Pacat de moarte , invidia este cu adevarat nascocirea demonilor pornita din acea "invatatura" a sarpelui, care are ca scop indepartarea noastra de cele vesnice intru Imparatia lui Dumnezeu !

23 Iulie - Lunea celei de-a VIII-a săptămâni după Rusalii
 

Evanghelia zilei :


Matthew 16.1-6

And the Pharisees and Sadducees came, and to test him they asked him to show them a sign from heaven. He answered them, “When it is evening, you say, ‘It will be fair weather; for the sky is red.’ And in the morning, ‘It will be stormy today, for the sky is red and threatening.’ You know how to interpret the appearance of the sky, but you cannot interpret the signs of the times. An evil and adulterous generation seeks for a sign, but no sign shall be given to it except the sign of Jonah.” So he left them and departed. When the disciples reached the other side, they had forgotten to bring any bread. Jesus said to them, “Take heed and beware of the leaven of the Pharisees and Sadducees.”

Și în românește : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=55&cap=16

Are dreptate parintele!
In urma cu 2 ani,o verisoara de care ma simt legata ca de o sora(eu neavand surori sau frati)s-a suparat pe mine invocand niste motive copilaresti.Rezultatul a fost ca m-am suparat si eu pe ea si nu am mai vrut sa vb pana acum ceva timp cand,departarea si amintirile anilor copilariei,a tuturor momentelor bune din familie,impreuna,si-au spus cuvantul
.
Este aproape imposibil sa nu ai amintiri frumoase sau ganduri bune despre un om,insa daca lasi mandria/orgoliul sa guverneze sunt slabe sanse sa-ti mai pese de procentele bune dintr-o relatie interumana.
Desigur,ca multi ar dori sa restaureze o prietenie avariata,insa le este foarte greu sa spuna"te rog,iarta-ma!"iar celeilalte parti sa ierte.
Cred ca suntem mult mai inclinati sa gandim extremist,spre un pol decat global,echilibrat.Adica daca un om face mai multe rele decat bune,este un om rau ,unul bun cu ceva rele este un"om pe care nu poti sa pui baza" si in sfarsit credem despre om ca este bun,numai daca este Sfant :)


Pe de alta parte,invidia poate interveni intr-o frumoasa relatie de prietenie ,dar asta poate fi dezbatuta pe un alt topic.

Of, imi pare rau sa aud asta. Poate va impacati repede... Acum, nu stiu, poate nu trebuie neaparat sa spui iarta-ma, ci sa ii arati ca nu esti suparata pe ea, sa reluati legaturile, incet-incet.
Acum, si eu stiu ca anumite lucruri sunt greu de pus inn practica, dar am observat ca de ajutat poate ajuta harul pe care il primesti la spovedanie - de exemplu, spui ca esti suparat cu X si nu stii cum sa te impaci - si apoi face Dumnezeu in asa fel incat lucrurile sa se aseze.

Apoi, rugaciunea ajuta. Exista si rugaciuni de impacare - http://www.dervent.ro/rugaciuni.php?...CIUNE_IMPACARE
http://dindragoste.unica.ro/rugaciun...ne-7689802.php
http://www.ortodoxia.md/rugaciuni-si...celor-invrjbii


Na, acum o fi mai greu, dar noi suntem crestini si trebuie sa urmam legea Domnului. Nu stiu, mie mi se pare foarte greu sa ierti pe cineva care ti-a facut un rau cu adevarat rau, pe o mama care te azvarle in strada, pe un sef care iti opreste salariul cuvenit, pe un sot dezinteresat, pe familia care te exploteaza, desi stie ca esti grav bolnav (toate exemple din realitatea mea inconjuratoare, iar persoanele care patesc aceste lucruri, macar ca nu sunt crestini păracticanti, isi duc crucea admirabil si nu poarta ura sau suparare persoanei care le face rau, pentru ca, in majoritatea cazurilor, o iubesc). Dar asa, o mica lezare de orgoliu e o nimica toata!

M-as bucura tare mult sa aud ca te-ai impacat cu verisoara ta.

Aaaaahhhhhh nuuuu...noi ne-am impacat,eu am pus imediat mana pe telefon intr-o buna zi,si mi-am zis"fie ce-o fi!":4:
Noi am dormit impreuna,am mancat impreuna,am facut multe nazbatii impreuna,ne leaga multe evenimente,amintiri,momente...
Pentru mine nu mai este un gest interzis a spune"iarta-ma",dar sunt si unii care nu te iarta ,chiar daca iti zic ca da.

Verisoara mea este o persoana bolnava,nefericita,neimplinita,fara serviciu,fara multe...daca as mai fi si suparata pe ea,ar fi prea mult pt amandoua;i-am promis ceva sprijin pana sa se mai puna pe picioare,se simte ca nu are nici un sprijin si este debusolata.

Ca idee si ea a suferit aceiasi operatie in copilarie,ca si nepoata doamnei Hartford,iar familia ei este incapabila de compasiune,de afectiune;vedeti ca multe probleme psihice,neimpliniri si traume se nasc din relatia cu parinti din astia reci,indiferenti,necomunicativi,care nu-si exprima afectiunea!
Ca sa nu mai vb si despre faptul ca parintii tratateaza diferit un copil bolnav,nepunticios de unul sanatos,in putere.Isi pun toata dragostea in cel sanatos(meschinarie)si-l trateaza mai prejos pe cel nevolnic(asta in familiile necredincioase).

25 Iulie - Miercurea celei de-a VIII-a săptămâni după Rusalii
 

Apostolul :


1 Corinthians 10.12-22

Therefore let any one who thinks that he stands take heed lest he fall. No temptation has overtaken you that is not common to man. God is faithful, and he will not let you be tempted beyond your strength, but with the temptation will also provide the way of escape, that you may be able to endure it. Therefore, my beloved, shun the worship of idols. I speak as to sensible men; judge for yourselves what I say. The cup of blessing which we bless, is it not a participation in the blood of Christ? The bread which we break, is it not a participation in the body of Christ? Because there is one bread, we who are many are one body, for we all partake of the one bread. Consider the people of Israel; are not those who eat the sacrifices partners in the altar? What do I imply then? That food offered to idols is anything, or that an idol is anything? No, I imply that what pagans sacrifice they offer to demons and not to God. I do not want you to be partners with demons. You cannot drink the cup of the Lord and the cup of demons. You cannot partake of the table of the Lord and the table of demons. Shall we provoke the Lord to jealousy? Are we stronger than he?

