun al mumiilor din mlaştină îl reprezintă tocmai
(VIII) MODUL DE UCIDERE.
Unii dintre aceşti bărbaţi, femei şi copii par să fi făcut parte din nobilime, întrucât mâinile lor nu prezintă urme de muncă fizică grea. Probabil că perioada în care au murit era una a practicării magiei (oamenii credeau că aceşti morţi reprezentau un pericol demonic, de care trebuia protejată comunitatea şi de aceea erau eliminaţi în smârcuri), iar unele ucideri erau o formă de sacrificiu ritual. Studierea cerealelor şi a seminţelor de flori din stomacurile şi intestinele acestora (la Omul de Tollund şi la cel din Lindow) indică faptul că decesele au survenit chiar înainte de venirea primăverii, moment în care o astfel de jertfă ar fi putut asigura respectivei comunităţi de ţărani bunăstare şi fertilitate pentru anul care urma.


Ce spurcat este păgânismul şi vrăjitoria şi ce trecut întunecat se află la populaţiile cele sălbatice ale occidentului!

Va urma cu
(G) CRIPTE EUROPENE CU MUMII

VAI de omul care cauta doar vindecarea... tamaduirea trupului si/sau a sufletului inainte sa caute iertarea de la Dumnezeu (si de la semeni)!
Hristos Iisus nu doar ne iarta, ne tamaduieste... dar ne si ne sfinteste, ne indumnezeieste in har, in Sfanta Sa Biserica prin Sfintele Taine.

bioneregie... feriti-va de tot felul de dracovenii care au ca scop indepartarea omului de harul Duhului Sfant, de Hristos Iisus, de Sfanta Sa Biserica de Sfintele Taine... dupa modelul Sfintilor Parinti!

Din punct de vedere stiintific materia exista sub 2 forme: substanta caracterizata prin masa si camp caracterizat prin energie (nu intru in amanunte, cine este intersat pune mana pe carte, studiaza, intreaba...)

Sa luam aminte ca "intre doua adevaruri se poate ascunde mai usor o minciuna". Mai toti vrajitorii, satanofilii, satanomorii, satanodulii apar ca lupi in haine de oaie... si incearc sa ascunda ratacirea lor si intentiile lor sub icoane, nume de sfinti etc...

Sa ne ferim fratilor de tot felul de sarlatani, impostori si "tamaduitori" care pretind ca au pe Duhul Sfant!!! Da am intalnit astfel de pretenii satanofile la reprezentatii reiki, yoga...

Nu cautati Duhul Sfant in afara de Biserica lui Hristos Iisus, in afara de Sfintele Taine, in afara de Sfintii Parinti.

Pentru mai multe detalii recomand:
http://www.sfaturiortodoxe.ro/_bioenergie.htm
Bioenergie
- Marturia unui tanar care a practicat yoga si tehnici de bioenergie

MARII INITIATI AI INDIEI SI PARINTELE PAISIE
Cuvânt către cititor
Referintă biografică

PARTEA INTAI - ÎMBOLDIREA SPRE RĂU
Rădăcinile mele
Aris hipnotizatorul
Alexandra
Cineva invizibil mă loveste
Un vis ciudat
Demostene masonul

PARTEA A DOUA - AJUTORUL DUMNEZEIESC
Prima vizită în Sfântul Munte
Intâlnirea mea cu Bătrânul Paisie
"Cu ce drept te amesteci în viata mea?"
Crucea izvorăste mireasmă
Vedenia
Primele mele încercări "duhovnicesti"
"Micile" harisme ale bătrânului
"Metoda" învătăturii bătrânului - Duhul Sfânt
Marea binecuvântare
Ingerul păzitor

PARTEA A TREIA - ÎNTRE DOUĂ TRADITII SPIRITUALE
Intâlnirea cu Swami Yogamukananda
Mind control - "Nu tot ce străluceste este aur..."
"Tras de păr" către Sfântul Munte
Coiful duhovnicesc
Lămurire

PARTEA A PATRA - VIATA MEA ÎN INDIA
India
Intâlnirea la Benares
Călătoria către Babaji - "zeul" întrupat
Himalaya: în ashramul "dascălului dascălilor"
La New Delhi, în ashramul lui Shri Aurobindo
La Mongyr: ashramul lui Satyananda
Oamenii ashramului
Allahabad: a doua întâlnire cu Babaji
Evenimentele spirituale
Mărturia Maicii Gavrilia
Ce am descoperit în biblioteca lor
Din nou în ashramul lui Shri Aurobindo

PARTEA A CINCEA - DUPĂ INDIA, ÎNAPOI ÎN GRECIA
Revenirea în Sfântul Munte
Lumină sau întuneric
Diavolul, îngerul si Maica Domnului
"Operatia"
Mos Ilie ....
Să nu-L ispitesti pe Domnul Dumnezeul tău
Tufa de dafin
Bătrânul străluceste
Vindecarea creierului
Armata
Bătrânul Porfirie
Rugăciunea si mantra
Dumnezeiasca împărtăsanie
Tainele crestine si lucrările magice

PARTEA A SASEA - CUGET, DECI EXIST
Efecte sociale ale învătăturii de credintă în hinduism si crestinism
Yoga: religie sau stiintă?
"Viata armonioasă" sau tehnica înselării
Inviere sau reîncarnare?
Influenta practicii yoga asupra trupului si a mintii
"Dumnezeii" hinduismului
Idolii neamurilor sunt demoni
Meditatie si autohipnoză
Epilog

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Daca esti SCEPTIC,ai pierdut,oricum,din start.Stii.."CREDINTA ta te-a VINDECAT!" Unii oameni s-au facut ,si se fac bine,in opinia mea,prin acest sistem (al Bioenergiei),pt simplu fapt ca ei Cred,si crezind incearca.Gindeste-te,unii,nu mai au nimic de pierdut,sau,ma rog,nu mai au mare lucru...asa ca..incercarea moarte n-are! La Dumnezeu TOATE sint cu putinta..chiar si BIOENERGIA,atit de mult blamata de catre unii.Personal n-am incercat.Dar,doar pt simplul fapt ca Dumnezeu mi-a deschis o alta CALE ,spre vindecare(intr-un anumit moment din viata mea ,cind eu am fost literalmente PARALIZATA,mai mult de un an,la pat..cumplit..).Dumnezeu ni se arata ,noua,prin lucrurile Sale,la masurile la care sintem.Ne vorbeste pe limbajul nostru.Ca sa-L putem percepe.

Referitor la incercarea bioenergeticienilor de a defaima Preotii lui Hristos Iisus, Sfanta Sa Biserica Ortodoxa, Sfintii lui Hristos Iisus adaug pe langa postarea elocventa de mai jos:

Normal ca tatal minciunii vrea sa faca din Sfintii lui Hristos... bioenergeticieni sau mai stiu eu ce alte dracovenii. Dar oare nu vor fi lasati de harul Duhului Sfant, sa se afunde ireversibil in orbirea duhovnicesca pe care ei insisi au ales-o precum cei ce au incercat sa atace pe Lot si pe ingerii care venisera sa il cerceteze? Sau precum Elimas vrajutorul care se opunea Sfantului Pavel?

Asadar sa ne rugam Domnului in Sfanta Sa Bierica, in Sfintele Taine sa se milostiveasca de noi si sa ne daruiasca discernamant duhovnicesc.

http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=429

Au aparut diverse dracovenii care se folosesc de numle Pr. Arsenie Boca elucubrand... pe teme spirituale si nu numai.
Oare cine mana (indeamna) la minciuna?
Convorbiri astrale cu Sfantul Arsenie Boca - Florica Lecu
http://www.cartespirituala.ro/produc...6c1b0635d31c69
http://www.libris.ro/carte-ortodoxa/...--p369288.html
"Prietenul îmi oferise fotografii pentru a le da altor persoane. După două săptămâni Arsenie mi-a spus: "Să mai dai şi altora fotografia! Vei vorbi lumii despre mine"
I-am răspuns: "Cu drag, Arsenie. Şi despre sfântul Ciprian am vorbit."
Cu referire la faptul că, în timpul când scriam la prima carte, sfântul Ciprian mi-a spus: "În urma cărţii tale vor veni credincioşi la mine"
Atunci nu am văzut legătura, dar după aceea am întâlnit persoane care mi-au spus că din cartea mea au aflat de sfântul Cirpian sau/şi de biserica Zlătari din Bucureşti unde îi sunt moaştele şi au participat la slujbele de acolo.
Arsenie a continuat: "Cu mine vei face mai mult şi vei întâmpina şi greutăţi" Simţeam cum creşte iubirea mea pentru sfântul Arsenie Boca. Mi-am dus mâna pe umăr, nu mă deranja ceva, am dus-o din cauza emoţiei. Arsenie m-a atenţionat: "Lasă-ţi trupul, priveşte sufletul! Este frumos asemenea unei crengi cu flori de măr"
Informaţiile veneau în continuare..."

Despre dracoveniile ezoteriste puteti citi pe aici:
http://vicctoriaionepsihologulmeu.bl...4_archive.html

Cat despre interesul "spiritual" al autoarei si (im)pertinenta afirmatiilor dumneaei in legatura cu Pr. Arsenie Boca...
Cunoscand energiile - Florica Lecu
http://www.cartespirituala.ro/produc...oducts_id=2400
"Cunoscând energiile
Am ales situaţii care să cuprindă:
- depistarea câmpului energetic universal, a câmpului energetic uman, a centrilor energetici şi corzilor energetice, menţinerea lor în echilibru
- folosirea energiilor pentru împământare, protecţie, curăţare-purificare
- relaxarea, meditaţia, comunicările cu entităţile din planul fizic şi din alte planuri de existenţă, cu plantele şi animalele
- aspecte începând din vieţile anterioare, înainte ca spiritul să pătrundă în viitoarea fiinţă pământeană, naşterea ei
- călătoriile spiritului şi plecarea acestuia din corpul fizic, încheind încă un ciclu de viaţă pământeană, până în momentul în care, ajuns la maturitate spirituală, se reîntoarce în locul din care a plecat pentru prima dată în lumea fizică
Dacă ai sau nu capacităţi extrasenzoriale dezvoltate, dacă ai sau nu cunoştinţe teoretice în domeniu, îmi doresc ca textul acestei cărţi să te ajute."

Asadar sa luam aminte
"20. Vai de cei ce zic răului bine şi binelui rău; care numesc lumina întuneric şi întunericul lumină; care socotesc amarul dulce şi dulcele amar!
21. Vai de cei care sunt înţelepţi în ochii lor şi pricepuţi după gândurile lor!
22. Vai de cei viteji la băut vin şi meşteri la făcut băuturi îmbătătoare!
23. Vai de cei ce dau dreptate celui nelegiuit pentru mită şi lipsesc de dreptate pe cel drept!" Isaia, cap 5

Cat despre sfintii lui Hristos... orice se ridica impotriva lor se ridica impotriva luminii ochilor lui Dumnezeu:
"Căci aşa zice Domnul Savaot: "Pentru slava Sa, El m-a trimis la neamurile care v-au jefuit pe voi; căci cel care se atinge de voi (sfintilor) se atinge de lumina ochiului Lui! " Zaharia 2,12

Doamne ajuta. Har, pace si intelepciune sa ne daruiasca Domnul Iisus Hrisotos. Amin!

Credinţa ta te-a mântuit...
 

Dragă Ivana, îmi permit să te tutuiesc fiindcă aşa ai procedat cu Delirul, dacă însă te supără acest lucru mie nu-mi este greu să folosesc pluralul politeţii.
Citatul din Sfânta Evanghelie la care faci apel este acesta:

Mat 9:22 Iar Iisus întorcându-se'şi văzând-o pre ea, i-au zis îndrăsneşte, fiică; credinţa ta te-a mântuit. Şi s'a tămăduit femeia din ceasul acela.

Vedem că nu este vorba despre o credinţă oarecare ci despre una în Iisus Hristos şi că este vorba mai întâi de mântuire şi apoi de vindecare.

Dumnezeu ne avertiza încă din Vechiul Testament, că pot fi duhuri care fac minuni şi semne, deci inclusiv vindecări, dar care, cu toate acestea, să ne despartă de Dumnezeu şi deci care nu trebuiesc urmate:


Deu 13:1
Pedeapsa prorocilor mincinoşi.
Iar de se va scula întru tine proroc, sau carele visează vis, şi-ţi va da ţie semn sau minune;
Deu 13:2 Şi va veni semnul sau minunea, care a grăit către tine, zicând: să mergem şi să slujim la dumnezei streini, pre carii nu i-aţi ştiut,
Deu 13:3 Să nu ascultaţi de cuvintele prorocului acestuia sau ale celui ce visează visul acela, că vă ispiteşte pre voi Domnul Dumnezeul vostru, ca să ştie de iubiţi pre Domnul Dumnezeul vostru din toată inima voastră şi din tot sufletul vostru.
Deu 13:4 După Domnul Dumnezeul vostru să umblaţi şi de dânsul să vă temeţi şi poruncile lui să le păziţi şi glasul lui să-l ascultaţi şi lui să slujiţi şi de dânsul să vă lipiţi,
Deu 13:5 Şi prorocul acela, sau cel ce a visat vis, să moară, pentrucă a grăit, ca să le abată pre tine dela Domnul Dumnezeul tău, cel ce le-au scos din pământul Eghipetului, şi te-au izbăvit din casa robiei, ca să te scoată pre tine din calea pre care au poruncit ţie Domnul Dumnezeul tău să mergi pre ea şi să pierzi pre cel rău dintre voi.



De aceea Sfânta Biserică ne recomandă să dorim mai întâi Adevărul Hristos deci mântuirea şi apoi vindecarea, cu alte cuvinte să nu primim vindecarea minunată dacă nu ne vine de la Domnul nostru Iisus Hristos, care lucrează mântuirea numai prin Sfânta Sa Biserică, Trupul Său:


Iac 5:14 Este bolnav cineva între voi? Să cheme preoţii bisericei; şi să se roage pentru dânsul, ungându'l pre dânsul cu untdelemn întru numele Domnului,

Cu alte cuvinte aici este vorba de Sfântul Maslu.


Energiile vindecătoare sunt:
1. suprafireşti sau necreate (care ne vine prin Sfânta Biserică, harul mântuitor sau prin harul chemător în numele lui Iisus, care în final ne aduce tot la Sfânta Biserică) şi
2. create:
a.fireşti prin făpturi (substanţe ce conţin energie vindecătoare înmagazinată chimic sau aparatură de produs energie controlabilă prin mijloace fireşti şi cu acţiuni fireşti) care ne vin prin medicina ştiinţifică;
b.subfireşti energii ale duhurilor potrivnice care duc prin idei greşite, minciuni, spre slava lor şi păgubirea noastră veşnică.

