Din fericire,inteligenta nu este conditionata de starea materiala;si desigur daca un copil pierde educatia oferita in gradinita nu inseamna ca a pierdut totul,educatia incepe in gradinita este adevarat insa nu se termina aici!
Si in plus mai exista si cei "7 ani de acasa"care intra in componenta"educatiei" si de care mamicile trebuie sa tina cont:)

Exemplul folosit cu oul kinder si papusa este irelevant pentru neputinta materiala a unei familii-mai sunt cazuri in care parintii nu vor sa dezvolte la extrem ego-ul copiiilor si din acest caz nu le ofera tot ce acestia cer fara discernamant.

In alta ordine de idei,nu stiam ca se percep taxe la gradinitele de stat...nu ar trebui

Sigur că inteligenţa nu e condiţionată de starea materială, dar e hrănită de aceasta. Nu ştiu dacă ai copii, însă toate jucăriile educaţionale şi cărţile pentru copii sunt foarte scumpe. În plus, e demonstrat (şi am observat şi eu, în puţinii mei ani de muncă) faptul că un copil care călătoreşte mult şi vede locuri diverse, e mult mai deschis şi se dezvoltă mai repede, din toate punctele de vedere. Şi nu vorbesc neapărat de călătorii în străinătate sau ştiu eu pe unde. Ci week-end-uri la pădure, pe munte etc. Nici alea nu le poţi face fără să scoţi câteva sute de lei din buzunar. Da, cei şapte ani de acasă contează mult, dar la şcoală, din câte ştiu eu, se cere să ai grupa pregătitoare. În plus, la grădiniţă se dezvoltă unele abilităţi pe care e greu să le dezvolţi acasă cu copilul tău, dacă nu ai măcar cunoştinţe de bază de pedagogie şi psihologia copilului. La asta se adaugă faptul că pentru a-i dezvolta personalitatea unui copil, e nevoie de multă socializare. La grădiniţă copiii socializează mult, învaţă regulile de convieţuire, de integrare într-un grup, de comportament în contact cu adulţi şi copii de vârsta lui.

Nu e vorba de a oferi fără discernământ. E vorba că unui copil nu trebuie să-i oferi doar cele strict necesare: haine, mâncare şi cărţi din care să înveţe ceva. Are şi el micile lui plăceri, aşa cum au şi adulţii. Copilul se simte marginalizat şi diferit de ceilalţi, atunci când ceilalţi au, iar ei nu. Exemplu: la grupa mea, avem ziua jucăriilor, o zi pe săptămână când copiii au voie să-şi aducă de acasă jucăria preferată. Am un copilaş care vine de fiecare dată cu aceeaşi jucărie (veche şi uzată) şi mi-a spus săptămâna trecută "eu sunt sărac, de aia nu se joacă copiii cu mine".


Taxa la grădiniţă... Nu, nu se cere taxă de şcolarizare. Se percepe o taxă de hrană, la grădiniţele cu program prelungit, care e 7 lei pe zi (poate diferă de la o grădiniţă la alta, dar nu cu mult). Asta e aproximativ 140 de lei pe lună. Apoi, se mai percep 15 lei pe lună pentru apă (că nu e voie să se dea copiilor apă de la robinet, mai nou, aşa că se cumpără aparate de apă, cu bidoane din-acelea de 19 l), prosoape de hârtie, hârtie igienică, batiste de hârtie (că nu se mai dă de la grădiniţă), vreo 20 de lei pentru opţionale (asta depinde, de cine optează pentru ele). Mai e 100 de lei fondul pentru rechizite (ca să se cumpere în grupă hârtie albă şi colorată, creioane, acuarele, pensule, plastilină etc) şi fondul grădiniţei, tot 100 de lei pe an. Dacă faci un calcul, iese destul de mult. Vorbesc despre grădiniţa unde lucrez eu, care nu e pretenţioasă, e o grădiniţă de cartier, cu copii provenind din familii modeste.

Poate ca tu esti cu adevarat o persoana plina de compasiune si mila,si de aceea esti inclinata mai tare inspre a vedea partea goala a paharului...
In realitate, totusi,cred ca procentul oamenilor extrem de saraci e unul totusi mai mic...

Chiar azi am fost la Cora, si iesind sa merg inspre masina din parcare,nu am putut sa nu observ un "roman" ,un cetatean simplu ca oricare altu (ca nu e nici becali,nici patriciu !) si care alaturi de o masina de teren noua,scumpa si luxoasa, isi descarca caruciorul asa de plin de cumparaturi ca dadea pe afara ! Gandeste-te cat costa sa umpli un carucior cora pana la varf ???