Și în românește : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=10


De aceea, cel căruia i se pare că stă neclintit să ia seama să nu cadă. Nu v-a cuprins ispită care să fi fost peste puterea omenească. Dar credincios este Dumnezeu; El nu va îngădui ca să fiţi ispitiţi mai mult decât puteţi, ci odată cu ispita va aduce şi scăparea din ea, ca să puteţi răbda. De aceea, iubiţii mei, fugiţi de închinarea la idoli. Ca unor înţelepţi vă vorbesc. Judecaţi voi ce vă spun. Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos? Că o pâine, un trup, suntem cei mulţi; căci toţi ne împărtăşim dintr-o pâine. Priviţi pe Israel după trup: Cei care mănâncă jertfele nu sunt ei, oare, părtaşi altarului? Deci ce spun eu? Că ce s-a jertfit pentru idol e ceva? Sau idolul este ceva? Ci (zic) că cele ce jertfesc neamurile, jertfesc demonilor şi nu lui Dumnezeu. Şi nu voiesc ca voi să fiţi părtaşi ai demonilor. Nu puteţi să beţi paharul Domnului şi paharul demonilor; nu puteţi să vă împărtăşiţi din masa Domnului şi din masa demonilor. Oare vrem să mâniem pe Domnul? Nu cumva suntem mai tari decât El? (Epistola întâia către Corinteni a Sfântului Apostol Pavel 10, 12-22)

26 Iulie
 

Astăzi îl sărbătorim și pe Sf. Iacob (Netsvetov) - Luminătorul populației din Alaska. http://oca.org/FeastSaintsViewer.asp...=1&FSID=102091

Apostolul :


Philippians 3.7-14

But whatever gain I had, I counted as loss for the sake of Christ. Indeed I count everything as loss because of the surpassing worth of knowing Christ Jesus my Lord. For his sake I have suffered the loss of all things, and count them as refuse, in order that I may gain Christ and be found in him, not having a righteousness of my own, based on law, but that which is through faith in Christ, the righteousness from God that depends on faith; that I may know him and the power of his resurrection, and may share his sufferings, becoming like him in his death, that if possible I may attain the resurrection from the dead. Not that I have already obtained this or am already perfect; but I press on to make it my own, because Christ Jesus has made me his own. Brethren, I do not consider that I have made it my own; but one thing I do, forgetting what lies behind and straining forward to what lies ahead, I press on toward the goal for the prize of the upward call of God in Christ Jesus.

Și în românește : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=28&cap=3


Dar cele ce îmi erau mie câştig, acestea le-am socotit pentru Hristos pagubă. Ba mai mult: eu pe toate le socotesc că sunt pagubă, faţă de înălţimea cunoaşterii lui Hristos Iisus, Domnul meu, pentru Care m-am lipsit de toate şi le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos să dobândesc, și să mă aflu întru El, nu având dreptatea mea cea din Lege, ci pe aceea care este prin credinţa în Hristos, dreptatea cea de la Dumnezeu, pe temeiul credinţei, ca să-L cunosc pe El şi puterea învierii Lui şi să fiu primit părtaş la patimile Lui, făcându-mă asemenea cu El în moartea Lui, ca, doar, să pot ajunge la învierea cea din morţi. Nu (zic) că am şi dobândit îndreptarea, ori că sunt desăvârşit; dar o urmăresc ca doar o voi prinde, întrucât şi eu am fost prins de Hristos Iisus. Fraţilor, eu încă nu socotesc să o fi cucerit, dar una fac: uitând cele ce sunt în urma mea, şi tinzând către cele dinainte, alerg la ţintă, la răsplata chemării de sus, a lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus. (Epistola către Filipeni a Sfântului Apostol Pavel 3, 7-14)

27 Iulie - Sfântul Mare Mucenic și Tămăduitor Pantelimon
 

Apostolul :


2 Timothy 2.1-10

You then, my son, be strong in the grace that is in Christ Jesus, and what you have heard from me before many witnesses entrust to faithful men who will be able to teach others also. Share in suffering as a good soldier of Christ Jesus. No soldier on service gets entangled in civilian pursuits, since his aim is to satisfy the one who enlisted him. An athlete is not crowned unless he competes according to the rules. It is the hard-working farmer who ought to have the first share of the crops. Think over what I say, for the Lord will grant you understanding in everything. Remember Jesus Christ, risen from the dead, descended from David, as preached in my gospel, the gospel for which I am suffering and wearing fetters like a criminal. But the word of God is not fettered. Therefore I endure everything for the sake of the elect, that they also may obtain salvation in Christ Jesus with its eternal glory.

Și în românește : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=79&cap=2


Tu, deci, fiul meu, întăreşte-te în harul care e în Hristos Iisus, și cele ce ai auzit de la mine, cu mulţi martori de faţă, acestea le încredinţează la oameni credincioşi, care vor fi destoinici să înveţe şi pe alţii. Suferă împreună cu mine, ca un bun ostaş al lui Hristos Iisus. Nici un ostaş nu se încurcă cu treburile vieţii, ca să fie pe plac celui care strânge oaste. Iar când se luptă cineva, la jocuri, nu ia cununa, dacă nu s-a luptat după regulile jocului. Cuvine-se ca plugarul ce se osteneşte să mănânce el mai întâi din roade. Înţelege cele ce-ţi grăiesc, căci Domnul îţi va da pricepere în toate. Adu-ţi aminte de Iisus Hristos, Care a înviat din morţi, din neamul lui David, după Evanghelia mea, pentru Care sufăr până şi lanţuri ca un făcător de rele, dar cuvântul lui Dumnezeu nu se leagă. De aceea toate le rabd, pentru cei aleşi, ca şi ei să aibă parte de mântuirea care este întru Hristos Iisus şi de slava veşnică. (Epistola a doua către Timotei a Sfântului Apostol Pavel 2, 1-10)

Duminica a VIII-a după Rusalii (Înmulţirea pâinilor)
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...8152151459.jpg



'În vremea aceea Iisus a văzut mulţimea de oameni şi I S-a făcut milă de ei şi a vindecat pe bolnavii lor. Iar când s-a făcut seară, ucenicii au venit la El şi I-au zis: Locul este pustiu şi vremea, iată, a trecut; deci, dă drumul mulţimilor ca să se ducă în sate să-şi cumpere mâncare. Iisus însă le-a răspuns: N-au trebuinţă să se ducă; daţi-le voi să mănânce. Iar ei I-au zis: Nu avem aici decât cinci pâini şi doi peşti. Şi El a zis: Aduceţi-Mi-le aici. Şi poruncind să se aşeze mulţimile pe iarbă şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti şi privind la cer, a binecuvântat şi, frângând, a dat ucenicilor pâinile, iar ucenicii, mulţimilor. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat şi au strâns rămăşiţele de fărâmituri, douăsprezece coşuri pline. Iar cei ce mâncaseră erau ca la cinci mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii. Şi îndată Iisus a silit pe ucenici să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce El va da drumul mulţimilor.'

Matei 14, 14-22http://www.ziarullumina.ro/imagine.p...ile0080553.jpg

Duminica a IX-a după Rusalii (Umblarea pe mare - Potolirea furtunii)
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...5991954764.jpg



'În vremea aceea Iisus a silit pe ucenicii Săi ca să intre în corabie şi să treacă înaintea Lui pe ţărmul celălalt, până ce va da drumul mulţimilor. Iar El, dând drumul mulţimilor, S-a suit în munte, ca să Se roage deosebi. Şi făcându-Se seară, era singur acolo. Iar corabia era acum la multe stadii departe de ţărm, fiind învăluită de valuri, căci vântul era împotrivă. Iar la a patra strajă din noapte, a venit la ei Iisus, umblând pe mare. Văzându-L umblând pe mare, ucenicii s-au spăimântat, zicând că este o nălucă, şi de frică au strigat. Dar El le-a vorbit îndată, zicându-le: Îndrăzniţi, Eu sunt; nu vă temeţi! Atunci Petru, răspunzând, a zis: Doamne, dacă eşti Tu, porunceşte-mi să vin la Tine pe apă. El i-a zis: Vino! Iar Petru, coborându-se din corabie, a mers pe apă şi a venit către Iisus. Dar văzând vântul, s-a temut şi începând să se scufunde, a strigat, zicând: Doamne, scapă-mă! Iar Iisus, întinzându-i îndată mâna, l-a apucat şi i-a zis: Puţin credinciosule, pentru ce te-ai îndoit? Şi suindu-se ei în corabie, s-a potolit vântul. Iar cei din corabie I s-au închinat, zicând: Cu adevărat Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi, trecând marea, au venit în pământul Ghenizaretului.'

(Matei 14, 22-34)

6 august - Schimbarea la fata " -A strălucit faţa Lui ca soarele“
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...8176782541.jpg



"Şi după şase zile, Iisus a luat cu Sine pe Petru şi pe Iacov şi pe Ioan, fratele lui, şi i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Şi S-a schimbat la faţă, înaintea lor, şi a strălucit faţa Lui ca soarele, iar veşmintele Lui s-au făcut albe ca lumina. Şi iată, Moise şi Ilie s-au arătat lor, vorbind cu El. Şi, răspunzând, Petru a zis lui Iisus: Doamne, bine este să fim noi aici; dacă voieşti, voi face aici trei colibe: Ţie una, şi lui Moise una, şi lui Ilie una. Vorbind el încă, iată un nor luminos i-a umbrit pe ei, şi iată glas din nor zicând: "Acesta este Fiul Meu Cel iubit, în Care am binevoit; pe Acesta ascultaţi-L". Şi, auzind, ucenicii au căzut cu faţa la pământ şi s-au spăimântat foarte. Şi Iisus S-a apropiat de ei, şi, atingându-i, le-a zis: Sculaţi-vă şi nu vă temeţi. Şi, ridicându-şi ochii, nu au văzut pe nimeni, decât numai pe Iisus singur. Şi pe când se coborau din munte, Iisus le-a poruncit, zicând: Nimănui să nu spuneţi ceea ce aţi văzut, până când Fiul Omului Se va scula din morţi."


(Matei 17, 1-9)

• http://www.ziarullumina.ro/imagine.p...ile0104242.jpg

Matei 21, 28-32
 

"Zis-a Domnul pilda aceasta: un om avea doi fii; şi mergând la cel dintâi, i-a zis: fiule, du-te astăzi şi lucrează în via mea. El însă, răspunzând, i-a grăit: nu vreau, dar mai pe urmă, părându-i rău, s-a dus. Mergând la celălalt, i-a zis tot aşa; acela, răspunzând, a zis: eu, Doamne, voi merge, dar nu s-a dus. Care dintr-aceştia doi a făcut voia tatălui său? I-au răspuns: cel dintâi. Iisus le-a zis: adevărat vă spun vouă că vameşii şi desfrânatele merg înaintea voastră în împărăţia lui Dumnezeu. Căci a venit Ioan la voi în calea dreptăţii şi n-aţi crezut în el; dar vameşii şi desfrânatele au crezut, iar voi aţi văzut şi nu v-aţi căit nici după aceea, ca să credeţi în el."

Matei 22, 23-33
 

În vremea aceea s-au apropiat de Iisus saducheii, care zic că nu este înviere, şi L-au întrebat, zicând: Învăţătorule, Moise a zis: dacă va muri cineva neavând copii, fratele lui să ia de soţie pe cea văduvă şi să ridice urmaşi fratelui său. Deci erau la noi şapte fraţi; şi cel dintâi s-a însurat şi a murit, şi, neavând urmaşi, a lăsat pe femeia sa fratelui său. Tot aşa şi al doilea şi al treilea, până la al şaptelea. Iar la urmă, după ei toţi, a murit şi femeia. Aşadar, la înviere, a căruia dintre cei şapte va fi femeia, căci toţi au avut-o de nevastă? Iar Iisus, răspunzând, le-a zis: vă rătăciţi neştiind scripturile, nici puterea lui Dumnezeu, pentru că la înviere nici nu se însoară, nici nu se mărită, ci sunt ca îngerii lui Dumnezeu în cer. Iar despre învierea morţilor, n-aţi citit, oare, ce vi s-a spus de Dumnezeu, când zice: Eu sunt Dumnezeul lui Avraam şi Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacob? Dumnezeu nu este Dumnezeu al celor morţi, ci al celor vii. Iar mulţimile, care-L ascultau, erau uimite de învăţătura Lui.

Duminica a X-a după Rusalii (Vindecarea lunaticului)
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...1653521529.jpg



'În vremea aceea s-a apropiat de Iisus un om, îngenunchind înaintea Lui şi zicându-I: Doamne, miluieşte pe fiul meu, că este lunatic şi pătimeşte rău, căci adesea cade în foc şi adesea în apă. Şi l-am dus la ucenicii Tăi, însă ei n-au putut să-l vindece. Iar Iisus, răspunzând, a zis: O, neam necredincios şi îndărătnic, până când voi fi cu voi? Până când vă voi mai suferi? Aduceţi-l aici la Mine. Şi Iisus l-a certat şi demonul a ieşit din el şi copilul s-a vindecat din ceasul acela. Atunci, apropiindu-se ucenicii de Iisus, I-au zis de o parte: De ce noi n-am putut să-l scoatem? Iar Iisus le-a răspuns: Pentru puţina voastră credinţă. Căci adevărat grăiesc vouă: Dacă veţi avea credinţă cât un grăunte de muştar, veţi zice muntelui acestuia: Mută-te de aici dincolo şi se va muta; şi nimic nu va fi vouă cu neputinţă. Dar acest neam de diavoli nu iese decât numai cu rugăciune şi cu post. Pe când străbăteau ei Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va fi dat în mâinile oamenilor şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia.'

(Matei 17, 14-23)

Imi place in mod deosebit aceasta pilda !!!
Foarte bine ales versetul zilei!

Domnul nostru Iisus Hristos s-a adresat iudeilor care sustineau sus si tare ca ei sunt urmasii lui Avram , dar tot ei au nesocotit si au hulit pe insusi trimisul lui Dumnezeu , pe Sfantul Ioan Botezatorul . Altii au promis ca vor lucra cele bune , dar au ramas la stadiul de vorba , de declaratie , asa cum multi o facem si in ziua de azi . Deci , draga Yasmina , aici trebuie sa luptam , sa trecem de acest stadiu al declaratilor si vorbelor frumoase , si sa ne asemanam celor pacatosi care si-au indreptat viata , precum vamesii si desfranatele din acele timpuri , carora Dumnezeu nu le-a intors spatele , pentru ca au constientizat starea in care sunt , au lucrat pana la urma cele bune pe " ogorul lui Dumnezeu ".Sa avem in vedere mai tot timpul ca nu ne putem juca cu promisiunile facute de Dumnezeu si sa avem nadejde in El , caci este rabdator si mult milostiv , si ne asteapta sa venim la lucrul cel bun !
Asa sa ne ajute Dumnezeu !

Da,ai perfecta dreptate!
De aceia imi place pt ca Dumnezeu este corect in egalizarea sanselor :)
In lume nu poti spune ca totul depinde de tine,insa in Imparatia Cerurilor da :)

pentru cei care n-au ajuns azi la biserica, mai ales..
 

Apostolul Duminicii de azi (a lunaticului) :

1 Corinthians 4.9-16

For I think that God has exhibited us apostles as last of all, like men sentenced to death; because we have become a spectacle to the world, to angels and to men. We are fools for Christ’s sake, but you are wise in Christ. We are weak, but you are strong. You are held in honor, but we in disrepute. To the present hour we hunger and thirst, we are ill-clad and buffeted and homeless, and we labor, working with our own hands. When reviled, we bless; when persecuted, we endure; when slandered, we try to conciliate; we have become, and are now, as the refuse of the world, the offscouring of all things. I do not write this to make you ashamed, but to admonish you as my beloved children. For though you have countless guides in Christ, you do not have many fathers. For I became your father in Christ Jesus through the gospel. I urge you, then, be imitators of me.

Si in romaneste : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=4

Matei 24, 13-28
 

Evanghelia de azi
 

51. Şi când s-au împlinit zilele înălţării Sale, El S-a hotărât să meargă la Ierusalim.
52. Şi a trimis vestitori înaintea Lui. Şi ei, mergând, au intrat într-un sat de samarineni, ca să facă pregătiri pentru El.
53. Dar ei nu L-au primit, pentru că El se îndrepta spre Ierusalim.
54. Şi văzând aceasta, ucenicii Iacov şi Ioan I-au zis: Doamne, vrei să zicem să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut şi Ilie?
55. Iar El, întorcându-Se, i-a certat şi le-a zis: Nu ştiţi, oare, fiii cărui duh sunteţi? Căci Fiul Omului n-a venit ca să piardă sufletele oamenilor, ci ca să le mântuiască.
56. Şi s-au dus în alt sat.
57. Şi pe când mergeau ei pe cale, zis-a unul către El: Te voi însoţi, oriunde Te vei duce.
58. Şi i-a zis Iisus: Vulpile au vizuini şi păsările cerului cuiburi; dar Fiul Omului n-are unde să-Şi plece capul.
59. Şi a zis către altul: urmează-Mi. Iar el a zis: Doamne, dă-mi voie întâi să merg să îngrop pe tatăl meu.
60. Iar El i-a zis: Lasă morţii să-şi îngroape morţii lor, iar tu mergi de vesteşte împărăţia lui Dumnezeu.
61. Dar altul a zis: Îţi voi urma, Doamne, dar întâi îngăduie-mi ca să rânduiesc cele din casa mea.
62. Iar Iisus a zis către el: Nimeni care pune mâna pe plug şi se uită îndărăt nu este potrivit pentru împărăţia lui Dumnezeu.
(Luca, IX, 51-62)

Matei (XXIV, 27-33; 42-51)
 

Zis-a Domnul ucenicilor Săi: precum fulgerul iese de la răsărit şi se arată pân'la apus, tot aşa va fi şi venirea Fiului Omului. Că unde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii. Iar îndată după necazul acelor zile, soarele se va întuneca şi luna nu-şi va mai da lumina, iar stelele vor cădea din cer şi puterile cerului se vor clătina. Atunci se va arăta pe cer semnul Fiului Omului şi vor plânge toate seminţiile pământului şi-L vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului, cu putere şi cu slavă multă. Şi-i va trimite pe îngerii Săi cu sunet mare de trâmbiţă, şi pe cei aleşi ai Săi îi vor aduna din cele patru vânturi, de la marginile cerurilor pân'la marginile lor. Învăţaţi de la smochin această parabolă: Când mlădiţa lui devine fragedă şi odrăsleşte frunze, ştiţi că vara e aproape; tot aşa şi voi, când le veţi vedea pe toate acestea, să ştiţi că El este aproape, lângă uşi. Aşadar, privegheaţi, că nu ştiţi în care zi vine Domnul vostru. Să cunoaşteţi însă aceasta, că de-ar şti stăpânul casei la care ceas al nopţii vine furul, ar priveghea şi n'ar lăsa să i se spargă casa. De aceea şi voi fiţi gata, că'n ceasul în care nu gândiţi va veni Fiul Omului. Cine este oare slujitorul credincios şi înţelept, pe care stăpânul l-a pus peste slugile sale ca să le dea hrană la timp? Fericit e slujitorul acela pe care, venind stăpânul, îl va găsi făcând aşa; adevăr vă grăiesc că-l va pune peste toate avuţiile sale. Dar dacă slujitorul acela, rău fiind, va zice în inima sa: Stăpânul meu întârzie..., şi va începe să-i bată pe cei ce slujesc împreună cu el, să mănânce şi să bea cu beţivii, stăpânul acelui slujitor va veni în ziua când el nu se aşteaptă şi'n ceasul pe care nu-l ştie şi-l va despica în două şi partea lui o va pune cu făţarnicii. Acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor.

Duminica a XI-a după Rusalii (Pilda datornicului nemilostiv)
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...2796512349.jpg



Zis-a Domnul pilda aceasta: Asemănatu-s-a Împărăţia cerurilor omului împărat care a voit să se socotească cu slugile sale. Şi, începând să se socotească cu ele, i s-a adus un datornic cu zece mii de talanţi. Dar, neavând el cu ce să plătească, stăpânul său a poruncit să fie vândut el şi femeia şi copiii şi toate câte are, ca să se plătească. Deci, căzându-i în genunchi, sluga aceea i se închina, zicând: Doamne, îngăduieşte-mă şi-ţi voi plăti ţie tot. Iar stăpânul slugii aceleia, milostivindu-se de el, i-a dat drumul şi i-a iertat şi datoria. Dar, ieşind, sluga aceea a găsit pe unul dintre cei ce slujeau cu el şi care-i datora o sută de dinari. Şi, punând mâna pe el, îl sugruma, zicând: Plăteşte-mi ce eşti dator! Deci, căzând cel ce era slugă ca şi el, îl ruga, zicând: Mai îngăduieşte-mă şi îţi voi plăti! Iar el nu voia, ci, mergând, l-a aruncat în închisoare până ce va plăti datoria. Iar celelalte slugi, văzând cele petrecute, s-au întristat foarte mult şi, venind, au spus stăpânului toate cele întâmplate. Atunci, chemându-l, stăpânul său îi zise: Slugă vicleană, toată datoria aceea ţi-am iertat-o, fiindcă m-ai rugat. Nu se cădea, oare, ca şi tu să ai milă de cel împreună slugă cu tine, precum şi eu am avut milă de tine? Şi, mâniindu-se stăpânul lui, l-a dat pe mâna chinuitorilor până ce-i va plăti toată datoria. Tot aşa şi Tatăl Meu Cel ceresc vă va face vouă, dacă nu veţi ierta, din inimile voastre, fiecare fratelui său.



(Matei 18, 23-35)

Iata cum, pe de o parte, ratam asemanarea cu Dumnezeul cel bun si milostiv si, pe de alta parte, cum incercam sa luam rolul Creatorului, chemandu-i la raspundere pe altii...

Culmea , constientizam cat de rai si neputinciosi suntem , dar continuam sa mergem pe aceleasi cai gresite , si asta nu de ieri de azi , din PACATE !

"Pescari pe barca vieţii"
 

Şi umblând pe lângă Marea Galileii, a văzut pe Simon şi pe Andrei, fratele lui Simon, aruncând mrejele în mare, căci ei erau pescari. Şi le-a zis Iisus: Veniţi după Mine şi vă voi face să fiţi pescari de oameni. Şi îndată, lăsând mrejele, au mers după El. Şi mergând puţin mai înainte, a văzut pe Iacov al lui Zevedeu şi pe Ioan, fratele lui. Şi ei erau în corabie, dregându-şi mrejele. Şi i-a chemat pe ei îndată. Iar ei, lăsând pe tatăl lor Zevedeu în corabie, cu lucrătorii, s-au dus după El. Şi venind în Capernaum şi îndată intrând sâmbăta în sinagogă, îi învăţa. Şi erau uimiţi de învăţătura Lui, căci El îi învăţa pe ei ca Cel ce are putere, iar nu în felul cărturarilor. Şi era în sinagoga lor un om cu duh necurat, care striga tare.


Marcu 1, 16-22

"S-a smerit pentru a se îmbrăca în haina rugăciunii"
 

Şi îndată ieşind ei din sinagogă, au venit în casa lui Simon şi a lui Andrei, cu Iacov şi cu Ioan. Iar soacra lui Simon zăcea, prinsă de friguri, şi îndată I-au vorbit despre ea. Şi apropiindu-Se a ridicat-o, apucând-o de mână. Şi au lăsat-o frigurile şi ea le slujea. Iar când s-a făcut seară şi soarele apusese, au adus la El pe toţi bolnavii şi demonizaţii. Şi toată cetatea era adunată la uşă. Şi a tămăduit pe mulţi care pătimeau de felurite boli şi demoni mulţi a alungat. Iar pe demoni nu-i lăsa să vorbească, pentru că-L ştiau că El e Hristos. Şi a doua zi, foarte de dimineaţă, sculându-Se, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu şi Se ruga acolo.



Marcu 1, 29-35

"Măsura credinţei noastre - măsura vieţii noastre"
 

Ucenicii lui Ioan şi ai fariseilor posteau şi au venit şi I-au zis Lui: De ce ucenicii lui Ioan şi ucenicii fariseilor postesc, iar ucenicii Tăi nu postesc? şi Iisus le-a zis: Pot, oare, prietenii mirelui să postească cât timp este mirele cu ei? Câtă vreme au pe mire cu ei, nu pot să postească. Dar vor veni zile, când se va lua mirele de la ei şi atunci vor posti în acele zile. Nimeni nu coase la haină veche petic dintr-o bucată de stofă nouă, iar de nu, peticul nou va trage din haina veche şi se va face o ruptură şi mai rea. Nimeni, iarăşi, nu pune vin nou în burdufuri vechi, iar de nu, vinul nou sparge burdufurile şi vinul se vară şi burdufurile se strică; încât vinul nou trebuie să fie în burdufuri noi.