Discernământul nostru trebuie să fie complex şi ne vine printr-o viaţă autentică de pocăinţă şi o experienţă duhovnicească şi medicală probate raţional (cu verificare la Sfinţii Părinţi şi duhovnici şi bineînţeles şi prin tratatele de medicină.)

Ce am spus mai sus pare oleacă mai sofisticat şi în general fetele sunt mai atente la mişcările inimii decât la roadele minţii, de aceea te rog să pui în lucru inima cu rugăciuni smerite la Maica Domnului ca pe limbajul tău să-ţi descopere cele ce am vrut să-ţi spun şi să te îndrume la un duhovnic iscusit în a te ajuta să pui în practică sfatul dat de Sfântul Apostol al Iubirii:

1Ioan 4:1
Iubiţilor, nu daţi crezare oricărui duh, ci cercaţi duhurile dacă sunt de la Dumnezeu, fiindcă mulţi prooroci mincinoşi au ieşit în lume.

Nu este suficient dacă credinţa noastră ne duce la vindecare, şi credinţele păgâne au soluţii de vindecare, desigur demonice. Dacă vrei veşnicia să cauţi acea credinţă care te mântuieşte.

Eu după îndelungi căutări şi multe dureri mărturisesc că singura mântuitoare şi deci cu adevărat vindecătoare, este Ortodoxia.

Să nu fiţi supărată dacă vi se pare că v-am contrazis. Nici eu nu sunt de acord contrazicerile ci îmi plac doar pentruzicerile constructive pentru toţi.
Cu drag şi simpatie, Alexandru

Mulţumiri
 

Mulţumim Eugen,
Cu drag, Alexandru

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 26
 

(G) CRIPTE EUROPENE CU MUMII
Clima din Europa nu este tocmai potrivită pentru mumificare. Şi totuşi, în condiţiile climaterice din grotele unde este frig şi curent pe tot parcursul anului, se păstrează rămăşiţele unor clerici sau domnitori din vechime. Dacă le comparăm cu mumiile naturale din alte părţi ale lumii, în cazul lor, timpul şi-a pus serios amprenta. Sunt aşa numitele cripte cu mumii.
(I) UNA DINTRE CELE MAI MARI COLECŢII DE MUMII SE AFLĂ ÎN CRIPTA CĂLUGĂRILOR CAPUCINI DIN PALERMO (SICILIA).
Cea mai veche mumie datează din 1599, când călugării au descoperit că solul de sub biserica lor conservă trupurile înmormântate acolo. Au mumificat astfel trupul unui monah, fratele Silvestro, şi l-au expus public. Iniţial, doar corpurile călugărilor decedaţi aveau voie să fie aşezate în construcţia specială din mănăstire. Curând, cetăţenii bogaţi din Palermo au hotărât ca şi ei să beneficieze de un tratament similar la moartea lor, în schimbul unor donaţii consistente. Catacombele au început să se umple cu 8000 de trupuri mumificate.
In cripte existau încăperi speciale pentru mumificare. Cadavrele erau lăsate pentru câteva luni la uscat, apoi călugării le spălau într-o baie care conţinea apă cu oţet, arsenic şi var, pentru a preveni descompunerea. Odată uscate, le îmbrăcau în ţinute de sărbătoare şi le aşezau în galerie, într-un anumit loc, în funcţie de poziţia ocupată în timpul vieţii. Mumiile nu rezistau mult, totuşi, deoarece, cu timpul, pielea şi părul se fărâmiţau, părăsind scheletele.
Ca adepţi ai credinţei catolice, locuitorii de atunci din Palermo credeau că Hristos va reveni să readucă trupurile de la moarte la viaţă. în opinia acestora, nu exista un loc mai potrivit în aşteptarea învierii decât catacombele oraşului, unde morţii erau îmbrăcaţi în cele mai bune veşminte, gata să se reunească cu cei dragi din jurul lor.
Singurul trup aproape perfect conservat din catacombe îi aparţine „Frumoasei adormite", micuţa de doi ani Rosalia Lombardo, decedată în 1920, după ce călugării capucini stopaseră mumificările. Un doctor local a conservat trupul fetiţei, injectându-i chimicale care nu au fost identificate nici astăzi. El a răposat la scurt timp, înainte de a putea transmite secretele metodei sale de îmbălsămare. Călugării consideră că una dintre mumii este cea a pictorului spaniol Diego Velasquez, deşi acesta a decedat şi a fost îngropat la Madrid. Multele coridoare aglomerate de sicrie şi mumii au fost distruse parţial la 11 martie 1943, în cel de-al Doilea Război Mondial, când catacombele au fost lovite de bombe. Şi astăzi mumiile din Palermo reprezintă o importantă atracţie turistică, iar capucinii câştigă pentru ordinul lor (înfiinţat în 1520) importante sume de la vizitatorii curioşi.
(II) O ALTĂ CRIPTĂ CU MUMII DIN PENINSULA ITALICĂ
s-a aflat până în 1842 sub catedrala din Venzone. Pentru că trupurile conservate nu puteau fi admirate acolo, au fost strămutate în capela pentru botez, reprezentând marea atracţie a zonei, fiind vizitate până şi de regi şi regine. La cutremurul din 1976 capela, biserica şi mumiile au fost afectate, încât a fost necesară mutarea exponatelor, în primă fază, într-un mic muzeu, iar 24 de ani mai târziu s-au întors în capela baptismală, nu înainte să fie radiografiate de cercetători. Cauzele conservării au rămas însă învăluite în mister. Este posibil ca ghipsul şi calcarul din compoziţia chimică a solului în care se găseau unele morminte să fi influenţat conservarea mumiilor.
Unul dintre membrii proeminenţi ai grupului de mumii este un cocoşat, înmormântat în catedrală în secolul al XII-lea sau al XIII-lea şi dezgropat în 1647, la prima restaurare a bisericii. S-a descoperit că în timpul vieţii răposatul nu avusese cocoaşă, ci coloana vertebrală a fost curbată atât de tare la mutarea brutală a mumiei, încât părea a fi o cocoaşă.
(III) IN CEHIA (LA BRUN) ŞI ÎN GERMANIA,
de asemenea, se găsesc mumii naturale sub numeroase capele şi biserici, dar care, cu puţine excepţii, nu pot fi vizitate. Cele mai cunoscute sunt Bleikeller („pivniţa de plumb") din Bremen şi cripta principilor şi a nobililor din Quedlinburg, unde pot fi văzute mumiile unor foşti conducători.
(IV) ÎN SCHIMB, LA VIENA
, cripta Sfântului Mihail poate fi regulat vizitată. Aici se păstrează în cripte individuale, în funcţie de poziţia socială şi de titlurile de onoare, corpurile uimitor conservate ale numeroaselor persoane decedate în urmă cu 200 până la 300 de ani13.(Chrisp, Peter, op.cit., pag. 70- 73.)




Deja ne aflăm în primele faze ale fabricării falselor „Moaşte” papiste, de fapt de-a dreptul mumii, în cel mai bun caz, fiindcă vom vedea mai jos, dacă ne ava ajuta Dumnezeu, că dacă nu sunt mumii spre dobândirea de bani şi faimă în slava papismului sunt de fapt corpuri blestemate spre mustrarea lor publică.


Va urma cu
Mumii din timpuri moderne - cazuri reprezentative

Si eu va multumesc Domnule Alexandru Anastasiu (pentru efortul de a combate adecvat dracovenia bioterapiei, reki... si alte asemenea).
Sa multumim Domnului si Sfintei Sale Biserici si Sfintilor Parinti.

Doamne ajuta. Har si pace sa ne daruiasca Domnul Iisus Hristos.

Înşelarea în medicină se înţelege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 26
 

(H) 9. MUMII DIN TIMPURI MODERNE - CAZURI REPREZENTATIVE
Încă din secolul al XlX-lea, industria funerară a dezvoltat noi metode pentru conservarea celor răposaţi. Imbălsămătorii au injectat trupurile cu substanţe conservante pentru ca acestea să poată fi expuse la înmormântare. Câţiva lideri politici cunoscuţi au fost permanent îmbălsămaţi pentru expunere publică.
(I) ÎMBĂLSĂMAREA PRIN METODA HOLMES
„Părintele îmbălsămării modeme" este considerat Dr. Thomas Holmes (1817-1900), fost ofiţer în Corpul medical militar din timpul Războiului Civil American (1861-1865). Holmes a inventat o metodă pentru conservarea soldaţilor decedaţi, pentru ca aceştia să fie trimişi acasă spre înmormântare. El a injectat în artere un lichid de îmbălsămare conţinând arsenic, utilizând o pompă pentru a circula în organism. Până la sfârşitul războiului, Holmes pretindea că a îmbălsămat 4028 de oameni, majoritatea ofiţeri, ale căror familii îşi permiteau să plătească cheltuielile funerare de 100 de dolari. însă, un contraefect al metodei Holmes este nivelul ridicat de contaminare cu arsenic a multor cimitire americane din veacul al XlX-lea.
Unii îmbălsămători încă mai folosesc această tehnică, dar cei mai mulţi injectează acum o substanţă chimică mai sigură, formaldehida, descoperită în 1868 de chimistul german August Wilhelm von Hofman. Procedeul modern de mumificare prin injectarea soluţiei de formol în sistemul vascular, împiedicând procesul de descompunere a corpului, poartă numele de plastinare. Prin această metodă, lichidele din corp surrFSeeutte printr-o substanţă chimică.
(II) POLITICĂ ŞI ÎMBĂLSĂMARE - LENIN, STALIN, MAO, EVA PERON
Cea mai faimoasă mumie a timpurilor moderne este cea a fondatorului Uniunii Sovietice, Vladimir Ilici Lenin (1870-1924), decedat în urma unui atac de cord. Consecvent doctrinei atee promovate de bolşevici, Lenin a militat împotriva cultului Sfinţilor din bisericile ortodoxe ruse şi a interzis venerarea acestora sub forma Sfintelor Moaşte. Dar el nu a luat în considerare calculele politice ale urmaşului său, losif Visarionovici Stalin. Dacă poporul pravoslavnic cinstea cu atâta evlavie pe Sfinţii plecaţi la ceruri să mijlocească la Tronul Ceresc, atunci sovieticii nu aveau decât să-şi transfere ideile asupra proeminentului lider comunist.
Deşi familia sa a vrut să-I înmormânteze normal, conducerea de la Kremlin a hotărât ca trupul lui Lenin să fie îmbălsămat şi expus într-un sicriu de sticlă, pe o construcţie impresionantă. Au fost însărcinaţi să conceapă un procedeu adecvat de îmbălsămare biochimistul Boris Zbaski şi anatomistul Vladimir Vorobiov, care au păstrat pană la moartea lor secretul muncii în această privinţă. Mai târziu, fiul biochimis-tului a dezvăluit ceva din taina metodei...
Mai întâi a fost scos creierul din craniu şi tăiat în zeci de mii de secţiuni pentru a fi studiat de Institutul Neurologic Sovietic. Acestea n-au furnizat însă rezultate de mare interes ştiinţific. Apoi au fost îndepărtate toate organele interne din corp, iar acesta a fost spălat cu apă distilată şi cu acid acetic. Ulterior a fost injectată o soluţie de formol în vasele sangvine. Patru luni a fost scăldat trupul defunctului comunist într-o baie de formol, la care au fost adăugate şi alte substanţe chimice, necunoscute până astăzi. După ce corpul a fost pus la uscat, în cele din urmă a fost îmbrăcat. Totuşi, procedura nu a reuşit, fiind nevoie de o reîmbălsămare în 1926. Metoda nefiind perfectă, trupul astfel conservat a avut nevoie de o îngrijire intensă din partea îmbălsămătorilor: de două ori săptămânal, specialiştii îl verificau pentru a descoperi din timp orice început de descompunere şi a-I trata imediat. La fiecare 18 luni, corpul este dus în laboratorul mausoleului, unde este dezechipat, scăldat din nou în baia chimică, iar după uscare este aşezat iarăşi în sicriu şi expus în mausoleul din Piaţa Roşie.
Chiar şi după destrămarea Uniunii Sovietice din 1991, trupul special îmbălsămat al lui Lenin a rămas în mausoleu, turiştii fiind încă destul de dornici de a-I vedea. Pentru a simboliza distanţarea definitivă a Rusiei de trecutul său comunist, în 1993 s-a luat hotărârea de a se îngropa cadavrul într-un mormânt obişnuit. Şi în 2004, un sondaj de opinie a relevat că 56 % dintre ruşi considerau că ar fi corect ca trupul conducătorului revoluţiei bolşevice să fie înmormântat, aşa cum dorise şi familia acestuia. Corpul este depus în continuare în mausoleul special ridicat, dar accesul vizitatorilor nu mai este permis14 (Ibidem, pag. 86).
în lumea comunistă au circulat în continuare zvonuri despre marea artă a îmbălsămării de la Moscova. După Lenin, a fost îmbălsămat nu doar urmaşul său, Stalin (1953), ci şi conducătorul revoluţiei din Vietnam, Ho Şi Min (1969), iar apoi fostul lider cehoslovac Klement Gottwald şi dictatorul nord coreean Kim Ir Sen. Numai Mao Tze Dun (1976) nu a fost conservat de îmbălsămătorii sovietici de la Centrul de Structuri Biologice, deoarece la moartea liderului chinez relaţiile politice dintre Uniunea Sovietică şi Republica Populară Chineză erau foarte încordate, drept aceea chinezii l-au conservat singuri pe conducătorul lor, la dorinţa acestuia.
Un alt caz cu influenţe politice este cel al
(III) EVEI PERON, SOŢIA DICTATORULUI ARGENTINIAN PERON, DECEDATĂ ÎN 1950.
îmbălsămătorii ei au petrecut un an să înlocuiască cu grijă fluidele corpului cu ceară parafinică. în 1976, trupul îmbălsămat al Evitei, eroina multor legende şi filme contemporane, a fost în sfârşit înmormântat la Buenos Aires. Era cel mai bine conservat trup din lume în acel moment.
(IV) PRIMA MUMIE ROMÂNEASCĂ - SECRETUL PROFESORULUI MINOVICI
în anul 1908, fondatorul Institutului Medico-legal din Bucureşti, Profesorul Mina Minovici, reuşea mumificarea corpului unui bătrân cerşetor. Vitrina Institutului a găzduit pentru 95 de ani misterioasa mumie. Legendele despre secretele conservării şi existenţa organelor interne au circulat în tot acest timp, până când doctorul Cristian Curcă a dezlegat misterul: după mai multe investigaţii (tomografie, endoscopie, toxicologie) şi o cercetare amănunţită a arhivelor IML, rezultatele au demonstrat prezenţa organelor în interiorul mumiei în poziţia anatomică normală. Eficienţa conservării demonstrează că au fost combinate cu succes două metode: îmbălsămarea şi mumificarea.
Metoda de conservare a celebrului Minovici, diferită de cele ale egiptenilor şi peruvienilor din antichitate, părea a se fi pierdut. Dar, „formula magică" se afla chiar în arhiva Institutului: „compoziţia fluidului folosit pentru îmbălsămare (2 litri de formol 40% şi câte 250 ml de glicerina şi alcool etilic de 96 grade) a fost transmisă discipolilor şi publicată încă din 1938"15(15 „National Geographic", martie 2004, pag. 14. 54).


Dacă budiştii şi ateii şi oamenii de ştiinţă pot face azi minuni, ca să sfideze minunea sfintelor moaşte să o înlocuiască şi să o minimalizeze, de ce să ne mirăm că oamenii de ştiinţă şi ateii de demult (papiştii) puteau face mumii şi având interese de faimă şi bani să zică pentru fraierii creduli că sunt „sfinte moaşte”. Doar şi ei erau iritaţi că nu mai au Sfinte Moaşte cum are numai Ortodoxia. Şi ei doresc mai mult decât orice să o defaime sau să zică, în cel mai subtil caz, că sunt ca noi. Nu arată clar istoria că papismul este o industrie de exploatat naivitatea şi reacţia emoţională nelămurită în credinţă? Neavând trăirea cea echilibrată în smerenia harului Sfântului Duh apelează sărmanii la resuscitarea artificială a unui cadavru rupt de Sfânta Biserică de 1000 de ani, prin impunerea unor fasle minuni (stigmate şi mumii) ca fiind adevărate minuni, că ar fi viaţa în Hristos şi Sfintele Moaşte.


Va urma, dacă ne ajută bunul Dumnezeu,
(I) 6. SUNT UNELE RELICVE CATOLICE SFINTE MOAŞTE?

Înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 27
 

(I) 6. SUNT UNELE RELICVE CATOLICE SFINTE MOAŞTE?
În multe biserici apusene se pot vedea în sicrie de sticlă corpurile unor „sfinţi” care au murit cu sute de ani în urmă. Ei sunt veneraţi de credincioşi şi sunt consideraţi intermediari rugăciunilor adresate lui Dumnezeu. Mulţi se întreabă însă dacă nedescompu-nerea trupurilor acestora este o minune sau reprezintă intervenţie umană prin îmbălsămare sau alte procedee.
Noile cercetări au dezvăluit în cazul trupurilor unor persoane venerate de catolici munca îmbălsămă-torilor. Din porunca unor prelaţi de la Vatican, aceştia au încercat să protejeze corpurile de procesul natural de descompunere. Dacă după canoanele ortodoxe este interzisă îmbălsămarea slujitorilor şi a monahilor, nu acelaşi lucru funcţionează la romano-catolici; spre exemplu, într-un tablou din secolul al XV-lea, Sandro Botticelli înfăţişează scoaterea inimii în timpul procesului de mumificare a unui înalt prelat. Situaţia nu este singulară.
Din Evul Mediu până în zilele noastre au loc pelerinaje anuale la Cortona, în Toscana. în catedrala de acolo se află cadavrul mumificat al fericitei Margareta (1247-1297). Credincioşii apuseni credeau că este o dovadă a bunăvoinţei Domnului faptul că trupul ei nu s-a descompus. Dar, în urma unor cercetări medicale efectuate acum câţiva ani, oamenii de ştiinţă au descoperit în zona abdominală şi a pieptului tăieturi adânci, cusute cu o aţă neagră. Prin urmare, venerata Margareta fusese mumificată artificial.35 (35 Germer, Dr. Renate, op. cit., pag. 44.)
În perioada medievală erau cunoscute tehnicile de bază ale mumificării egiptene: îndepărtarea organelor interne, uscarea corpului şi, în cele din urmă, tratarea lui cu produse aromate din plante. La o formă de îmbălsămare deliberată s-a apelat şi în cazul faimoasei misionare din India, Maica Tereza, răposată în 1997.
În cazul lui Philip Neri (1515-1595), trei dintre cei mai importanţi medici ai vremii, Andrea Cesalpino, Antonio Porto şi Ridolfo Silvestri au notat[probabil fiind plătiţi bine]] starea considerată minunată a trupului, la deschiderea sicriului pe 7 martie 1599. în ciuda opiniei acestor specialişti, chiar membrii Congregaţiei Oratorii s. Philippi de Urbe nu au considerat conservarea trupului lui Neri drept miraculoasă, deoarece la autopsia acestuia organele interne au fost mutate iar corpul îmbălsămat (a se vedea mai pe larg lucrarea, considerată normativă la catolici, a Joanei Carroll Cruz, „The incorruptibles", Tan Books and publishers, inc, Rockford, Illinois 61105, 1977, pag. 210-211, un studiu al nestricăciunii trupurilor unor diferiţi reprezentanţi apuseni).
Să urmărim şi cazul Bernadettei Soubirous (1844-1879). Se spune că în 1858, acesteia i s-ar fi arătat la Lourdes (Franţa) chipul Maicii Domnului (descoperire faţă de care ortodocşii au mari rezerve, considerând-o, mai curând, înşelare). Ulterior, grota s-a transformat în loc de pelerinaj, iar apei din izvorul de acolo i s-au atribuit puteri tămăduitoare. Fetiţa de atunci, Bernadette, a intrat în mănăstire, unde a murit la vârsta de 35 de ani, fiind înmormântată în capela congregaţiei. Intre timp, Lourdes a devenit unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj din lumea catolică, iar Bernadette urma să fie sanctificată. De aceea trebuia să se afle dacă trupul ei s-a păstrat nestricat, ca un alt semn de bunăvoinţă divină, sau s-a descompus. La examinarea din 1909, la fel şi la alte două verificări ulterioare, corpul se păstrase fără urme de descompunere, dar şi fără vreun indiciu al unei mumificări artificiale 36. Ca să întărească şi mai mult impresia de conservare perfectă [dovedind însă felul acesta că nu sunt Sfinte Moaşte ci trup blestemat sau simple minciuni], pe faţa şi pe mâinile „călugăriţei” apusene s-a aplicat artistic un strat de ceară, realizat de o companie din Paris, care în mod normal produce manechine de modă... Declarată sfântă de Vatican în 1933, Bernadette Soubirous se odihneşte cu trupul într-un sicriu de sticlă în localitatea franceză Nevers. [iată cum se produc, tot la Paris, tot la comandă, celebrele manechine la modă dar de data aceasta cu aspect nu de desfrânate ci aspect de "sfinte" pentru scenele papalităţii][…]
Acestora li se adaugă şi persoane venerate în Apus după Marea Schismă, precum fondatorul ordinului franciscan, Francisc de Assisi (1181-1226), cu trupul în biserica italiană din Assisi, faimosul predicator Anton de Padova (1195-1231), aflat în biserica din localitatea amintită, Zita de la Lucea (1218-1278), „călugăriţa” Teresa de Avila (1515-1582) din aceeaşi localitate spaniolă, „călugărul” franciscan Vincent de Paul (1581-1660) din biserica omonimă din Paris, Catherine Laboure (1806-1876), cu trupul situat în capela surorilor carităţii din Capitala Franţei, precum şi multe alte exemple prezentate de cercetătoarea Joan Caroll Cruz în antologia anterior amintită. Faţă de unele dintre aceste trupuri, în câteva cazuri prea puţin certificate, ortodocşii au serioase îndoieli legate de neputrezirea şi conservarea lor. [de fapt siguranţa că nu sunt Sfinte Moaşte ci trucuri papale în trupuri banale sau minciuni drăceşti pentru oameni latineşti]
Un exemplu al dezmembrării treptate a unui trup în scopul de a obţine moaşte este dat de Francis Xavier, misionar catolic mort în China în 1552. Discipolii i-au acoperit corpul cu var nestins şi l-au îmbarcat pe un vas care mergea la Goa. Din corp au început să cadă treptat diferite fragmente. O aristocrată portugheză, din adoraţie pentru misionar sau din dorinţa de a obţine moaşte, a smuls cu dinţii de-getul mic de la piciorul drept. L-a înapoiat după ce în locul unde fusese degetul a apărut un firicel de sânge,[de fapt o fi simţit o arsură în gură în contact cu varul stins]] iar trupul a fost aşezat într-o raclă separată. In 1636, mai multe organe ale lui Xavier au fost trimise spre biserici din întreaga Asie, iar ceva mai târziu braţul drept a ajuns la Roma. Rămăşiţele, aşezate într-o raclă din marmură şi argint, sunt expuse în Goa (India) la fiecare 10 ani, ultima dată fiind în 1984, când au atras zeci de mii de pelerini şi turişti37.( 37 Chrisp, Peter, op. cit., pag. 68. 100)
Deşi aşa numita Congregaţie a riturilor prezintă lămurit fazele proceselor de beatificare şi sanctificare, statutul rămăşiţelor existente la apuseni nu este lămurit pe deplin nici în prezent (neavând criterii foarte clare de determinare a calităţii trupurilor neputrezite [dacă să fie produse cu var nestins, cu ceară sau prin invocaţii demonice]), cele mai multe fiind expuse spre venerare numai ocazional, la anumite sărbători. Unele dintre ele ar putea fi autentificate de Vatican prin metode cum ar fi datarea cu carbon radioactiv, dar s-a apelat foarte rar la această metodă.
[ştiut fiind că această metodă este recunoscută chiar de autorul ei ca fiind o şarlatanie, izotopii radioactivi neputând data nimic precis sau imprecis ci pur şi simplu din mai multe rezultate fiind selecţionate doar cele ce se potrivesc cu dorinţele plătitorului sau credinţa experimentatorului]

Va urma, dacă ne ajută Dumnezeu, să vorbim în sfârşit despre...

Conservarea trupurilor:

(2) Suprafirească:
(A) SFINTELE MOAŞTE

Înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 28
 

Conservarea trupurilor:


(2) Suprafirească:
(A) SFINTELE MOAŞTE
(I) PĂRINTELE CLEOPA:
CELE OPT PRICINI DE NEPUTREZIRE A MORTILOR
Sunt opt pricini de neputrezire a mortilor:



I. Prima pricina este atunci când veti gasi mort în groapa si carnea a putrezit toata, dar oasele stau prinse între ele ca la copacel. Acela nu-i sub blestem. Acela-i om tare din fire, care nu putrezeste 40-50 de ani. De aceea este asa.

II. Când vei gasi mort în groapa neputred si este exact cum l-ai pus, acela n-a putrezit din cauza pamântului. Este pamânt unde nu putrezeste mortul, daca nu-l muti. Acolo pamântul are chimicale si nu da voie sa putrezeasca nimic.

Aceste neputreziri sunt firesti, dar sunt si putreziri mai presus de fire:

III. Când vei gasi mort în mormânt neputred si carnea pe el este muceda ca buretele si alba, acela este om care a fost blestemat de dumnezeiestile pravile. El a avut canon mare la spovedanie pentru pacate mari si nu l-a facut.

IV. Când vei gasi mort în groapa neputred si este negru si umflat ca toba si partile dinainte nu-s putrede, iar cele dinapoi sunt putrede, acela este blestemat de preot sau de arhiereu.

V. Când vei gasi mort în groapa neputred si n-au putrezit nici hainele pe el, nici sicriul, nimic, nimic, si-i creste barba, cum s-a întâmplat la cel de la Husi, si-i cresc unghiile, acesta a facut nedreptati si a furat. Acesta nu putrezeste pâna nu-l dezleaga un arhiereu. Iar daca îl dezleaga si arhiereul si tot nu se desface, atunci el este blestemat de saraci, fiindca a luat avere de la saraci. Si pâna nu dau neamurile lui înapoi atât cât a luat el, nu putrezeste si tot în iad se munceste si nici arhiereul nu-l poate dezlega.

VI. Când vei gasi mort în mormânt neputred si pielea pe el este ca floarea de bostan, galbena, si limba-i galbena si îi cresc unghiile si-i creste barba si parul, acesta este sub anatema, sub cea mai grea pedeapsa a Bisericii. Acesta, din doua pricini este asa: sau a hulit pe Dumnezeu si pe preoti si s-a lepadat de credinta, sau a trait în preacurvie de gradul I - tatal cu fiica sau baiatul cu mama sa, adica incest. Acestia cad sub anatema, cea mai grea pedeapsa a Bisericii.

VII. Când vei gasi mort în groapa caruia nu i-a putrezit mâna sau piciorul, acela a lovit pe tatal sau pe mama sa si a amarât foarte tare pe parintii sai si a fost blestemat de ei si (nicidecum) nu s-a spovedit la duhovnic de acest pacat si nu a luat dezlegare, când era în viata.

VIII. Iar când vei gasi om neputred si-i usor ca o pana si miroase frumos tare, si-i foarte vesel la fata si face minuni, acelea sunt sfinte moaste, cum a fost si cu Sfântul Ioan Hozevitul la Ierusalim, care l-au gasit dupa 20 de ani, nu numai neputred, dar a facut si minuni.

Iata care sunt semnele la trupurile afurisite:

- sunt nedezlegate;

- sunt deformate si urâte;

- sunt greu mirositoare si prea puturoase;

- sunt umflate ca toba;

- provoaca spaima si cutremur privirii.

Iar la sfintele moaste sunt aceste semne:

- sunt nestricacioase;

- sunt binemirositoare;

- sunt uscate si usoare;

- sunt vesele la vedere;

- nu provoaca frica, ci bucurie duhovniceasca;

- izvorasc din ele felurite minuni.


UN CAZ DE NEPUTREZIRE
Citeam în Pidalionul de Neamt, la subînsem-narea canonului 14 din Sardica, unde este scris despre un fapt care l-a vazut cu ochii atâta lume si Episcopul de Husi, Iacov Stamati.

La Episcopia de Husi, pe la 1785 traia un calugar cu numele Rafail. Acest calugar era olar de meserie si era cu viata sfânta. El toata ziua nu mânca, ci numai seara la apusul soarelui mânca ceva foarte putin. Dupa ce mânca, calugarul îsi lua o carte de citit si se ducea si se culca în cimitir între cruci. Cimitirul era lânga biserica. Totdeauna, si vara si iarna, avea un cojoc si se culca între cruci. Si calugarii îi ziceau "Rafail cel nebun". Ehei! Daca am fi si noi nebuni ca dânsul! El avea viata sfânta.

Acest calugar nu vorbea cu nimeni, ci îsi cauta de meseria lui, si se minunau ceilalti de lucrul ce iesea din mâinile lui. Toti îl întrebau de ce doarme în cimitir, iar el raspundea: "Ca acolo mi-i locul; daca mâine mor, nu plec acolo? - adica la morminte. Si vreau sa ma obisnuiesc si eu cu mormintele".

Într-o noapte, dormind monahul Rafail în cimitir lânga o cruce de piatra veche, aude cum bateau dracii pe unul în groapa. Si-l bateau de la 11 noaptea pâna la ora unu, la miezul noptii. Un ceas înainte de miezul noptii, unul dupa. Dar îl bateau de se auzea si se cutremura pamântul. Si el striga din mormânt: "Miluiti-ma, ajutati-ma! Nu ma lasati, ca ma bat dracii!" Si-l bateau dracii în mormânt doua ceasuri, de se cutremura pamântul acolo unde era el.

Rafail a stat si a ascultat si ce s-a gândit el: "Ma duc la duhovnicul episcopiei sa-i spun, sa vina sa faca o dezlegare la mormântul lui". Duhovnicul Daniil avea 90 de ani, saracul. Se duce Rafail si-i zice rugaciunea la usa, ca asa se zice:

- Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu-ieste-ne pe noi. Blagosloveste preacuvioase parinte!

Duhovnicul batrân si obosit de lume, raspunde:

- Domnul si Maica Domnului. Care-i acolo?

- Eu, Rafail, parinte.

- Ce vrei?

- Parinte Daniil, hai la cimitir si-l dezleaga pe unul, ca tare-l bat dracii!

- Mai îndracitule, tu daca dormi în cimitir, câte nu ti-arata dracii? Unde sa ma duc eu, ca-s obosit?

Si n-a vrut sa mearga. Si Rafail s-a dus, zicând:

- Iarta-ma, parinte!

A mai stat vreo zi, doua, bietul Rafail si a zis: "Ma duc sa-i spun duhovnicului din nou!", ca auzea cum îl bat diavolii si îi era mila de acela care striga în mormânt.

- Parinte Daniil, hai ca-l bat dracii pe unul în mormânt noaptea! Vai, tare mai striga ajutor.

Iar l-a ocarât duhovnicul:

- Ce ai venit, mai stricatule? De ce nu ma lasi sa dorm?

Mai sta el doua-trei zile, iar se duce: "Ma duc sa-i mai spun o data". Si se duce Rafail a treia oara la duhovnicul lui, Daniil:

- Parinte Daniil, aveti mare putere de la Dumnezeu ca duhovnic, sa legati si sa dezlegati pacatele! Veniti sa dezlegati pe un om, ca tare-l bat dracii în groapa. Parinte, sa stiti ca daca nu vreti sa veniti, veti da seama de sufletul acesta în ziua cea mare a Judecatii de apoi! Sa nu spuneti ca nu v-am spus!

Când a auzit duhovnicul, atunci s-a gândit: "Mai, a treia oara a venit, si n-a venit degeaba".

- Stai, Parinte Rafail, ca merg!

Si-a tras ciubotele, si-a luat molitfelnicul, un epitrafir, o cruce si cârja si a plecat, ca cimitirul era în ograda episcopiei, lânga biserica, cum se faceau înainte vreme. Când s-a dus la crucea aceea de piatra, înca de departe auzea cum se cutremura pamântul:

- Parinte Rafail, dar de când îl bat dracii?

- Sa fie mai mult de patruzeci de zile. Si eu am fost de trei ori la sfintia voastra, iar acum a treia oara m-am gândit sa nu mai vin. Eu l-am întrebat ce are, iar el mi-a raspuns: "Vai de crestinul acela care moare fara sa-si marturiseasca toate pacatele!".

Si auzea batrânul cum îl bateau dracii pe acela în groapa si cum striga: "Miluiti-ma! Ajutor! Nu ma lasati, fratilor! Miluiti-ma!"

Atunci duhovnicul a trimis repede dupa episcop. Episcopul se culcase:

- Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne Iisuse Hristoase, miluieste-ne pe noi! Bine-cuvinteaza Preasfintite Stapâne!

- Domnul si Maica Domnului. Cine-i?

- Rafail. Preasfintite, va cheama acum parintele duhovnic Daniil pâna la cimitir, ca se petrece o minune mare acolo.

Episcopul s-a dus imediat.

- Preasfintite, ia asculta ce-i în mormântul asta!

- Rafail, dar de când îl bate?

- Au trecut patruzeci de zile.

- Si când îl bate?

- Îl bate numai când este un ceas pâna în miezul noptii si unul dupa miezul noptii. Doua ceasuri îl bate si pe urma nu se mai aude. Atunci a întrebat episcopul:

- Ce-i de facut, parinte duhovnic?

- Trebuie sa-l dezgropam, sa vedem ce-i cu dânsul, ca acesta a avut mare blestem.

Pe cruce era scris: "Aici odihneste robul lui Dumnezeu, Ganciu - asa l-a chemat din botez -, fost administrator al Episcopiei Husilor", de origine bulgara, ca bulgarii sunt tot ortodocsi. Murise de mai multi ani. Si acum îl bateau dracii, tot ca sa-l descopere Dumnezeu si sa fie dezlegat, saracul.

A doua zi au chemat pe omul care raspunde de cimitir, sa dezgroape pe acel crestin. Când l-au dezgropat a doua zi, nici limba în gura nu era putreda. Cum l-au pus când a murit, asa l-au gasit. Unghiile crescusera ca secera; îi crescuse barba si parul în mormânt pâna jos; era negru la fata si umflat ca doba. Dar nici hainele de pe el nu erau putrede. Nimic. Sicriul era întreg si el.

L-au rezemat de biserica si i-au pus o basma alba pe ochi, ca se speria lumea cât era de urât. A venit lume multa, ca se auzise ca la episcopie au gasit pe unul pe care-l bateau dracii în fiecare noapte câte doua ore, si este de mai multi ani neputred.

Episcopul a chemat sapte duhovnici mari, între care si cel al episcopiei, si a zis: "Hai sa-i facem o dezlegare!"

Si au îngenuncheat fiecare si au citit dezlegare pentru Ganciu. I-au citit rugaciunile, l-au dus în biserica si i-au facut toata rânduiala înmormântarii cu dezlegari. Apoi l-au îngropat la loc.

Dupa ce l-au îngropat, l-au întrebat pe Rafail daca se mai aude cum îl bat dracii. Nu s-a mai auzit nimic nici în ziua de azi.

Dupa un an, când l-au dezgropat, era deja praf. S-au risipit toate oasele, s-au facut tarâna. S-a mirat toata lumea, ce minune a fost acolo. El a cerut ajutor sa fie dezlegat saracul. Câta vreme trupul lui nu era putred, sufletul era în muncile cele negraite ale iadului, dar cu dezlegarile atâtor duhovnici si ale episcopului, l-a iertat Dumnezeu.

Parintele Cleopa Ilie

http://www.sfaturiortodoxe.ro/pcleopa/nou39.htm

Înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 29
 

n.n.:

I.-II. Pricini fireşti;

III.-VII. Pricini suprafireşti, pedeapsa lui Dumnezeu, dovada morţii celei de a doua din Iad;

VIII. Pricină suprafirească, răsplata lui Dumnezeu, dovada învierii la viaţa veşnică = Sfinte Moaşte[i]


Va urma cu:
(II) CANONIZAREA SFINŢILOR CU SFINTE MOAŞTE

Exact așa e! Sufletul trebuie păstrat sănătos pentru a avea sănătate trupescă, dar în situațiile acute, infecțioase, agresive, starea fizică este insuportabilă(pe buza prăpastiei) și bioenergia poate redresa cu putere situția o vreme(cum bine spui, heaven) timp suficient pentru a interveni asupra achilibrului sufletesc și a elimina cauza inițială.

Micuţa păcăleală a compromisului şi marii păcăliţi:
 

Micuţa păcăleală a compromisului şi marii păcăliţi: Adam, Eva, Saul, Iuda, Arie, Ecumeniştii, Bioenergeticienii, Demetrius şi... mulţi alţii

Explicaţia dată de dvs. seamănă foarte bine cu proverbul demonesc:

Fă-te frate cu dracul (care are multe de dat, printre altele şi bioenergii numite de el pozitive) până treci puntea (de pe buza prăpastiei).

E o singură problemă: la mijlocul prăpastiei îţi mai dă din când în când un brânci.


Fiindcă energiile respective provenind dintr-o nădejde în păcăleală (nădejde nici în Sfintele Taine, nici în darurile vindecătoare lăsate de Dumnezeu în făpturi ci o nădejde falsă ca şi cum omul ar putea să vindece doar prin energia lui pe altcineva, ca şi cum ar exista un alt hristos pe o altă cruce de jertfă în afară de Singur Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu), te lasă pustiu de adevărata nădejde, pustiu şi de ajutorul medical şi de ajutorul lui Dumnezeu.

Cele ce se întâmplă în suflet şi trup au manifestări ruinătoare între care, de exemplu, depresiile sunt expresiile cele mai mici ale complicaţiei păţite în practică, de cei ce, sărmanii, au apelat la bioenergie. Alţii au început să facă ca taurii, ca leii, etc. Aceştia însă s-au căit. Dar alţii au început să-şi deformeze personalitatea şi mentalitatea, ceea ce este atac direct asupra veşniciei.
Mai grav este cu cei ce rămân în păcăleală, murind de vii şi strigând "suntem sănătoşi, mai sănătoşi ca oricând!!!", ba mai îndemnând şi pe alţii să muşte din nadă! Bieţi apostoli mincinoşi ai unei religii medicale care nu este nici religie nici medicină ci una din nenumăratele escrocherii demonice la modă.


Mat 18:7 Vai lumii, din pricina smintelilor! Că smintelile trebuie să vină, dar vai omului aceluia prin care vine sminteala.

înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 29
 

(II) CANONIZAREA SFINŢILOR CU MOAŞTE
Pentru a evita o eventuală înşelăciune provocată de cauze naturale (condiţii improprii descompunerii trupului, efectul unor medicamente etc), dar şi a unor cauze spirituale (blestemul părinţilor, afurisenia arhiereilor, păcate strigătoare la cer etc), Biserica Ortodoxă, este foarte circumspectă cu privire la proclamarea oficială a canonizării unui sfânt. Există condiţii de fond indispensabile pentru a putea proceda în zilele noastre la acte de canonizare:
1. Credinţa dreaptă (ortodoxă) să fie păstrată neclintită până la moarte;
2. Preaslăvirea sa de către Dumnezeu cel puţin printr-unul din următoarele daruri sau puteri:

- puterea de a suferi moartea martirică pentru dreapta credinţă;
- puterea de a înfrunta orice primejdii sau suplicii pentru mărturisirea dreptei credinţe până la moarte;
- puterea de a-şi închina eroic viaţa celei mai desăvârşite trăiri morale şi creştine;
- puterea de a săvârşi minuni în viaţă şi după moarte;
- puterea de a apăra sau sluji cu devotament eroic Credinţa şi Biserica Ortodoxă.
3. Răspândirea miresmei de sfinţenie după
moartea lui şi confirmarea acestuia prin cultul
spontan pe care i-1 acordă poporul credincios,
numărându-1 în rând cu Sfinţii. De la îndeplinirea
acestei cerinţe pot face excepţie numai mucenicii
(Cf. Arhid. Prof. Dr. Ioan N. Floca, Drept canonic
ortodox. Legislaţie şi administraţie bisericească,
voi. II, Bucureşti, 1990, p. 182).
Creştinul, cinstind rămăşiţele, ca semne ale puterii dumnezeieşti, nu cinsteşte doar faptele de credinţă ale acestora, ci mai ales pe Dumnezeu care îşi arată iubirea şi sfinţenia prin ei. ,JDumnezeu este

minunat întru sfinţii Săi" pentru că El îşi împlineşte voia şi lucrarea în lume prin ei, dar şi pentru că însăşi lumea îşi arată dragostea faţă de El prin ei. Sfinţii sunt desăvârşiţii iubitori de Dumnezeu şi de oameni pentru că ei au arătat lumii iubirea lui Dumnezeu şi lui Dumnezeu iubirea oamenilor.
Sfintele moaşte sunt o prezenţă materială a persoanei care L-a slăvit pe Dumnezeu şi întru care S-a preaslăvit Dumnezeu. Sfântul Ioan cel Nou s-a familiarizat în timpul vieţii atât de mult cu Dumnezeu încât după trecerea la cele veşnice a intrat în familia lui Dumnezeu, alături de ceilalţi Sfinţi.
Sfântul Ioan, în chip deosebit, a înmănunchiat în jertfa sa mucenicească, această îndoită iubire: de Dumnezeu pentru oameni şi de oameni pentru Dumnezeu, prin care el s-a făcut primitor şi răbdător al tuturor chinurilor pentru dreapta credinţă - ortodoxă. Trădat de un creştin apusean, judecat şi chinuit de un păgân şi ucis de un evreu - ca şi Hristos - Sfântul Ioan cel Nou s-a făcut pe sine ocară pentru ca noi, credincioşii, prin moaştele sale, să dobândim binecuvântare.
Sfântul Ioan cel Nou este darul lui Dumnezeu pentru noi toţi. Moaştele lui („templu al Duhului Sfânt"), un trup aparent fără viaţă, a dat şi dă viaţă tuturor celor care cu dragoste şi evlavie se apropie de Hristos - „Viaţa cea adevărată". Cei credincioşi sunt conştienţi de lucrarea nevăzută, dar simţită în sufletul tuturor celor ce-I cheamă în rugăciune şi se ating de sfintele sale moaşte. Prezenţa sfintelor sale moaşte ne întăreşte nădejdea în învierea morţilor şi în viaţa veşnică ce va să fie la a doua venire a lui Hristos.

Vedem că Sfânta Biserică Ortodoxă nu doreşte spectacol religios şi nu se grăbeşte a canoniza sfinţi pentru a obţine faimă şi bani cum se face în apus. Ea apreciază paza minţii faţă de entuziasm şi deci a nu pune accentul pe minuni ci pe pocăinţă. De aceea nici nu foloseşte mijloace de conservare a cadavrelor pentru a le da aspect de SFinte Moaşte şi chiar când are Sfinte Moaşte nu le face nici reclamă ci dimpotrivă se roagă şi are răbdare până când confirmă sfinţenia lor. Este specifică o astfel de lucrare seriozităţii lăuntrice. Acea lege de aur a trezvitorilor: "Nu lepăda şi nu primi" până nu ai confirmare fără greşeală, adică de sus.

Vă doresc multe bucurii duhovniceşti şi multă răbdare în necazuri şi boli ca să ajungeţi la o viaţă de slavoslovie continuă!

Va urma (III) CINSTIREA SFINTELOR MOAŞTE

înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 30
 

(III) CINSTIREA SFINTELOR MOAŞTE
Sfintele moaşte sunt trupurile neputrezite ale sfinţilor, sau rămăşiţe din trupurile lor, prin care Dumnezeu îşi arată atotputernicia săvârşind prin ele minuni întru preamărirea Sa, spre cinstirea aleşilor Săi şi pentru ajutorul creştinilor în necazurile lor. Sfintele moaşte fac dovada urmării lui Hristos şi a mărturisirii Lui până la jertfa de sine a oamenilor cu viaţă sfântă; ele arată starea lor înduhovnicită şi asemănătoare cu Dumnezeu la care au ajuns aceştia, prin actualizarea chipului divin din ei şi prin harul Duhului Sfânt.
Sfintele moaşte sunt excepţii de la regula descompunerii trupului după moartea fizică, voite

şi rânduite de Părintele ceresc ca semne ale prezenţei harului sfinţilor, ca aticipare a învierii morţilor cu trupul transfigurat, înduhovnicit şi îndumnezeit.
Cei care se îndoiesc de practica străveche a cinstirii sfintelor moaşte în Biserica Creştină, invocând interdicţii din Vechiul Testament {Deuteronom 21,23; Numeri 19,11-13), trebuie să ştie că moaştele au trecut deja de faza putrezirii, că ele au fost înmormântate după regulă, dar Dumnezeu le-a descoperit prin semne şi minuni spre cinstire şi spre folos celor vii. Excepţii şi semne divine în legătură cu rămăşiţele pământeşti ale drepţilor au existat şi în Vechiul Testament: drepţii Enoh şi Ilie au fost ridicaţi cu trupul la cer {Facere 5,24; Evrei 11,5; IV Regi 2,11), Moise a ridicat oasele lui Iosif din Egipt şi le-a adus cu mare cinste în Canaan {Ieşire 13,19), iar prin atingerea cu osemintele profetului Elisei, un mort a înviat {IV Regi 13,20-21). Ne întrebăm: oare minunea învierii acelui mort prin atingerea de osemintele profetului Elisei cel atât de bine plăcut Domnului nu era ea o profeţie a puterii dumnezeieşti pe care aveau să o primească moaştele sfinţilor în Biserica Creştină?
Acelor neoprotestanţi care obiectează spunând că închinarea la moaşte este idolatrie {Ieşire 20,2-5; Deuteronom 5,6-9) şi că cei morţi nu pot lăuda pe Domnul {Psalmul 87,11) le răspundem că ei continuă clasica confuzie între venerare (cinstirea acordată sfinţilor) şi adorare (închinarea care se cuvine numai lui Dumnezeu). Nu se închină nimeni la moaşte ca lui Dumnezeu, dar ele sunt dovada că sfinţii au avut credinţă lucrătoare prin iubire {Galateni 5,6), fapt pentru care moştenesc împărăţia lui Dumnezeu {Luca 16,23-25) şi se roagă necontenit la Tronul dumnezeirii pentru noi {Apocalipsa5,8).

Va urma cu neputrezirea (3) Subfirească sau demonică

înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 31
 

Neputrezirea (3) Subfirească sau demonică

(A) Neputrezirea falsă prin NĂLUCIRILE DIAVOLEŞTI


(I) „CATASTIH CU MULTE ÎNVĂŢĂTURI DE TREABĂ”

Ne învaţă că diavolul, pentru a susţine superstiţia strigoilor (că unii oameni după moarte ies din morminte şi omoară pe alţii) face năluciri la mormintele celor dezgropaţi din ideea superstiţioasă că ar fi fost văzuţi mergând noaptea şi omorând pe alţii (cea mai celebră superstiţie de acest gen este „dracula”). Trupurile lor se găsesc ca şi proaspăt puse în mormânt (chiar dacă respectivii au murit de 20 de ani) având pe ei sânge proaspăt. Se prezintă aşa nu numai ochilor ci şi mâinilor la pipăit. La astfel de năluciri în toate simţurile să vină un preot Ortodox să citească rugăciunile de dezlegare, stropind cu aghiazmă trupul şi pe cei prezenţi, şi trupul va apărea cum şi era de fapt, praf şi oase goale.

(II) TÂLCUIREA APOCALIPSEI PAG. 90 LA 13,14
Comentariu
La Apocalipsa
a Sfîntului Ambrozie Episcopul Milanului, traducere din limba latină.

extras de EDITURA „PELERINUL ROMÂN" ORADEA, 1991

Apocalipsa 13 Versetele: 12,13

„Şi toată stăpânirea celei dinţii fiare o are în mînă, în faţa ei. Şi face pământul şi pe locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dinţii, a cărei rană de moarte fusese vindecată. 13. Şi face semne mari chiar şi foc face să se pogoare din cer, pe pămînt, înaintea oamenilor".

Tâlcuire:
Toate le va face prin farmecele,şi nălucirile potrivnicului lui Hristos, Antihrist, mergătorul înainte acela (Antihrist va avea un proroc mincinos mergător înainte ca şi Hristos pe Ioan Botezătorul), spre amăgirea oamenilor, ca să li se pară că Antihrist este Dumnezeu, mărturisit fiind ca de Ia un lucrător de nişte minuni ca acelea şi ca şi cum ar lua mărirea vredniciei.
însă întru toate îl va urma pe Ioan Botezătorul, care i-a adus Ia Mântuitorul pe cei ce au crezut, că se va arăta amăgitorul acela spre înşelăciunile oamenilor şi deşi vor fi în rătăcire le va spune că urmează adevărului. Căci nu este minune, de va face în vederile oamenilor, celor ce s-au orbit cu înşelăciunea, ca să vadă pogorându-se foc din cer, aşa ca şi în istoria lui Iov, cum că s-a pogorât foc şi a ars dobitoacele lui după îngăduinţa lui Dumnezeu (Iov, 1, 16) şi după lucrarea Satanei.

Apocalipsa 13 Verset: 14
„Şi amăgeşte pe cei ce locuiesc pe pămînt prin semnele ce i s-au dat să le facă înaintea fiarei."
Tâlcuire:
Şi amăgeşte ... Şi va înşela pe cei ce au viaţă plăcută pe pămînt pururea, că pe cei cu viaţă ce o au în cer nu-i amăgeşte mintea, că sînt întăriţi întru mai înainte vestirea venirii lui.
(pg. 89)

Apocalipsa 13 Versetele: 14, 15, 16, 17
„Zicînd celor care locuiesc pe pămînt să facă chip fiarei care a FOST RĂNITĂ cu sabia şi a rămas în viaţă. 15. Şi i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, aşa încît chipul fiarei să şi grăiască. Iar pe câți nu se vor închina chipurile fiarei, putere avea ca să-i ucidă. — 16. Şi-i sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-și pună semn pe mîna lor cea dreaptă sau pe frunte. — 17. încît nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decît numai cel care ar & semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei".

Tâlcuire:
„Şi ca să grăiască chipul fiarei", spune Apolonie (Apolonie a fost un filozof în Alexandria) şi alţii, că de multe ori cu puterea farmecelor au grăit dracii prin chipuri şi prin idoli săpaţi şi prin lemne şi prin apă şi prin trupuri moarte, precum le-a arătat şi Simon Vrăjitorul romanilor înaintea marelui Petru (Simon a înviat un mort asemenea cu farmecele sale) , deşi i-a vădit apostolul rătăcirea lui, cum că cu părerea. mincinoasă l-a înviat arătând pe cel ce singur Petru l-a înviat, cum că vor scula morţii.
Deci aşa se zice că va face şi ispravnicul şi mergătorul înainte al lui Antihrist cu lucrarea diavolului, de va grăi chipul fiarei întru arătare mincinoasă şi-i va omorî pe cei ce nu se vor închina fiarei şi se va nevoi să-şi impună numele său cel pierzător al potrivnicului şi înşelătorului peste toţi însă pe mâinile drepte le va pune ca să taie lucrarea celor drepte şi bune.
Iar în frunţi, ca să înveţe întru înşelăciune şi întru întuneric pe cei amăgiţi să îndrăznească. Nu-l vor primi pe el cei însemnaţi în feţele lor cu dumnezeiască lumină. Şi numele fiarei va începe a-I vesti peste tot şi celor ce vor cumpăra şi celor ce vor vinde, ca cei ce nu-l vor primi pentru lipsa celor de treabă, să le fie moarte cumplită.


Nu este greu pentru bioenergeticieni să mimeze însănătoşirea prin practicile lor vrăjitoreşti (e adevărat că poate nu atât de performante ca ale lui Simon Magul), dacă înaintemergătorii lui Antihrist pot mima şi învierea din morţi? Căci din ceata înaintemergătorilor lui Antihrist fac parte şi bioenergeticienii, deoarece vor să înlocuiască Sf. Maslu, untdelemnul Samarineanului celui milostiv, cu mâinile lor calde, iar antihrist nu înseamnă numai împotriva Lui ci şi în locul Lui Hristos,

Nota noastră: desigur că aici, când vorbesc Sfinţii Părinţi de pecetea lui Antihrist nu este vorba de nici un cip, nici de un vaccip şi nici măcar de un cipcirip. Aceasta (pecetea = 666 = cod de bare) este o invenţie a unei adventiste, de pe la 1970. Până acum n-am văzut nici o susţinere teologică ortodoxă autentică din Sfânta Scriptură, Sfinţii Părinţi, Sfintele Sinoade Ecumenice sau măcar Ortodoxe contemporane care să ateste că cipurile sau nr. 666 ar fi pecetea lui Antihrist. În schimb toate scrierile pe care le-am parcurs (cu râvnă pentru adevăr, la vremea când a fost la noi tulburarea pe această temă) dovedesc limpede că pecetea este o lepădare conştientă pecetluită, inversă Sfântului Botez, care are în sine cuvintele lepădării, iar nu nr. 666. Nr. 666 nu este blestemat în sine ci este doar un identificator gemetric al numelui lui Antihrist în limba greacă, pe care numai cei înţelepţi duhovniceşte (iar nu doar şmecherii pc) îl pot identifica.


Va urma, dacă ne va ajuta Dumnezeu cu

Interpretările diavoleşti --> omeneşti la neputrezirea corpurilor

înşelarea în medicină se înţlege mai bine prin studiul înşelării în creştinism 32
 

B) ŞARLATANIA OMENEASCĂ ŞI DIAVOLEASCĂ
Diavolul împreună cu slugile lui ereticii (din care fac parte şi ateii şi şarlatanii din medicină) şi-au dat mâna şi iscusinţa în a deruta pe oameni ca Sfintele Moaşte să le creadă mumii iar pe mumii să le creadă Sfinte Moaşte. Şi aceasta ca să nu ne închinăm ortodox ci ori să hulim Sfinţenia lui Hristos în Trupul Său (din care fac parte sfinţii cu pregustarea învierii celei bune arătată tuturor prin Sfintele Moaşte), ori să zicem că se poate ajunge la învierea cea bună prin minciună deci draci (yoga, bioenergie, papism, ateism ce vrea ştiinţific să ne facă nemuritori etc) ori şi una şi alta.

Singur Ortodoxia ne poate lămuri asupra acestor aspecte.

Dau câteva exemple cerându-mi iertare că nu mai pot dezvolta problemele ca până acum fiindcă nu mai am nici un strop de timp liber.

1. Yogananda

Se vede aici că trupul lui a fost îmbălsămat („Some have pointed out that this degree of preservation of an embalmed body is common”) dar medicii se miră că nu s-a descompus mai tare. A ajuns trupul lui să fascineze pe mulţi şi să îl laude ca pe ceva dumnezeiesc la care făceau pelerinaj. Dacă ar fi apelat la Ortodoxie şi-ar fi dat seama că bietul Yoganada s-a sinucis prin Yoga (vezi moartea lui tipic demonică, adică autoprogramată ca să impresioneze prin lauda hinduismului) ca să slujească şi în moarte cultului demonilor şi puterilor lor antihristice, ce vor să mimeze şi nemurirea.
Se asociază la mumificare şi îngăduinţa lui Dumnezeu de a fi pedepsit prin neputrezirea corpului dar şi derutarea demonică prin lauda în pedeapsa lui Dumnezeu ca fiind o faimă şi o mare sfinţenie. Să nu uităm de automumificarea budistă Shingon (vezi mai sus).
A făcut o mare vâlvă în epocă şi prin urmaşa sa Sri Daya Mata a împins pe mulţi [din care cel mai celebru este Elvis Presley (care s-a îndrăgostit de ea lulea şi şi-a stricat căsnicia printr-un duh subtil de desfrânare ce mimează viclean sfinţenia)] la o mistică hindusă (care acţionează printr-o stimulare nefirească glandulară şi intrare în comuniune cu duhurile necurate, mecanism comun şi bioenergiei, ceea ce duce printr-o epuizare cu euforie şi senzaţie de sănătate şi bine şi pace şi confort la o moarte mai înainte de vremea pocăinţei)

2. Americanii şi E-urile (inversul lui Elvis).
Aceştia au văzut că în ultima vreme nu se mai descompun cadavrele conaţionalilor lor, datorită faptului că sunt rupţi de Sfânta Biserică (unii anatemizaţi alţii afurisiţi, alţii nebotezaţi şi păgâni) şi ca atare sunt pedepsiţi la aceasta pentru a fi noi, ortodocşii, alarmaţi să nu le urmăm viaţa. Americanii însă, fiindcă sunt obişnuiţi a se desfăta în mintea lor doar cu înţelesuri de pământ, au interpretat că li s-au autoconservat cadavrele prin faptul că se mănâncă... mulţi conservanţi!!!
Ridiculitate chiar şi ştiinţifică fiindcă una este să conservi un bulion şi alta să conservi un sac de păcate cum este trupul omenesc de tip american. Conservanţii din conserve nu se folosesc la conservarea cadavrelor.

Va urma, dacă ne ajută Dumnezeu cu:

3. Amăgirea papistă în legătură cu Sfintele Moaşte

Ce parere aveti despre biorezonanta?

Biorezonanţa
 

Biorezonanţa este o idee care pleacă de la o realitate:
Viaţa celulară se manifestă şi prin unde electromagnetice subtile influenţate de fiziologia şi patologia celulară. La boli asemănătoare apar simptome asemănătoare şi deci fenomene electromagnetice celulare asemănătoare. Astfel că dacă cineva ar face studii statistice a acestor fenomene electromagnetice corelate cu bolile cauzatoare, apoi ar studia manifestările electromagnetice ale trupului unei persoane ar putea pune un diagnostic statistic al modificărilor sale electromagnetice faţă de un standard stabilit şi deci şi un diagnostic al fiziologiei şi/sau patologiei persoanei respective.

Problema apare însă datorită unei triple escrocherii:


1. Pentru că undele electromagnetice sunt foarte subtile, insesizabile faţă de oceanul de unde electromagnetice în care plutim (radiaţiile, lumina, microundele, undele radio etc.) nu se pot captura pe un laptop. Este nevoie de o clădire cu ziduri impenetrabile tuturor radiaţiilor electromagnetice care să ecraneze mediul şi să poată sesiza doar modificările celulelor celui studiat, cu nişte amplificatoare de semnal de dimensiunile unor balene. Din câte ştiu eu, astăzi sunt în lume doar două astfel de clădiri: una în SUA şi alta în Rusia.


2. Statistica nu este o realitate ci o amăgire ştiinţific neştiinţifică, de exemplu: să zicem că 80% din cei ce au pancreasul afectat emit undele PUNK. Dar dacă te afli între cei 20% care nu emit?


3. Este foarte adevărat că sufletul influenţează trupul şi dracii îl studiază cu asiduitate, celulă cu celulă şi undă cu undă pentru a ghici cam ce gândim dar libertatea noastră, darul firii raţionale, peste care nici Dumnezeu nu trece, nici satana cu tot iadul nu ne-o poate forţa şi nici nu o poate cunoaşte, afară numai dacă nu-i deschidem noi poarta prin despărţirea de Dumnezeu prin dogmă sau faptă (întrupată, cuvântată sau dorită). Dacă dracii aceste duhuri subtile şi rafinat experimentate în cunoaşterea omului nu pot, nici omul, indiferent ce aparatură ar avea sau cât ar fi iniţiat de draci, nu poate. Numai dacă nu i le divulgi tu prin patimi. De unde dar această mândrie a softului de biorezonanţă să îţi cunoască stările şi să-ţi şi recomande cum să le tratezi?

Gradul cel mai mic de vrăjitorie, după cum mărturiseşte Sfânta Biserică şi vrăjitorii care s-au retras din meseria lor, dorind pocăinţă, este scamatoria sau escrocheria, fiindcă tot cu diavolul-minciună-ucigaş lucrează şi ea.

Vă dau trei exemple concludente:


1. O femeie a mers la un biorezonator, având cancer incipient şi nedorind operaţie. Acesta a tot amăgit-o că o tratează, până ce cancerul a devenit inoperabil şi biata femei a murit, lăsând un copil mic orfan şi un soţ care a ajuns în pragul nebuniei, neputând nici măcar a trage la răspundere pe şarlatan. Fiindcă dragii mei, am uitat să vă spun că azi există o mafie ca în filme a biorezonatorilor, homeopaţilor etc, care se ocupă nu numai de prosperarea afacerii dar şi cu lichidarea opoziţiei.


2. O altă femeie a mers la biorezonator care după ce a studiat-o prin sârmele lipite de laptop, cu o seriozitate superioară, specifică fuduliei nepregătite, i-a spus că are diabet. Femeia a intrat într-o depresie adâncă şi dacă n-o convingea duhovnicul să se ducă la un spital şi să facă analizele sanguine era în pragul unui şoc. La spital i s-a demonstrat că n-are nici măcar o urmă a urmelor a urmelor din glicemie crescută. Vedeţi ce vătămătoare sănătăţii este biorezonanţa?


3. Un duhovnic iscusit şi foarte blând s-a dus la un astfel de consult. Fişa acestuia i-am tâcuit-o chiar eu după copii printate ale ecranului. Aveau inclus în s(m)oftul de biorezonanţă emiterea de muzică hipnotică şi referirea la cele 7 chakre, cu desenul celebru inclus.
Pentru cei ce nu ştiu, demonismul din toate ţările unite, numeşte puncte energetice, chakre, meridiane energetice (acupunctură) etc. zonele din corp folosite de vrăjitori pentru a introduce draci, la fraieri prezentându-le ca pe mari descoperiri ale ştiinţei.
În credinţa hindusă Şarpele Kundalini care doarme la baza osului sacru se trezeşte prin practicarea Yoga, adică asceza hindusă, şi prima putere care ţi-o dă când este activat este cea sexuală. Noi creştinii o numim ca fiind curvia, ispita dintre coapse. Apoi el se tot ridică (trecând prin celelalte păcate de căpetenie: lăcomia pântecelui, lenevia, iubirea de avuţii, mânia, invidia) iar când ajunge la vârful capului dă omului pierderea cea mai de pe urmă: mândria, biata victimă ajungând Sadhu, mai cunoscut după numele musulman de fakir. Aceşti vrăjitori pot zbura prin aer, pot provoca năluciri diavoleşti şi pot "vindeca" cu puterea satanei, desigur cu preţul sufletului victimei.
Acum că ar fi o legătură între chakre şi medicina ştiinţifică numai un cap plin de ciorbă de şerpi new age, care mai face şi fleoşc-fleoşc, poate crede. Dar aşa era softul cu biorezonanţă, de unde se vede că nu era ispirat de Ohm, Tesla, Einstein sau alţii ci de vreun guru sau de vreo guriţă care tot spuneau "ohm!ohm!" (fiindcă nu ştiau rugăciunea lui Iisus, invocau pe draci, prin metoda inversă numită mantram).

Pe fişa părintelui, pe lângă alte alergii şi boli misterioase, neconfirmate nici până acum, se spunea negru pe alb că este cam... mânios şi ca să se vindece să consume... morcovi. Apoi i se recomandau multe vitamine, pe care dacă le-ar fi luat desigur că s-ar fi simţit mai bine, dar dacă ar fi avut bolile descrise de fişa emisă de ei pentru el, nu s-ar fi vindecat. Este o escrocherie comună şi bioenergiei şi medicinei ayurvedice (citeşte aiuritice) şi altor forme de şarlatanie demonică şamanică sau modernă să dea vitamine şi/sau să stimuleze glandele pentru ca pacientul să fie entuziamat de tratamentul dat şi să cadă în cursă definitiv.

Nici descrierea de mânios nu i se potrivea chiar de loc, iar lupta împotriva patimilor prin rădăcinoase nu este ceva potrivit decât poate la iepuri, care slavă Domnului însă că nu păcătuiesc fiindcă ei nefiind raţionali, nu au alegere liberă. Cine a văzut vreodată un iepure cu ochelari de soare şi un pistol în lăbuţă, rânjind sinistru? Lăsând gluma la rozătoare nu poate materia vindeca ceea ce se defectează prin voinţa liberă a raţiunii, superioară materiei. Nu poate morcovul să vindece unirea de reavoie cu duhul cumplit al mâniei decât doar în concepţia panteistă (că şi morcovul este dumnezeu, pe care l-am numi, să zicem... morcoveaţă).
Cert este că Părintele, după ce s-a întors de la biorezonanţă şi a slujit Sfânta Liturghie, (înţelegeţi războiul dăruit spre lămurirea în Hristos, că nu poate sta laolaltă Hristos şi Veliar?) a început să aibă nişte accese de mânie pe care niciodată până atunci şi nici după ce s-a spovedit de biorezonanţă nu le-a mai avut. Am putea spune că era cineva care îşi freca labele şi zicea în sine, ca să-l auzim noi, de avem urechi de auzit: "zis şi făcut!".

În afară de aceste trei cazuri:


Interferenţa demonică cu aparatura electromagnetică am mai observat-o şi la o biată doctoriţă divorţată R.P., nu-i dau numele, credincioasă practicantă a radiesteziei, homeopatiei, acupuncturii, bioenergiei şi a altor drăcării, care şi-a luat un aparat de biorezonanţă de ultimă generaţie, cu afişaj separat, inclus şi mărit şi care după primele şedinţe a avut o surpriză de proporţii: i-a apărut pe afişaj, alb pe albastru scris:

"R.P. eşti foarte nefericită biata de tine, ai nevoie de un bărbat, du-te şi te culcă cu unul, care ţi-o ieşi primul în cale!!!".


Dacă nu mi-ar fi povestit speriată chiar doctoriţa, în care s-a zguduit tot castelul new age (nu ştiu însă dacă definitiv...), castel fantomatic care era locuinţa ei interioară cea mai dragă, într-un cerc oficial de doctori, aş fi spus că este o exagerare fundamentalist-superstiţioasă a vreunui zelot.

Mai vrea cineva să meargă la biorezonanţă?

La mulţi ani şi Doamne ajută!

La multi ani. Multumim pentru lamuriri. Doamne ajuta.

O mică cerere de iertare cu recomandare
 

Până mi-o da Dumnezeu timpul continuării vă recomand din toată inima să citiţi următoarea carte despre homeopatie şi să o popularizaţi:

Homeopatia o abordare ştiinţifică şi spirituală

Dupa ditamai prelegerea impotriva biorezonantei, iata o carte pro-homeopatie, o excrocherie si mai penibila.

Foarte dezamagitor.

Vă rog atenţie, până la capăt
 

Cartea la care am făcut referinţă nu este pro-homeopatie ci, dimpotrivă o demonstraţie echilibrată cu argumente ştiinţifice şi duhovniceşti că nu este o şarlatanie ci, mai rău, acţiune demonică prin trup, după cum spune Sf. Maxim Mărturisitorul:
92. Acestea patru zic unii că schimbă starea organică a trupului şi dau minţii prin ea gânduri, fie pătimaşe, fie fără patimi: îngerii, dracii, aerul şi hrana. Îngerii, zic, o schimbă prin cuvânt (raţiune); dracii prin atingere; aerul prin ardere (metabolism); iar hrana, prin felurile mâncărilor şi băuturilor, prin înmulţirea sau împuţinarea lor. Mai sunt, apoi, schimbările care se ivesc prin amintire, auz şi vedere, când pătimeşte întâi sufletul din pricina unor lucruri de întristare sau de bucurie. Pătimind din pricina acestora mai întâi sufletul, schimbă starea organică a trupului. Cele mai înainte înşirate, însă, schimbă întâi starea organică, iar acestea insuflă apoi minţii gândurile.
Filocalia volumul 2, a doua sută a capetelor despre dragoste, 92

Probabil că v-aţi împotmolit la prima pagină care vrea să spună că nu este o şarlatanie, având aceeaşi reacţie de respingere ca şi mine, necitind mai jos completarea, că e mai rău decât o şarlatanie, adică o vrăjitorie, iar nu un bine. E doar o mică scăpare de exprimare, însă duhul este de echilibru ştiinţific şi râvnă măsurată ortodoxă. Vă invit să citiţi lista cu efectele demonice ale remediilor homeopatice din cartea respectivă şi excelenta replică dată contra cărţii pro homeopatie a dr. Chirilă (care ar vrea să ne păcălească subtil că e medic ortodox, fiind de fapt, sărmanul, doar un biet păcălit).

Da, aveti dreptate, introducerea lasa mult de dorit daca de fapt in directia asta se indreapta concluziile autorilor.

Probabil au dorit sa nu genereze din start o atitudine de respingere din parte avocatilor homeopatiei.

P.S.
Intr-adevar, toate regretele pt. dl. doctor Chirila, pentru multi este (inca) o figura ortodoxa si isi fac sperante in acest sens.

PS2.
Foarte interesat citatul din Sf. Maxim Mărturisitorul si cu profunde implicatii, vizavi de coreatia trup-suflet, o veche dilema filosofica de altfel.

Dar despre tehnica terapeutica Bowen ce parere aveti?

Din ce zice nenea google se refera la doua lucruri:
1. o metoda psihiananalitica
2. o tehnica de masaj

Masajul cred ca e inofensiv - daca nu aduce vindecarile promise macar relaxeaza.

,,Terapia BOWEN cunoscuta si ca terapia Bowtech (prescurtare de la Bowen Technique), este de departe, cea mai simpla si mai eficienta tehnica holistica a secolului 21 . Putem afirma cu tarie ca este asul din maneca umanitatii, fiind solutia viitorului pentru insanatosirea lumii. Este o tehnica terapeutica extrem de profunda si are la baza teoria conform careia organismul in stare de relaxare totala, isi activeaza abilitatea de a rezolva orice problema a corpului sau a mintii, prin readucerea acestora in echilibru si armonie. Este o metoda de vindecare neinvaziva si foarte delicata.


Desi in Romania este nou aparuta, in plan international este considerata atat de medicina alopata cat si de cea alternativa ca fiind cea mai puternica metoda de insanatosire.
Este o formula unica de re-echilibrare neuro-musculara. Lucreaza, in principal, prin sistemul nervos, atat asupra sistemului osos cat si la nivel muscular.


Terapia Bowen este un concept nou in manipularea corporala, nu deriva si nici nu este similara nici unei alte modalitati de abordare fizica:
- Deplasarile osoase se re-aliniaza - desi nu se executa nici o manipulare a articulatiilor sau oaselor, ca in chiropractie.
- Tensiunile musculare se elibereaza si circuitul limfatic normal se restabileste - desi nu se maseaza muschii, ca in masajul terapeutic.
- Meridianele energetice se restabilesc imediat - desi practica nu se bazeaza pe meridiane si nu seamana nici cu acupunctura, nici cu presopunctura.



- Echilibrul psihic se normalizeaza - desi nu este necesara invocarea unui raspuns emotional, ca in cazul terapiilor ce se adreseaza mintii si corpului deopotriva.
Aproape in toate cazurile, pacientii raporteaza o stare placuta derelaxare si o senzatie de bine, de usurare.
O sedinta de terapie Bowen consta intr-un numar de miscari delicate, practicate cu degetele, asupra muschilor si tesuturilor articulare. Astfel se transmit mesaje in interiorul corpului, de reactivare a memoriei celulare, a unei stari ideale, de relaxare si echilibru. "


Sursa:



http://terapiebowen.ro/


Deci e vorba despre o tehnica de manipulare corporala, cu bune si cu rele, ca orice fel de manipulare.