La fel cum Domnul Isus,ne-a aratat practic prin exemplu personal si viu, cum sa procedam in viata de zi cu zi urmandu-l pe El,asa,cred ca pot si unii dintre noi,fara a fi invinuiti de marire sau lauda, sa ne arate,fara fereala, faptele lor bune si generoase la adresa semenilor.
Ca vazand ,noi, cei care suntem zgarciti, nemilosi si rai,ce fapte bune fac alti semeni de-ai nostri,sa ne mustre constiinta si sa facem mai mult si noi...

Era odata pe forum un o postare in care fiecare om era invitat sa zica o fapta buna !
Ce credeti ca scriau?
Cei mai multi se fereau sa zica ca au facut o fapta buna,si numai extrem de putini erau cei care ziceau ceva concret ! Si chiar era o dezbatere aprinsa pe subiectul daca sa zici sau sa nu zici !

Eu mă gândesc cam câte taxe trebuie să fi plătit acela pentru statul social care, teoretic, are grijă de săraci. Şi mă ia cu ameţeală.

Ceva gen Land Rover ? Cam 80 000 de euro. Atunci înseamnă că în chiar momentul când a achitat-o, 19 200 de Euro (adica 80 440 de RON) au intrat în buzunarul statului, pentru cei săraci. Ca să o înmatriculeze, a mai plătit o taxă cu al cărei nivel nu sunt la curent. Ca să ajungă cu ea la Cora, a băgat benzină: mai mult de jumătate din valoarea benzinei s-a dus la săraci, ca TVA şi acciză. Cora este la capătul oraşului, nu ? Ca să meargă un pic mai încolo, are nevoie de Rovinietă, proporţională cu cilindreea care trebuie să fie de peste 3000 de cmc.
Depinde mult de ce anume era în căruciorul acela plin moţ. În medie, umplerea lui costă în jur de 500 de RON. Când a trecut pe la casă, aceşti 500 de RON i-a plătit (rotunjit) astfel: 400 de lei cât a costat, de fapt, marfa şi 100 de lei a dat pentru săraci, ca TVA.

Deci iata cum se ia de la bogati si se da la saraci! Vrei, nu vrei, donezi pentru saraci! Cu cat doresti mai mult lux, cu atat "milostenia" e mai mare..

si eu am lucrat in invatamant. am lucrat la o gradinita cu copii saraci.

este o mare greseala, cu adusul jucariilor de acasa. unul mai instarit isi aduce o jucarie frumoasa, cel care n-are, o vede, isi doreste si apoi sufera pt ca n-o are. copii tind sa faca ''bisericute'' , copii instariti se joaca impreuna, iar cel care n-are o jucarie frumoasa, ramane marginalizat mereu, si sufera cumplit, de aceea la gradi copii se joaca cu jucariile din clasa.

Nu poate fi ceva mai dureros pentru un parinte decat sa-si stie copilul marginalizat. Mereu m-am intrebat de unde le vine copiilor sa faca discriminari sociale de mici??? Oare primesc de la parinti instructiuni cu cine sa se joace? Sau au ei un instinct anume care ii face sa-si doreasca companii asemanatoare din acest punct de vedere? Sau e pura coincidenta?

E interesant ca la varsta asta, nu se fac discriminari pe baza inteligentei. Copiii sclipitori sa se joace separat de copiii mai putin dotati intelectual.Culmea, ca se fac discriminari numai pe criterii financiare. Oare de ce??

Nu este deloc o mare greşeală. Copiii mici (mă refer în special la cei de grupă mică) se adaptează destul de greu la schimbarea majoră din viaţa lor pe care o presupune începutul grădiniţei. Au nevoie de ceva familiar, de acasă, ca să le dea sentimentul de securitate. O despărţire prea bruscă de tot ce e familiar pentru el poate fi marcantă pentru copil. În primele săptămâni, veneau mereu cu câte o jucărie după ei. Apoi am instituit "Ziua jucăriilor", tocmai pentru a nu face despărţirea prea brusc şi subit. Rămâne la latitudinea şi bunul-simţ al părinţilor să nu-şi trimită copiii cu cele mai scumpe jucării, pe care alţii nu şi le permit.

Lilith draga, tu fiind educatoare, nu ai gasit vreo explicatie la atitudinea aceasta? N-ai observat care ar fi cauza?