Marcu 2, 18-22

Duminica a XII-a după Rusalii (Tânărul cel bogat)
 

http://www.basilica.ro/_upload/img/1...3888464296.jpg


'În vremea aceea un om oarecare s-a apropiat de Iisus şi L-a întrebat, zicând: Bunule Învăţător, ce să fac ca să moştenesc viaţa de veci? Iar Iisus i-a zis: Pentru ce Mă numeşti bun? Nimeni nu este bun, decât Unul Dumnezeu. Ştii poruncile: 'Să nu săvârşeşti adulter, să nu ucizi, să nu furi, să nu mărturiseşti strâmb, cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta'. Iar el a zis: Toate acestea le-am păzit din tinereţile mele. Auzind, Iisus i-a zis: Încă una îţi lipseşte: Vinde toate câte ai şi le împarte săracilor şi vei avea comoară în ceruri; şi vino de urmează Mie. Iar el, auzind acestea, s-a întristat, căci era foarte bogat. Şi văzându-l întristat, Iisus a zis: Cât de greu vor intra cei ce au averi în Împărăţia lui Dumnezeu! Că mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Împărăţia lui Dumnezeu. Zis-au cei ce ascultau: Şi cine poate să se mântuiască? Iar El a zis: Cele ce sunt cu neputinţă la oameni sunt cu putinţă la Dumnezeu.'

(Matei 19, 16-26)

Să lepădăm bogăţia patimilor şi să alergăm cu paşi însufleţiţi de Duhul înţelepciunii, căzând la picioarele lui Hristos, Viaţa noastră şi cerându-i stăruitor ca să ne slobozească pe noi de povara grijilor lumeşti. Întru acest chip, cu aripile rugăciunii întărite de Duhul iubitor să culegem nectarul înţelepciunii din florile tainelor duhovniceşti, mărturisind tuturor că adevărata înţelepciune este legarea strânsă a inimii de iubirea Ziditorului şi nu de bogăţiile acestei lumi.

TROPAR
Bogăţia patimilor ajută-mă Hristoase, a o lepăda spre a mea mântuire,
Şi umple vistieria sufletului meu cu gânduri smerite spre înţelepţire,
În vasul inimii mele împietrite toarnă untdelemnul milostivirii,
Ca să aduc şi eu roade de fapte bune spre slava Treimii.

DUMINICA A 12 -A DUPĂ RUSALII

Ajută-mă Stăpâne, a lepăda bogăţia cea multă a patimilor,
Ca să vin către Tine şi să-Ţi slujesc întru curăţia faptelor,
Rătăcit-am pe căile viclene departe de lumina ochilor părinteşti,
Dar acum ca vameşul vin către Tine, cerând îndurările dumnezeieşti,
Cu multe griji m-am împovărat, socotindu-le bogăţie mare,
Dar de fapt cu sufletul am sărăcit, neascultând a Ta chemare,
Pentru aceasta Te rog să mă ajuţi a lepăda bogăţia cea lumească,
Pentru ca gândurile inimii de aceasta să nu se mai lipească,
Ci să se veselească chipul sufletului meu de lumina Feţei Tale,
Ca prin aceasta să mi se descopere tainele cele luminătoare,
Slavă Ţie Hristoase Dumnezeule, Cel Ce ne-ai arătat lămurit calea mântuirii,
Pe Tine Te laudă duhul meu întru înţelepciunea cea nepătrunsă a inimii,
Cu greşeli nenumărate am întunecat sufletul meu neputincios,
Cu lacrimile pocăinţei curăţeşte-l ca să-Ţi aduc al inimii prinos,
Ca fiul cel pierdut am cheltuit averea părintească în ţara păcatelor,
Iar acum gol şi descoperit stau înaintea Ta văzând sărăcia patimilor,
Nu mă depărta de la faţa Ta pe mine, cel plin de rănile nelegiuirilor,
Ci mă îndreptează mai înainte, dăruindu-mi apa din vasul sfinţirilor.
Ca să Te măresc pe Tine neîncetat cu glas de bucurie curată,
Şi să laud milostivirea Ta prin care mântuirea ne e lucrată.

"Răul - lipsa binelui, întunericul - lipsa luminii"
 

Şi ieşind, fariseii au făcut îndată sfat cu irodianii împotriva Lui, ca să-L piardă. Iisus, împreună cu ucenicii Lui, a plecat înspre mare şi mulţime multă din Galileea şi din Iudeea L-a urmat. Din Ierusalim, din Idumeea, de dincolo de Iordan, dimprejurul Tirului şi Sidonului, mulţime mare, care, auzind câte făcea, a venit la El. Şi a zis ucenicilor Săi să-I fie pusă la îndemână o corăbioară, ca să nu-L îmbulzească mulţimea; Fiindcă vindecase pe mulţi, de aceea năvăleau asupra Lui, ca să se atingă de El toţi câţi erau bolnavi. Iar duhurile cele necurate, când Îl vedeau, cădeau înaintea Lui şi strigau, zicând: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Şi El le certa mult ca să nu-L dea pe faţă.

Marcu 3, 6-12

29 august : Taierea capului Sfantului Ioan Botezatorul
 

"Sămânţa şi rodul Înaintemergătorului"


"Semănătorul seamănă cuvântul. Cele de lângă cale sunt aceia în care se seamănă cuvântul, şi, când îl aud, îndată vine satana şi ia cuvântul cel semănat în inimile lor. Cele semănate pe loc pietros sunt aceia care, când aud cuvântul, îl primesc îndată cu bucurie, dar n-au rădăcină în ei, ci ţin până la un timp; apoi când se întâmplă strâmtorare sau prigoană pentru cuvânt, îndată se smintesc. Şi cele semănate între spini sunt cei ce ascultă cuvântul, dar grijile veacului şi înşelăciunea bogăţiei şi poftele după celelalte, pătrunzând în ei, înăbuşă cuvântul şi îl fac neroditor. Iar cele semănate pe pământul cel bun sunt cei ce aud cuvântul şi-l primesc şi aduc roade: unul treizeci, altul şaizeci şi altul o sută. Şi le zicea: Se aduce oare făclia ca să fie pusă sub obroc sau sub pat? Oare nu ca să fie pusă în sfeşnic? Căci nu e nimic ascuns ca să nu se dea pe faţă; nici n-a fost ceva tăinuit, decât ca să vină la arătare. Cine are urechi de auzit să audă. Şi le zicea: Luaţi seama la ce auziţi: Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; iar vouă celor ce ascultaţi, vi se va da şi vă va prisosi. Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua. Şi zicea: Aşa este Împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ, şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte, cum nu ştie el. Pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic. Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul."