Diferite răspunsuri
 

Am vorbit cu autorii le-am spus părerea dvs. şi mi-au spus că introducerea este făcută de editor, ceea ce explică nepotrivirile, o să încerce la o nouă ediţie să-l roage pe editor să modifice introducerea, păstrându-i delicateţea dar scoţând sugestia prodemonopatică de care nu şi-a dat seama.

Psihanaliza desprinsă de duhovnicie este foarte păgubitoare ducând sufletul pe piste greşite fiindcă pleacă de la premise greşite, necunoscând nici sufletul omenesc şi nici acţiunea duhurilor ba încă având la bază şi credinţa găunoasă a evoluţionismului. Dacă nu cunoaşte nici cauzele şi nici obiectul asupra căruia lucrează cauzele cum ar putea cunoaşte subiectul omenesc, chip al lui Dumnezeu şi deci cum ar putea să-l însănătoşească?
Nu toate masajele sunt inofensive, depinde de mesaj:
Unele sunt dăunătoare local, dacă sunt făcute nepotrivit.
Altele dăunează trupului general, prin descărcarea hormonală şi de compuşi toxici.
Altele dăunează şi sufletului şi trupului prin patimi evidente cum este cel sexual.
Altele sunt porţi de intrare pentru draci cum este reflexoterapia, presopunctura şi altele.
Mai jos o să încercăm să aflăm ce este cu Bowen. Este doar o altă psihanaliză eronată asociată cu un masaj benign sau...
Mulţumim de intervenţie.

Terapia B(owen)aron 1
 

Îmi cer scuze că nu mai pot fi amănunţit datorită lucrării de licenţă care îmi ia tot timpul. Dacă ne ajută Dumnezeu o să ne ocupăm peste un an de continuarea serialului despre Bioterapie.
În „the Adventures of Baron Munchausen”, Hieronymus Carl Friedrich von Münchhausen (numit şi Baronul Minciună), avea următoarea aventură:

Mergând într-o pădure, călare pe calul său,


a intrat într-o mlaştină şi a început să se scufunde.
A strigat: ajutoooor! Dar nimeni nu era să îl audă. Atunci ce s-a gândit:
A strâns bine între picioare calul său, s-a apucat de chică şi s-a tras în sus cu putere până s-a smuls din mlaştină, s-a ridicat în cer şi s-a aşezat apoi pe turla unei biserici, desigur protestante, fiindcă acolo erau proştii restanţi ca să-l creadă.


Dumneavoastră, ortodocşii de pe forum, credeţi aceasta?
Sper că nu este nimeni dintre noi care să creadă.
Aceasta este o icoană literară celebră, echivalentă cu următoarele anomalii medico-duhovniceşti:
Vindecarea sau mântuirea prin gândirea pozitivă, meditaţia transcendentală, bioenergia, yoga, papismul (că adică papa care e ca baronul ar fi salvatorul umanităţii privită de el ca şi un cal), budismul (prin noi înşine ca nişte baroni ajungem la Nirvana), hinduismul şi toate panteismele (noi am fi dumnezei prin noi înşine), protestantismul (că adică vreun om-baron ar putea tâlcui fără greşeală Sfânta Scriptură, deci să se scape singur de minciună şi de înşelare), psihanaliza (că vreo făptură – baron ar putea linişti cu adevărat sufletul vreunui alt om, privit ca un cal visător, scoţându-l din mlaştina patimilor, fără de Hristos), fariseismul (că am putea face ceva spre mântuirea noastră fără Hristos, cum făcea fariseul din Sfânta Evanghelie de azi), homeopatia, acupunctura, totul aparţinând bioterapiei, şi de fapt totul în afară de Ortodoxie. Ba chiar şi Ortodoxia fără smerenie, aplicată doar ca o metodă magică, fals mântuitoare prin Ea însăşi dacă uităm de smerenia ortodoxă că nu metoda ci Hristos din ea mântuieşte, dacă uităm că orice am face, oricâte fapte bune sau chiar toate la un loc, chiar cele din îndrumarele creştin ortodoxe, nu ne putem mântui doar prin meritul împlinirii lor, fără mila lui Hristos. Numai Hristos ne mântuie, iar faptele bune sunt doar daruri ale Lui să ne bucure, lucrul nostru de mână.
Mântuirea nu se face nici numai prin Dumnezeu, fiindcă Dumnezeu ne iubeşte şi nu vrea să ne anuleze [iar când cerem să se facă voia Lui nu putem să-L silim să ne anuleze voia noastră liberă (capodopera lui Dumnezeu) ci numai să ne ajute ca voia noastră să fie lipită de a Lui]. Dacă Dumnezeu nu vrea să ne mântuiască fără noi ci este nevoie şi de încuviinţarea noastră, de a spune şi noi ca miresele „da” (altfel iadul nu s-ar putea explica, fiindcă Dumnezeu vrea ca 1Ti 2:4 toţi oamenii să se mântuiască şi la cunoştinţa adevărului să vină. ) cu cât mai puţin putem să ne mântuim noi fără Dumnezeu?
Terapia Bowen ce ne spune? Ea este:
teoria conform careia organismul in stare de relaxare totala, isi activeaza abilitatea de a rezolva orice problema a corpului sau a mintii
deci este panaceul universal, al oricărei probleme, rezolvarea oricărei boli dar şi a oricărui păcat prin noi înşine (fiindcă mintea este partea cea mai subţire a sufletului prin care ne legăm de Dumnezeu, problema ei fiind despărţirea de Dumnezeu deci păcatul), fără de Dumnezeu, adică terapia Bowen este terapia Baronului Minciună.
Dacă nici medicina clasică (nu se cheamă alopată, adică contrarie, aşa au numit-o homeopaţii, fiindcă medicina clasică foloseşte şi cele contrarii şi cele asemănătoare pe când homeopatia nu foloseşte cele asemănătoare cum se laudă ci prin diluţii succesive foloseşte nimicul material şi duhurile aşa că mai bine s-ar numi nihilopatie sau demonopatie) nu poate rezolva toate bolile fiindcă nu îngăduie Dumnezeu şi nici Sf. Maslu nu le rezolvă pe toate ci numai pe cele care ne sunt de folos să fie rezolvate, fiindcă boală ajută mult la mântuire, este Bowen mai tare ca Hristos?
Suferinţa şi deci boala este necesară, Dumnezeu nedesfiinţându-le nici prin creştinism, ci sfinţindu-le, fiindcă nasc în noi viaţa veşnică (prin Hristos şi numai prin El, intrând prin Sfântul Botez în Sfânta Biserică Ortodoxă şi având apoi parte de toate Tainele Ei, dacă le folosim cu smerenie şi nu nădăjduind în metoda noastră de a le aplica):

Terapia B(owen)aron 2
 

Întrebarea 61
"Căci vremea este ca să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu. Iar dacă începe întâi de la noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lur Dumnezeu? Şi dacă dreptul abia se mântuieşte, unde se va arăta necredinciosul şi păcătosul?515 Ce înseamnă: "Vremea este să înceapă judecata de la casa lui Dumnezeu?". Sau: "dacă dreptul abia se mântuieşte?"
Răspuns
Dumnezeu, care a zidit firea omenească, nu a creat împreună cu ea nici plăcerea nici durerea din simţire (din simţuri), ci a dat minţii ei o anumită capacitate de plăcere, prin care să se poată bucura în chip tainic de El. Această capacitate (care e dorinţa naturală a minţii lui Dumnezeu), lipind-o primul om de simţire îndată ce a fost creat, şi-a văzut plăcerea mişcându-se potrivnic firii, spre lucrurile sensibile, prin mijlocirea simţurilor . Dar Cel ce se îngrijeşte de mântuirea noastră a înfipt în mod providenţial în această plăcere, ca pe un mijloc de pedepsire, durerea, prin care s-a zidit în chip înţelept în firea trupului legea morţii, ca să limiteze nebunia minţii, care şi mişcă, potrivnic firii, dorinţa spre lucrurile sensibile .
Astfel, datorită plăcerii potrivnice raţiunii, care a pătruns în fire, a pătruns, ca un antidot, şi durerea conformă cu raţiunea. Aceasta e mijlocită de multe pătimiri, între care şi din care este şi moartea, şi are rostul să înlăture plăcerea potrivnică firii, ba chiar să o desfiinţeze cu desăvârşire, ca să se arate darul plăcerii dumnezeieşti în minte . Căci toată durerea având drept cauză a naşterii sale fapta unei plăceri care îi premerge, e o datorie pe care trebuie să o plătească în chip natural, în virtutea cauzalităţii, toţi cei ce sunt părtaşi de firea omenească. Fiindcă plăcerea potrivnică firii e urmată în chip firesc de durere în toţi cei a căror naştere a fost anticipată de legea plăcerii fără cauză. Iar fără cauză numesc plăcerea primei greşeli, întrucât nu a fost urmarea unei dureri premergătoare.
Deci după cădere toţi oamenii aveau în mod natural plăcerea ca anticipaţie a venirii lor pe lume şi nici unul nu era liber de naşterea pătimaşă prin plăcere. De aceea toţi plăteau în mod natural durerile ca pe o datorie şi ca pe o datorie suportau moartea de pe urma lor, şi nu se afla chip de scăpare pentru cei tiranizaţi silnic de plăcerea nejustificată (4) şi stăpâniţi în mod natural de durerile justificate şi de moartea cea atotjustificată de pe urma lor.516 Căci pentru desfiinţarea plăcerii atotnecuvenite era trebuinţă de durerile atotcuvenite de pe urma ei care sfâşiau în chip jalnic pe om (ce-şi avea începutul facerii în stricăciunea plăcerii şi sfârşitul în stricăciunea morţii). Iar pentru îndreptarea firii ce pătimea, trebuia să se iscodească o durere şi o moarte în acelaşi timp şi necuvenită şi necauzată; necauzată (nevinovată) prin faptul de-a nu avea plăcerea ca anticiparea naşterii, şi necuvenită prin faptul de a nu fi urmarea unei vieţi pătimaşe. Aceasta pentru că durerea şi moartea atotnecuvenită, aşezându-se la, mijloc între plăcere necuvenită şi moartea atotcuvenită, să desfiinţeze total originea atotnecuvenită a firii din plăcere şi sfârşitul ei atotcuvenit prin moarte, cauzat de acea origine. Şi aşa să se facă neamul omenesc iarăşi liber de plăcere şi de durere, recăpătându-şi firea limpezimea de la început, nemaifiind întinată de trăsăturile care au pătruns în firea celor supuşi fericirii şi stricăciunii
Pentru aceasta Cuvântul lui Dumnezeu, fiind Dumnezeu desăvârşit după fire, se face om desăvârşit, constatator din suflet mintal şi trup pătimitor după fire, asemenea nouă, afară numai de păcat, neavând câtuşi de puţin plăcerea răsărită din neascultare, ca anticipaţie a naşterii Sale în timp din femeie, dar însuşindu-şi, din iubirea de oameni, de bunăvoie, durerea de pe urma aceleia, care este sfârşitul firii . Iar aceasta a făcut-o ca, suferind pe nedrept, să desfiinţeze obârşia noastră din plăcerea necuvenită, care ne tiraniza firea; căci moartea Domnului na fost o datorie plătită pentru această obârşie din plăcere, ca la ceilalţi oameni, ci mai degrabă o putere opusă acestei obârşii. De asemenea ca să înlăture cuvenitul sfârşit al firii prin moarte, întrucât acesta (7) nu avea la El ca pricină plăcerea nelegiuită, pentru care a pătruns (acest sfârşit în fire) şi, care era pedepsită prin el după dreptate.
Căci Domnul fiind înţelept, drept şi puternic după fire, se cădea ca înţelept să nu ignore modul tămăduirii, ca drept să nu înfăptuiască în chip silnic mântuirea omului stăpânit de păcat cu voia lui, iar ca atotputernic să nu se arate slab în aducerea la îndeplinire a vindecării.
Înţelepciunea şi-a arătat-o în modul tămăduirii, făcându-se om fără vreo schimbare sau ştirbire. Cumpăna dreptăţii a arătat-o în mărimea pogorârii, luând de bunăvoie osânda noastră în trăsătura pătimitoare a firii Sale şi făcând din această trăsătură o armă spre desfiinţarea păcatului şi a morţii de pe urma lui, adică a plăcerii şi a durerii de pe urma ei. Pentru că în trăsătura pătimitoare stătea puterea păcatului şi a morţii, adică domnia silnică a păcatului prin plăcere şi stăpânirea morţii prin durere. Căci e vădit că în trăsătura pătimitoare a firii stă puterea plăcerii şi a durerii. Pentru că vrând să scăpăm de simţirea chinuitoare a durerii, ne luăm refugiul la plăcere, încercând să ne mângâiem firea torturată de chinurile durerii. Dar grăbindu-ne să tocim împunsăturile durerii prin plăcere, întărim şi mai mult zapisul aceleia împotriva noastră, neputând ajunge la o plăcere eliberată de durere şi de osteneli .
Iar tăria puterii atotcovârşitoare şi-a arătat-o dăruind firii neschimbalitatea prin toate cele contrare suferite de El . Căci dăruind firii prin patimi nepătimirea, prin osteneli odihna şi prin moarte viaţa veşnică, a restabilit-o iarăşi, înnoind prin privaţiunile Sale trupeşti deprinderile firii şi dăruindu-i acesteia prin, întruparea Sa harul mai presus de fire, adică dumnezeirea.
Făcutu-s-a deci Dumnezeu om cu adevărat şi a dat firii o altă obârşie pentru o a doua naştere, obârşie care o duce prin osteneală şi durere spre plăcerea viitoare. Căci protopărintele Adam, călcând porunca dumnezeiească, a dat firii altă obârşie decât cea dintâi, constatatoare din plăcere, dar sfârşind în moartea prin durere; şi a născocit, la sfatul şarpelui, o plăcere, ce nu era urmarea unei dureri de mai înainte, ci mai degrabă ducea la durere. Prin aceasta i-a dus, cu dreptate, pe cei toţi născuţi din el după trup, împreună cu sine la sfârşitul morţii prin durere, datorită obârşiei lor nedrepte prin plăcere. Dar tot aşa Domnul, făcându-Se om şi dând o altă obârşie firii, pentru o a doua naştere din Duhul Sfânt, şi primind moartea atotcuvenită din durere a lui Adam, devenită în EL atotnecuvenită, întrucât nu-şi avea ca obârşie a naşterii Sale plăcerea atotnecuvenită de pe urma neascultării protopărintelui, a adus desfiinţarea ambelor extreme: a obârşiei şi a sfârşitului făpturii omeneşti după chipul lui Adam, ca unele ce nu au fost date de la început de Dumnezeu. Şi aşa a făcut pe toţi cei renăscuţi în El duhovniceşte, liberi de vina ce apăsa asupra lor. Drept urmare aceştia nu mai au de la Adam plăcerea naşterii, dar păstrează din pricina lui Adam durerea care lucrează în ei moartea, nu ca o datorie pentru păcat, ci ca mijloc împotriva păcatului, potrivit unei orânduiri înţelepte dintr-o necesitate naturală . Iar când moartea nu mai are plăcerea ca mamă, care o naşte şi pe care trebuie să o pedepsească, se face în chip vădit pricina vieţii veşnice. Astfel, precum viaţa lui Adam din plăcere s-a făcut maica morţii şi a stricăciunii, la fel moartea Domnului pentru Adam (căci el era liber de plăcerea lui Adam), se face născătoare a vieţii
(Sfântul Maxim Mărturisitorul, Filocalia 3)

