Cati dintre voi, barbatii, v-ati insurat cu o fata de care v-ati indragostit asa... la prima vedere?
Cred ca argumentul asta cu "la prima intalnire aspectul fizic conteaza" este o scuza, o scuza pentru a spune ca defapt acesta este foarte important pentru multi.

Adevarul este ca dragostea adevarata (nu pasiunea, atractia fizica, ci dragostea, indragosteala de o persoana fara de care simti ca nu mai poti sa existi) presupune o relatie. Astfel, eu stiu multi prieteni care au casatorii reusite dar care si-au cunoscut sotii/sotiile intr-o imprejurare care i-a determinat sa aiba o relatie cu aceta/aceasta: o relatie de colegialitate de exemplu (colegi de facultate, de servici, de... sport) care a evoluat in prietenie (datorita intereselor si caracteristicilor comune ale celor doi) si apoi in dragoste (cand si-au dat seama ca defapt sunt suflete pereche, ca se completeaza unul pe altul si ca nu isi pot da seama cum au trait unul fara altul pana atunci). Eu cred ca asta este evolutia normala.

Ca un crestin sa isi gaseasca sotul/sotia intr-un club (discoteca, bar, etc.) in care a iesit intr-o seara cu prietenii mi se pare putin probabil. Un om (ne-crestin) isi poate gasi acolo "o partida", o aventura dar .... nu un partener de viata. Avand in vedere insa ca un crestin nu cauta astfel de "aventuri", nu cauta parteneri de o noapte ...

gresesti. Chiar Dumnezeu spune acest lucru:
"Dar Domnul a zis către Samuel: "Nu te uita la înfăţişarea lui şi la înălţimea staturii lui; Eu nu Mă uit ca OMUL; căci OMUL se uită la faţă, iar Domnul se uită la inimă". (1 Regi 16:7)
Dupa cum vezi aspectul fizic conteaza

e in constitutia noastra creata de Dumnezeu, sa ne atraga si fizicul la persoana de sex opus, problema e ca unii pun pret doar pe fizic.

Eu nu incercam sa spun ca aspectul fizic nu conteaza, ci doar ca nu este premiza de la care se pleaca pentru o relatie de casatorie crestina. Uite eu sunt o femeie relativ frumoasa: nu sunt fotomodel, dar nici nu am defecte majore si multa lume mi-a spus ca apreciaza la mine diferite aspecte fizice: faptul ca am o fata luminoasa si care arata mult mai tanara decat sunt in realitate, zambetul, ochii, parul cret care are o culoare foarte stralucitoare desi nu e vopsit, picioarele, bustul, etc. Totusi, nu sunt maritata si am prietene care din pacate s-au nascut cu anumite defecte (unele care ies foarte mult in evidenta) dar care si-au gasit jumatatea deja si si-au intemeiat o familie fericita.

Da, atunci cand vezi o persoana, primul lucru care iti sare in ochi este aspectul fizic, dar aici e vorba de atractie fizica nu de dragoste. Nu te indragostesti de un om pentru ca arata bine. In schimb, asa cum spuneam, atunci cand esti intr-un colectiv de oameni zi de zi (la scoala, la serviciu, etc.) te poti indragosti de caracterul unei persoane care are o infatisare obisnuita, care nu a iesit in evidenta prin acest aspect la prima vedere. Prin urmare, din punctul meu de vedere, aspectul fizic este aproape irelevant atunci cand iti doresti o relatie de durata si nu doar una sexuala sau un flirt adolescentin.

Pot deasemenea sa iti spun ca eu am intalnit barbati care la prima vedere mi s-au parut chiar un pic respingatori (ca aspect), dar apoi, cunoscadu-i, dicutand cu ei, au crescut foarte mult in ochii mei.

In ceea ce priveste aspectul fizic, pentru mine, conteaza doar sa fii ingrijit: sa nu fii nespalat, mirosind a transpiratie, cu aceleasi haine pe care le porti de 2 saptamani si in care ai dormit aseara :D .... OK poate ca am exagerat un pic, dar cred ca ai prin ideea, nu? ;)

Avand in vedere ca subiectul este "Suferinta fetei nemaritate", cred ca discutiile de aici se refera la relatii de genul celor descrise de mine, pentru ca persoana care a initiat discutia este o femeie matura care cauta un partener pentru tot restul vietii.

Tocmai am făcut un duş şi mi-am tăiat unghiile. Am burtă, sunt guşat şi se vede la mine un început de chelie, mai ales dacă se uită cineva în jos la mine, fiindcă am un metru şaizeci. Dar am un fond bun. Ieşim în week-end la un film pe bulevard ?

Sigur :) .... Totusi, sper ca iti mai faci cateva dusuri pana atunci :P
Anyway, cand vii pe la Timisoara, lasa-mi un mesaj ;)

A cauta pe un forum raspunsul la intrebare "de ce nu-mi gasesc parterner de viata" e echivalentul tentativei de a rezolva o ecuatie diferentiala cu matematica de nivelul clasei a doua.

Un om + mediul sau social este tocmai aceasta ecuatie comlicata iar ceea ce transpare pe un forum este foarte putin din ceea e nevoie pentru un raspuns in directia asta.

Omeneste vorbind raspuns este socializarea, spiritual vorbind rugaciunea, probabil in practica si una si alta.

Oricum, mai bine sa nu fii casatorit si sa-ti para rau ca nu esti decat sa fii casatorit si sa-ti para rau ca esti si sa-ti fuga mintea la "alternative".

Din experienta, fiecare spune ca e mai bine cum e celalalt. Adica aia casatoriti le spun celor necasatoriti: "ferice de voi, ca nu aveti griji". Cei necasatoriti spun casatorititlor: "ferice de voi ca aveti cu cine imparti grijile"
Si tot din experienta mea... mai mari sunt regretele pentru ceva ce nu ai facut decat pentru ceva ce ai facut ;)

Domnisoara care a deschis topicul nu incerca sa gasesca motivul pentru care nu s-a maritat, ci cauta alinare. Motivul, cel putin in cazul meu, cred ca este voia lui Dumnezeu, caci in rest nu ma deosebesc prea mult de alte fete de varsta mea care s-au maritat. Poate chiar (scuza-mi lipsa de modestie) in comparatie cu unele dintre ele am o calitate sau doua in plus.

asa e.
si ca sa fiu mai clar, ca am spus "mai frumoasa" nu m-am referit la una siliconata, botoxata, etc.
ma refeream la frumusetea fizica naturala.

e ceva instinctual, care este valabil si pentru fete.
chiar daca, in cazul fericit, ratiunea invinge si o abordezi pe a 2a, a 3a in "topul frumusetii, primul instinc te impinge intotdeauna spre prima.
nu cred ca ar trebui sa ne rusinam cu asta.