Treimea nu se reduce la o esenta divina abstracta si impersonala, ci este o Treime de Persoane Care Se iubesc, Care-si extind iubirea Lor peste noi si în noi, în Hristos Care patimeste pentru noi, Care este întreg iubire pentru noi. Hristos ne cheama de asemenea sa înaintam cu ajutorul Sau spre o umanitate asemenea umanitatii Sale : o umanitate care vrea sa sufere pentru ceilalti ca sa-i înnobileze, ca sa faca bucurie Tatalui ceresc, dându-I bucuria de a vedea ca înaintam prin iubirea dintre noi spre iubirea fata de El. ( pr. Dumitru Staniloae)

un punct minunat,dintr-un univers
 

<Dumnezeu este vidul,care plineste totul si fara de care nimic nu poate fi compus.>

Serial killer
 

If I give this, what is left for me?

Thinking of oneself, this is the path of evil ghosts.

Crucea, geometric si simbolic vorbind, e semnul întretaierii celor doua planuri, e unirea dintre spiritual si material, e metafora dublei noastre naturi: duhovniceasca si pamânteana. Ea ne rezuma, ne recapituleaza, ne reprezinta grafic si cardinal, ne expune în dubla - paradoxala, perpendiculara, fundamentala - noastra solemna si derizorie situatie de faptura care tine deopotriva de lume si de cer. ( pr. Nicolae Steinhardt)

In the mental continuum of each and every living being,
there is a deathless person or I, who possesses a deathless body.

HYT

Bucuria este o necesitate de prim ordin a vietii omenesti. Ea este pentru om ceea ce este lumina pentru planta, (...) este un ajutor nepretuit al sanatatii sufletesti si trupesti. ( pr. Filaret Costea)




Pe cel ce se bucura în Domnul, nici un necaz nu-l va scoate din bucuria lui. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)

,,Dinspre tarmul celalalt a venit un glas zicandu-le: Luati aripi de foc si veniti la mine" (Pateric)

din "Jurnalul fericirii" (Nicolae Steinhardt)
 

Ca însuşire principală a omului, călugării ortodocşi nu socotesc nici bunătatea, nici inteligenţa, nici dragostea, credinţa, răbdarea, evlavia ori sfinţenia, ci dreapta socotinţă, care este o virtute foarte complexă şi greu de exprimat în cuvinte. (Are o formulă tot atît de vastă ca polimerii de bază.) In dreapta socotinţă intră, precis, tainic drămuite, şi bunul simt si înţelepciunea şi cuminţenia şi voinţa adăogite celor de mai sus. Nici una din virtuţi nu e absolută - nici chiar adevărul -, doar iscusita cumpănire a multora ne poate ajuta să ne ferim nu numai de rele (aceasta-i destul de uşor) ci şi de savante boroboaţe şi sofisticate erori.

Despre slobozenia mintii:

Like unproduced space, all emptinesses are non-affirming negatives.

Madhyamika Prasangika

O revelatie calugareasca cu semnificatie neelucidata :

"Acolo unde sint 4 una este cea adevarata/"

din cartea "Despre vremurile sfirsitului" semnata Calugarii (Rep. Moldova)

Soapte pentru Trezire


Toate fenomenele sunt doar reflexii ale esentei si doar imputari conceptuale, nimic mai mult.

Cine vede altceva este prins in vis.

ediție specială
 

Venim, venim... ai puțintică răbdare. :25:

According to Dharma, if something is a functioning thing it is necessarily newly developed.

It is impossible for an impermanent phenomenon to remain intact for a single moment after its production. It disintegrates immediately.

By remembering this, we can control not only our anger but also our other delusions such as attachment, jealousy, and pride.

" Nu ne putem instala in spirit, cum de altfel nu ne putem instala in sfintenie " C.Noica

Spre ce ne indreptam . . . ?
 

Va cer iertare fratilor , dar asa ceva n-am crezut ca voi citi pe un forum ortodox , chiar daca este vorba de nenorocita asta de tigare !

În prealabil postat de Mihnea Dragomir http://www.crestinortodox.ro/forum/i...s/viewpost.gif
Din moment ce Îl văd cu paharul în mână, nu ştiu de ce nu L-aş vedea cu ţigara în gură.

"Căci prin nădejde ne-am mântuit; dar nădejdea care se vede nu mai e nădejde. Cum ar nădăjdui cineva ceea ce vede? Iar dacă nădăjduim ceea ce nu vedem, aşteptăm prin răbdare." (Romani 8, 24-25)

Amintirile pot fi învieri care despecetluiesc taine adânci....( ÎPS Bartolomeu Anania)

Frate CristiBoss, bunule frate, rogu-te!
Indraznesc sa iti cer, prihanitul de mine: pentru Hristos!!!

La prima lectura, pe care eu prostul o fac cu ochii si cu mintea mea ABIA ACUM, ABIA ACUM, DA!,
nadajduiesc sa ma crezi, desi aceasta nu-i spre cinstea mea:
afirmatia lui Mihnea poate parea cu totul revoltatoare!
Si iata, nu te supara iarasi si iarasi pe mine: inteleg imediat ca si fratia voastra ati reactionat ca si mine acum: la prima lectura...

Dar cugeta o clipa: nu e oare, in afirmatia asta, si altceva?...

Sa fie, oare, Mihnea, atat de nebun? ...
Asa il stim noi toti pe Mihnea din postarile lui?...
Asa il stim noi, fata catre fata? (eu, marturisesc aici, il stiu: consider ca Mihnea sub nici o forma NU este nebun. Ci dimpotriva, comparativ cu omul acesta eu sunt cu muuult, cu muuuuult mai nebun, in orisice privinta voiti!).

Te-ai gandit, macar o clipa, o frate Cristian, ca Mihnea ar putea, in felul sau de exprimare, exprimare-martor al trairii sale personale, ca ar putea incerca sa exprime un anumit travaliu personal, un gen de elan, un zvac al pocaintei sale?
Poate s-a inaltat prea sus? - