![]() |
Citat:
|
Citat:
La televizor, in ziare si'n general in mass-media se promoveaza intens. Insa daca privim in trecut, asa ceva era de neconceput. Nu vedeai un yankee cu o africanca sau un african cu o yankee. Sau un roman cu o tiganca sau o tiganca cu un roman. Personal, am intrebat si pe cativa batrani si nu erau de acord! Daca sora/fratele, fiica/fiul, tatal/mama dumneavoastra ar umbla cu un negru/negresa sau tigan/tiganca, ati fi de acord? Vreau un raspuns sincer chiar daca stiu ca este un subiect delicat. Ce parere aveti? Aceste cuvinte le-am scris fara nici un sentiment de rasism sau ura impotriva altor rase. Vreau sa cunosc doar parerea voastra sincera. |
Citat:
|
Citat:
Teoretic , as zice : DA , care-i problema ..important e sa se iubeasca , sa se inteleaga..nu conteaza rasa .. Sincer ,as zice : Doamne , fereste ! si iar sincer nu stiu de ce ! Probabil datorita prejudecatilor ..cu toate astea n-am nici un sentiment negativ legat de aceste rase ( le-ai ales cu intentie doar pe acestea ?! ) ..pare contradictoriu dar asta simt , sunt de acord cu aceste casatorii dar nu la noi in familie ! Daca as fi fost dintr- o familie de negri cred ca tot asa as fi gandit . fiecare cu limitele lui .. Si parerea ta sincera care este ? |
Citat:
Dar si altadata se amestecau rasele si natiile. Nu exista natie pura. Cate popoare migratoiare au trecut orin Romania, crezi ca nu au lasat nici o urma? Eu cred ca altceva trebuie sa-i uneasca pe oameni, nu rasa sau nattiunea. Uite ce zice sfantul Pavel: in Hristos, sa nu mai este nici grec nici iudeu. Cunosc un preot ortodox care este casatorit cu o japoneza ortodoxa, de exemplu.. Au copii minunati si sunt o familie de dat de exemplu. Amestecul devine o problema daca nu exista nici un principiu unificator. Ce as zice daca in familia mea cineva s-ar casatori cu cineva de alta natie sau rasa? Pai, m-as bucura, daca ar fi uniti si ar avea in comun lucrurile esentiale. Mi s-ar parea interesant sa am in familie pe cineva diferit de noi ceilalti, chiar. De altfel, si eu sunt casatorita cu un belgian. Daca traiam cam acum 100 de ani, familia lui s-ar fi impotrivit vehement cael sa se casatoreasca cu o venetica si poate cine stie, asta ne-ar fi despartit pana la urma. Asa ca sunt recunoscatoare pentru acest efect colateral al globalizarii. Incercati sa vedeti problema din unghiul vostru, a atunci cand cineva il intreaba pe Hristos cine este aproapele meu, iar El ii spune o parabola din care este PENTRU CINE suntem noi aproapele (ma refer la Bunul samaritean). Intrebarea sa fie deci: cum m-as simti daca cineva nu s-ar casatori cu mine deoarece familia lui ar fi contra, pentru ca eu sunt de alta rasa sau alt neam? |
Citat:
Multi romani incep sa uite limba romana. Altii, iti vorbesc in ... italiana :22:! Asta nu inseamna ca n'am prieteni de culoare sau tigani. Vorbim, radem dar tot mai bine e cu proprii compatrioti si compatriote! Parerea mea! |
Sunt de acord cu Antonio ca nu sunt bune casatoriile interculturale.
Pe de o parte pentru ca facând parte din culturi diferite, cei doi nu vor ajunge niciodata la o comuniune sufleteasca profunda. Pe de alta parte, Dumnezeu a rânduit pastrarea neamurilor nu disparitia lor. Si nu în ultimul rând, copiii rezultati din casatorii mixte sunt personalitati cu probleme, nefericiti. |
Citat:
|
Cumva nationalism/rasism?
Am impresia din unele postari ca se tinde putin spre nationalism/rasism.
Numai intre noi sa ne casatorim, numai noi suntem buni etc. Eu zic sa avem grija cu astfel de idei. Casatoriile mixte in anumite limite nu sunt rele. Totul depinde de oameni. Unii reusesc sa se deschida si sa depaseasca niste lucruri, sa se respecte din toate punctele de vedere, altii nu. Si la o comuniune sufleteasca se poate ajunge si cu oameni de alta nationalitate/confesiune. Exact ca si la casatoria intre ortodocsi. Mai greu este cu alte religii necrestine, respectiv cu alte culturi si traditii mai indepartate (africani, asiatici, etc.) de lae noastre, nu numai geografic. Pe urma fiecare om are limitele lui. Sunt oameni care se casatoresc cu orice nationalitate, inclusiv mainoritatile de care s-a amintit mai sus. Altii nu pot. Nimeni nu spune ca este usor. Nici o casnicie nu este usoara de fapt, peste tot exista probleme, mai ales daca oamenii sunt superficiali si in alege partenerul, dar si la despartire. Copiii rezultati din casatorii mixte nu au nici o problema. Le este mai greu cu multilingualismul, dar si asta este spre folosul lor pana la urma. Identitatea putem si trebuie sa ne-o pastram indiferent de situatie. Chiar daca suntem in alta parte, sau cu altcineva, noi tot romani ramanem pana la moarte. Cu limba este alta problema. Tendinta naturala este de a o uita daca nu o folosesti/auzi/citesti macar. Tot noi trebuie sa avem grija: conversat, corespondat cu ai nostri, citit, mers la biserica romaneasca, facut (ca exercitiu) traduceri mereu, ceva radio sau TV romanesc. Problema este alta aici: sunt multi care vor sa uite ca sunt romani, vor sa stearga asta din ei si din copiii lor. Acesti evita concetatenii, evita sa vorbeasca in limba romana, nici cu copii cu o fac si nu-i invata romaneste. Pentru copii este cel mai usor sa uite limba, ei integrandu-se la scoala, cu alti copii, al sport in limba locului. Si poate apuca doar putin, sau chiar de loc sa invete limba de la parinti si alte rude in prealabil. Unii sunt plecati de mici, altii sunt nascuti acolo. N-am inteles exact care este problema cu aceste cazuri. Poate deceptii in tara, sau...snobism, etc.(sa nu folosesc termeni mai duri). Deci depinde numai de noi ce drum alegem. Sa nu dam vina pe altii. |
Revenind la subiect...
as vrea sa spun ca eu am sentimente amestecate legate de tara.
Am observat in timp ca s-au mai schimbat lucrurile, dar din pacate unele si in rau. Inca este saracie, deruta. Nu avem de la cine lua exemplu si invata, am mai spus pe alt fir. Noi urmam un drum invers de al altora: noi adica de la stanga la dreapta, altii vor de la dreapta mai spre stanga. Acum si cu criza asta...Cand vad ce someri trebuie sa apara si la n oi, concedii fara plata (acele 10 zile), peste tot concedieri si inchideri de firme. Oare de ce pe noi ne loveste mereu cel mai greu? Doar si altii trec prin criza. Probleme inca si inca in sanatate. Nu-i vorba ca este greu acum peste tot. Partea pozitiva: Tot partea culturala si naturala ramane: locuri frumoase, librarii si anticariate pline de carti bune, spectacole, concerte. Oamenii, si asta imi place, se imbraca mult mai frumos decat in vest. Dupa cum auzeam la televizor (acolo comparatia se face intre vest si alt stat estic), oamenii(femeile) inca pun valoare mare pe aspectul exterior si pre putin pe cel interior (minte, scoala, cultura). Da, imi plac in tara si credinta, bisericile. In rest, cine are inca persoane dragi si locuri de care se simt legate este mare lucru. Exista oameni care tanjesc mereu dupa produsele romanesti indragite: sarmale, ciorbe, carnati, branza, anumite dulciuri (eu nu le gasesc bune ca acum multi ani inainte), anumite legume si fructe locale (leustean, loboda, gutui etc.). Ma rog, ca la mama acasa. Altii cauta cartile... Mai sper sa fie mai bine in tara. Nu stiu cand. Si sa fie si oamenii mai buni. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 18:49:09. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.