(Marcu 4, 14-29)

• http://www.ziarullumina.ro/imagine.p...ile0102810.jpg

( ii )
 

"Dreptatea şi sfinţenia în luptă cu lumea păcatului"




Evanghelia de la sărbătoarea Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul


În vremea aceea a auzit Irod împăratul vestea despre Iisus, căci numele lui Iisus ajunsese cunoscut şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea puterile lucrează în el. Alţii însă ziceau că este Ilie, iar alţii ziceau că este prooroc, ca unul din prooroci. Dar auzind Irod, a zis: acesta este Ioan căruia eu am pus să i se taie capul; el s-a sculat din morţi. Căci Irod trimiţând, prinsese pe Ioan şi-l legase în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip fratele său, pe care o luase de soţie. Însă Ioan îi zicea lui Irod: nu-ţi este îngăduit să ai de nevastă pe femeia fratelui tău. De aceea Irodiada îl pizmuia şi voia să-l omoare, dar nu putea pentru că Irod se temea de Ioan, ştiindu-l om drept şi sfânt, şi îl ocrotea; şi când îl asculta sta mult pe gânduri şi era bucuros să-l asculte. Dar s-a ivit o zi cu bun prilej: când Irod de ziua sa de naştere, făcea ospăţ dregătorilor şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea. Atunci fata Irodiadei intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor care şedeau cu el la ospăţ. Iar împăratul a zis fetei: cere de la mine orice voieşti, şi-ţi voi da. Şi s-a jurat fetei zicând: orice vei cere de la mine voi da ţie, până la jumătate din împărăţia mea. Iar ea ieşind a întrebat pe mama sa: ce să cer? Iar Irodiada a zis: capul lui Ioan Botezătorul. Atunci, îndată a intrat grăbită la împărat şi i-a cerut, zicând: vreau să-mi dai numaidecât pe tipsie capul lui Ioan Botezătorul. Şi împăratul s-a întristat adânc, dar din pricina jurământului şi din pricina celor care şedeau împreună cu el la ospăţ nu a vrut să-i nesocotească cererea. Şi trimiţând îndată pe paznicul temniţei, împăratul a poruncit să aducă capul lui Ioan. Iar acela mergând; i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. Când au aflat ucenicii lui, au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt. Iar apostolii s-au adunat la Iisus şi I-au spus toate câte au făcut şi câte au învăţat pe oameni.


Mc. 6, 14-30

„Să ne străduim să fim în acelaşi gând cu Dumnezeu“
 

"Adevărat grăiesc vouă că toate vor fi iertate fiilor oamenilor, păcatele şi hulele câte vor fi hulit; Dar cine va huli împotriva Duhului Sfânt nu are iertare în veac, ci este vinovat de osânda veşnică. Pentru că ziceau: Are duh necurat. Şi au venit mama Lui şi fraţii Lui şi, stând afară, au trimis la El ca sn-L cheme. Iar mulţimea şedea împrejurul Lui. Şi I-au zis unii: Iată mama Ta şi fraţii Tăi şi surorile Tale sunt afară. Te caută. Şi, răspunzând lor, le-a zis: Cine este mama Mea şi fraţii Mei? Şi privind pe cei ce şedeau în jurul Lui, a zis: Iată mama Mea şi fraţii Mei. Că oricine va face voia lui Dumnezeu, acesta este fratele Meu şi sora Mea şi mama Mea. "


Marcu 3, 28-35

Sufletul, pământ pregătit să primească sămânţa cea bună
 

Şi iarăşi a început Iisus să înveţe, lângă mare, şi s-a adunat la El mulţime foarte multă, încât El a intrat în corabie şi şedea pe mare, iar toată mulţimea era lângă mare, pe uscat. Şi-i învăţa multe în pilde, şi în învăţătura Sa le zicea: Ascultaţi: Iată, ieşit-a semănătorul să semene. Şi pe când semăna el, o sămânţă a căzut lângă cale şi păsările cerului au venit şi au mâncat-o. Şi alta a căzut pe loc pietros, unde nu avea pământ mult, şi îndată a răsărit, pentru că nu avea pământ mult. Şi când s-a ridicat soarele, s-a veştejit şi, neavând rădăcină, s-a uscat. Altă sămânţă a căzut în spini, a crescut, dar spinii au înăbuşit-o şi rod n-a dat. Şi altele au căzut pe pământul cel bun şi, înălţându-se şi crescând, au dat roade şi au adus: una treizeci, alta şaizeci, alta o sută. Şi zicea: Cine are urechi de auzit să audă.
Marcu 4, 1-9

31 August - Vinerea celei de-a XIII-a săptămâni după Rusalii
 

Apostolul:

2 Corinthians 11.5-21

I think that I am not in the least inferior to these superlative apostles. Even if I am unskilled in speaking, I am not in knowledge; in every way we have made this plain to you in all things. Did I commit a sin in abasing myself so that you might be exalted, because I preached God’s gospel without cost to you? I robbed other churches by accepting support from them in order to serve you. And when I was with you and was in want, I did not burden any one, for my needs were supplied by the brethren who came from Macedonia. So I refrained and will refrain from burdening you in any way. As the truth of Christ is in me, this boast of mine shall not be silenced in the regions of Achaia. And why? Because I do not love you? God knows I do! And what I do I will continue to do, in order to undermine the claim of those who would like to claim that in their boasted mission they work on the same terms as we do. For such men are false apostles, deceitful workmen, disguising themselves as apostles of Christ. And no wonder, for even Satan disguises himself as an angel of light. So it is not strange if his servants also disguise themselves as servants of righteousness. Their end will correspond to their deeds. I repeat, let no one think me foolish; but even if you do, accept me as a fool, so that I too may boast a little. (What I am saying I say not with the Lord’s authority but as a fool, in this boastful confidence; since many boast of worldly things, I too will boast.) For you gladly bear with fools, being wise yourselves! For you bear it if a man makes slaves of you, or preys upon you, or takes advantage of you, or puts on airs, or strikes you in the face. To my shame, I must say, we were too weak for that! But whatever any one dares to boast of – I am speaking as a fool – I also dare to boast of that.