Şi cum poate organismul uman să se auto însănătoşească, când prin însăşi alcătuirea lui căzută tot timpul se strică fiind tot timpul mâncat de moarte prin corupere?
Iată ce spune Sfântul Maxim Mărturisitorul (Ambigua 42. Tîlcuire duhovnicească a modului în care s-a petrecut căderea lui Adam):
Protopărintele Adam, nerăzemîndu-şi ochiul sufletului în această lumină dumnezeiască, ci pipăind şi mîngîind ca un orb în întunericul neştiinţei cu amîndouă mâinile amestecătura materiei, s-a aplecat întreg spre simţire, predîndu-se ei. Dar primind prin aceasta veninul stri-căcios al celei mai amarnice fiare, nu s-a bucurat nici de rodul simţirii precum voia, încercînd să dobîndească, cum nu trebuia, cele ale lui Dumnezeu, fără Dumnezeu şi înainte de Dumnezeu şi nu după Dumnezeu. Iar aceasta nu se putea. Deci ascultînd de simţire care lua ca sfetnic pe şarpe mai mult decît pe Dumnezeu şl poftea pomul oprit, de al cărui fruct aflase de mai înainte că e împreunat cu moartea, făcîndu-şi din el pîrga mîncării, şi-a schimbat viaţa după asemănarea fructului, făcîndu-şi moartea vie în toată vremea petrecerii de aici. Căci dacă moartea e descompunerea făpturii, iar trupul, care se susţine prin afluenţă de mîncări, se descompune, în mod natural, necontenit, evaporîn-du-se prin curgere, Adam necontenit îşi ţinea în vigoare moartea pentru sine şi penlru noi prin cele de care credea că susţin viaţa. Fiindcă dacă ar fi ascultat mai mult de Dumnezeu decît de soţie şi s-ar fi hrănit din pomul vieţii, nu ar fi lepădat nemurirea ce i s-a dat, ci ar fi păstrat-o necontenit prin împărtăşirea de viaţă, odată ce orice viaţă se susţine printr-o hrană proprie şi corespunzătoare.

Terapia B(owen)aron 3
 

Iar hrana vieţii aceleia fericite este Pîinea ce s-a pogorît din cer şi a dat lumii viaţă, cum însuşi Cuvîntul cel neminoinos a spus despre Sine în Evanghelii. Ne-vrînd primul om să se hrănească cu aceasta, pe drept cuvînt a căzut din viaţa dumnezeiască şi a dobîndit o alta, născătoare de moarte, prin care îmbrăcîndu-se în forma iraţională (dobitocească) şi întunecîndu-şi frumuseţea negrăită a celei dumnezeieşti, a predat toată firea morţii spre mîncareť Prin aceasta, moartea trăieşte în cursul -acestei întregi distanţe temporale, făcîndu-ne pe noi mîncare ei înseşi, iar noi nu mai trăim niciodată în cursul ei, fiind neîncetat mîncaţi de ea prin corupere
Omul nu poate să se vindece prin sine însuşi ca să se smerească având nevoie de Hristos fie în calitate de Cap al Sfintei Biserici fie în calitate de Creator al medicamentelor. Gâdilăturile şi relaxările sunt desigur plăcute dar tocmai prin asta nu sunt medicamente, fiindcă nu sunt suferinţe ci plăceri şi deci nu pot vindeca ci cel mult pot alina pe om ca să-l facă un pic capabil să rabde suferinţa până la vindecare sau moarte. Cu groază mă gândesc la aceia care amână tratamentul nădăjduind în Baronul Bowen şi prin aceasta pierd trenul vindecării boala lor devenind incurabilă şi pierzându-şi nădejdea cea adevărată printr-una mincinoasă. Se vor putea ei oare regăsi în Biserică, se vor putea oare căi?
Autoreglajele organismului uman, puse de Dumnezeu în trup, se numesc homeostazie iar de creştini trupul susţinut de Pronia lui Dumnezeu, dar ele nu vindecă, nu aduc viaţa nici sănătatea pierdută ci ajută supravieţuirea adică menţin o relativă sănătate, pentru o scurtă vreme până la moartea finală ce pe toţi ne înghite. Iar dacă apare boala (când însăşi homeostazia este dereglată deci autoreglajele nu mai funcţionează) negreşit că trebuie o lucrare din afară viguroasă de suferinţă, care să-l însănătoşească, iar nu un gâdilat de Baron.
Masajul prin sine, dacă nu este nici prea mic (ineficient) nici prea mare (dăunător), creşte vascularizaţia locală şi are un efect de punere în circulaţie a sângelui şi deci ajută imunitatea. Dacă însă este un gâdilat, cum este descris în tehnica Bowen, nu are nici măcar acest efect.
Dacă însă tehnica Bowen are totuşi efecte (nepracticându-o nu ştim dacă are sau doar se laudă practicanţii ei că are pentru a ne escroca) atunci este cu mult mai grav. Aceste efecte (este dovedit prin logica ştiinţifică dacă nu introduci o energie raţională nu se produce nici un efect): nu se pot datora nici gâdilatului Bowen (căci nu duce la o accentuare a circulaţiei, fiind prea mic) nici imunităţii care lucrează numai prin asocierea 1. suferinţei (dureri, febră, transpiraţii şi stare de rău - şi nicidecum prin relaxare) cu 2, „ajutorul din străinătate” adică de la alţii pentru a ne smeri (consum de hrană şi/sau medicamente din afară).
Dacă sunt efecte confortabile reale, aşadar plăceri, ele nu pot veni din propriul trup aflat în durere ci ori de la omul ce face masajul ori de la duhul cu care lucrează.
Omul însă, chiar dacă se crede Baronul Minciună, nu se poate vindeca nici pe sine (nu se poate scoate pe sine din mlaştină) cum ar putea să vindece pe altul? El poate doar să provoace plăceri dacă nu este conştient de rolul vindecător al suferinţei, ca să o aplice raţional. Numai dacă nu are cumva puterea Baronului Minciună să ia calul (pacientul) între picioare şi să-l scoată din mlaştină, ceea ce noi ortodocşii nu credem în veac!
Rămân duhurile.
Dacă ar fi Sfântul Duh sau Sfinţii Îngeri desigur că n-ar minţi ci ar îndemna către Hristos prin Sfântul Maslu şi Biserică şi ne-ar lămuri de importanţa şi frumuseţea suferinţei, dăruindu-ne smerenie.
Dacă însă duhurile vindecătoare fac reclamă la erezii şi la practici mincinoase, cu nădejdea în vindecarea uşoară, fără întoarcere la Hristos şi la pocăinţă, prin sine însuşi sau prin alte făpturi (dar fără aportul Făcătorului prin darurile vindecătoare puse în medicina raţională, adică în creaţia văzută studiabilă în legile ei), este evident că nu sunt trimise de Dumnezeu ci doar îngăduite şi de aceea îi numim draci, fiindcă aceştia sunt.
Toţi bioterapeuţii folosesc minciuni care susţin posibilitatea autovindecării fără de Dumnezeu deci autoîndumnezeirea. Nu este oare evident că ascultă de acelaşi duh ucigaş care prin minciună l-a convins pe Adam să devină dumnezeu fără de Dumnezeu?
Ioan 8:44 Voi sunteţi din tatăl vostru diavolul şi vreţi să faceţi poftele tatălui vostru. El, de la început, a fost ucigător de oameni şi nu a stat întru adevăr, pentru că nu este adevăr întru el. Când grăieşte minciuna, grăieşte dintru ale sale, căci este mincinos şi tatăl minciunii.
Fac 3:5 Dar Dumnezeu ştie că în ziua în care veţi mânca din el vi se vor deschide ochii şi veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul”.
Adam n-a ştiut de aceasta şi de aceea a fost iertat, dar noi acum ştim şi nu avem nici o scuză să mai fim păcăliţi, iar dacă am fost păcăliţi haideţi să ne trezim.
Dacă vă uitaţi la cei ce practică terapia Bowen
http://vindecareaeintine.blogspot.ro...ica-bowen.html
http://www.blogger.com/profile/06754703681112774105
veţi vedea că gusturile lor se învârtesc în jurul aceloraşi religii care propovăduiesc mântuirea/vindecarea Münchhausen, prin meditaţii yoga, contopirea cu Nirvana, prin religiile panteiste ce vor să ne mintă că noi suntem dumnezei prin noi înşine, prin firea noastră şi nu prin Hristos după har, iar dacă totuşi fac vreo trimitere la Hristos (folosind cuvinte ca „Trezvia, paza mintii si curatia inimii” spre înşelare iar nu cu sensul lor original ba chiar furând, ca şi vrăjitorii obraznici - vedeţi că poza este trucată după contururile de alt contrast!-, numele Preasfânt al Maicii Domnului spre a-şi acoperi mincinos şi hulitor vrăjile lor înşelând pe cei naivi - dar dintre ortodocşi cine-i crede?- că ar lucra cu blagoslovenia Sfintei Preoţii) apelează fără discernământ la papism sau orice altă formă de creştinism privit doar ca o sursă de energie magică evitând singura cale de vindecare reală: pocăinţa în Hristos, adică Sfânta Biserică Ortodoxă, care desigur blagosloveşte şi puterea vindecătoare raţională din făptură dar ne şi fereşte de cea fals raţională, numită azi cu un nume generic: Medicina Alternativă sau holistică.
Îmi dau seama că răspunsul meu nu este dus până la capăt şi ar trebui argumentat şi cu citate din literatura medicală ce demontează şi această terapie Bowen. Ce este interesant este un mic amănunt: că, de fiecare dată când o mască alternativă este demascată şi vădită, vrăjmaşul fals vindecător o şi schimbă prezentându-şi aceeaşi răutate veche ca fiind o bunătate nouă în mod pompos:
Mi-ar face plăcere să merg pe firul fiecărei ramuri de azi a Medicinei Alternative pentru a o demonta ştiinţific şi teologic dar nu ştiu dacă îmi va mai da Dumnezeu acest timp. Poate voi mai scrie, dacă îmi ajută Dumnezeu peste vreun an, după ce voi arăta că moaştele papiste sunt mumii şi voi mai da un material despre Sfintele Moaşte autentice, dovadă împotriva reîncarnării. Aceste materiale ar trebui să încheie succesiunea de articole teologice care arată că şi în creştinism şi chiar în mod văzut în trupuri (chiar şi moarte prin falsele moaşte, deci cu atât mai mult în cele vii prin false vindecări) diavolul are dreptul de a ne încerca libertatea şi discernământul prin propunerea falsei mântuiri, falsei învieri, falsei medicini, falsei îndumnezeiri.
Mă iertaţi că acum nu mai pot continua, rugaţi-vă şi pentru mine să-mi termin studiile şi cartea la care sunt astăzi chemat spre a o finaliza şi care îmi absoarbe tot timpul cu multă bucurie, pentru a avea folos de pocăinţă în Hristos.
Cu dragoste, Alexandru

Multumesc pentru clarificarile aduse.

Dumnezeu sa va ajute sa va terminati studiile cu bine si sa faceti tot ce este placut Lui.

Preasfintitul Ieremia Zavoratul
 

„Iata o pilda vrednica de urmat pentru toti bolnavii:
Odata, un frate s-a imbolnavit si, silindu-se, lucra, iar cand era singur in chilia sa Il ruga cu lacrimi pe Domnul sa ii dea sanatate. Dupa aceea isi spunea singur: «Vai mie, nepasatorului! Sufletul meu e bolnav tot timpul si de el nu ma ingrijesc, dar cand mi se imbolnaveste putintel trupul cer de la Domnul, cu lacrimi, tamaduire... O, Doamne Iisuse Hristoase! Tamaduieste-mi si sufletul si trupul, ca sa nu fiu povara fratilor.»”

Retetar duhovnicesc sau Doctorie duhovniceasca adunata din lume, Editura Sophia, 2013

Buna seara, nu am cuvinte sa spun cat de prost ma simt pentru aceasta pacaleala cu cartea intitulata "Convorbiri astrale cu Sfantul Arsenie Boca"!!! Pacat ca nu am citit postarea dvs mai inainte... Cartea se vinde la tipla, nu am avut posibilitatea sa o rasfoiesc inainte! Femeia asta pur si simplu se folosete de numele unui sfant ortodox, chiar daca nu a fost canonizat deocamdata, este un nume cu greutate in lumea noastra ortodoxa, pt a-si vinde prostiile ei. Nu am citit toata cartea, doar primele 2- 3 pagini, din care razbate parca mandrie si egocentrism si m-am oprit la urmatorul citat: "de azi nu mai poti fi om; in jurul corpului meu fizic aveam intre 3 si 5 cm de lumina divina. Te-ai convins de puterea mea, te imbrac in roz. Fara sa mai spuna ceva am inteles ca intr-o viata anterioara a fost copil in Tibet, ajuns la stadiul de intelept"......Deci pur si simplu oribil!!! Oare legal nu se poate face nimic pentru a oprii asemenea porcarii, pt a nu mai fi legate de credinta noastra ortodoxa????

nu am mai postat de ceva timp
 

Domnule Alexandru Anastasiu,

Pe dumneavoastra cine v-a invatat sa judecati Lumea?
Aveti atat de multa dragoste incat aproape tot ceea ce nu cunoasteti spuneti ca e diavolesc.
Gresiti, dragul meu domn.
Credeti ca Iisus Hristos este de acord cu extremismul dumneavoastra?
Putinul timp este pentru Iubire, nu pentru judecata.