Si in romaneste : http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=13&cap=11

1 Septembrie - Inceputul Anului Bisericesc
 

Apostolul zilei:

1 Timothy 2.1-7

First of all, then, I urge that supplications, prayers, intercessions, and thanksgivings be made for all men, for kings and all who are in high positions, that we may lead a quiet and peaceable life, godly and respectful in every way. This is good, and it is acceptable in the sight of God our Savior, who desires all men to be saved and to come to the knowledge of the truth. For there is one God, and there is one mediator between God and men, the man Christ Jesus, who gave himself as a ransom for all, the testimony to which was borne at the proper time. For this I was appointed a preacher and apostle (I am telling the truth, I am not lying), a teacher of the Gentiles in faith and truth.

Si in romaneste: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=78&cap=2

Duminica a XIII-a după Rusalii (Pilda lucrătorilor celor răi)
 

• http://www.ziarullumina.ro/imagine.p...ile0072257.jpg

"Zis-a Domnul pilda aceasta: Era un om oarecare stăpân al casei sale, care a sădit vie; a împrejmuit-o cu gard, a săpat în ea teasc, a clădit un turn şi a dat-o lucrătorilor, iar el a plecat departe. Când a sosit timpul roadelor, a trimis pe slujitorii săi la lucrători ca să-i ia roadele. Dar lucrătorii, punând mâna pe slujitori, pe unul l-au bătut, pe altul l-au omorât, iar pe altul l-au ucis cu pietre. Din nou a trimis alţi slujitori, mai mulţi decât cei dintâi, şi au făcut acelora tot aşa. La urmă, a trimis la ei pe fiul său, zicând: se vor ruşina de fiul meu. Iar lucrătorii viei, văzând pe fiul, au zis între ei: Acesta este moştenitorul; veniţi să-l omorâm şi să avem noi moştenirea lui. Şi, punând mâna pe el, l-au scos afară din vie şi l-au ucis. Deci, când va veni stăpânul viei, ce va face acelor lucrători? I-au răspuns: pe aceştia răi cu rău îi va pierde, iar via o va da altor lucrători, care vor da roadele la timpul lor. Zis-a lor Iisus: Oare n-aţi citit niciodată în Scripturi: "Piatra pe care au nesocotit-o ziditorii, aceasta a ajuns să fie în capul unghiului? De la Domnul a fost aceasta şi este lucru minunat în ochii noştri"? De aceea vă spun că Împărăţia lui Dumnezeu se va lua de la voi şi se va da neamului care va face roadele ei. Cine va cădea pe piatra aceasta se va sfărâma, iar pe cine va cădea, îl va strivi."

Matei 21, 33-44

2 Sept 2012 - Duminica a XIII-a dupa Rusalii
 

Apostolul zilei:

1 Corinthians 16.13-24

Be watchful, stand firm in your faith, be courageous, be strong. Let all that you do be done in love. Now, brethren, you know that the household of Stephanas were the first converts in Achaia, and they have devoted themselves to the service of the saints; I urge you to be subject to such men and to every fellow worker and laborer. I rejoice at the coming of Stephanas and Fortunatus and Achaicus, because they have made up for your absence; for they refreshed my spirit as well as yours. Give recognition to such men. The churches of Asia send greetings. Aquila and Prisca, together with the church in their house, send you hearty greetings in the Lord. All the brethren send greetings. Greet one another with a holy kiss. I, Paul, write this greeting with my own hand. If any one has no love for the Lord, let him be accursed. Our Lord, come! The grace of the Lord Jesus be with you. My love be with you all in Christ Jesus. Amen.

Si in romaneste: http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=12&cap=16

"Una e să auzi şi alta este să asculţi şi să iei aminte"
 

"Şi le zicea: Luaţi seama la ce auziţi: Cu ce măsură măsuraţi, vi se va măsura; iar vouă celor ce ascultaţi, vi se va da şi vă va prisosi. Căci celui ce are i se va da; dar de la cel ce nu are, şi ce are i se va lua. Şi zicea: Aşa este împărăţia lui Dumnezeu, ca un om care aruncă sămânţa în pământ, şi doarme şi se scoală, noaptea şi ziua, şi sămânţa răsare şi creşte, cum nu ştie el. Pământul rodeşte de la sine: mai întâi pai, apoi spic, după aceea grâu deplin în spic. Iar când rodul se coace, îndată trimite secera, că a sosit secerişul. Şi zicea: Cum vom asemăna împărăţia lui Dumnezeu, sau în ce pildă o vom închipui? Cu grăuntele de muştar care, când se seamănă în pământ, este mai mic decât toate seminţele de pe pământ; Dar, după ce s-a semănat, creşte şi se face mai mare decât toate legumele şi face ramuri mari, încât sub umbra lui pot să sălăşluiască păsările cerului. Şi cu multe pilde ca acestea le grăia cuvântul după cum puteau să înţeleagă. Iar fără pildă nu le grăia; şi ucenicilor Săi le lămurea toate, deosebi. "


Marcu 4, 24-34

"Dacă strigăm, cu siguranţă suntem auziţi"
 

"Şi în ziua aceea, când s-a înserat, a zis către ei: Să trecem pe ţărmul celălalt. Şi lăsând ei mulţimea, L-au luat cu ei în corabie, aşa cum era, căci erau cu El şi alte corăbii. Şi s-a pornit o furtună mare de vânt şi valurile se prăvăleau peste corabie, încât corabia era aproape să se umple. Iar Iisus era la partea dindărăt a corăbiei, dormind pe căpătâi. L-au deşteptat şi I-au zis: Învăţătorule, nu-Ţi este grijă că pierim? Şi El, sculându-Se, a certat vântul şi a poruncit mării: Taci! Încetează! Şi vântul s-a potolit şi s-a făcut linişte mare. Şi le-a zis lor: Pentru ce sunteţi aşa de fricoşi? Cum de nu aveţi credinţă? Şi s-au înfricoşat cu frică mare şi ziceau unul către altul: Cine este oare, Acesta, că şi vântul şi marea I se supun?"


Marcu 4, 35-41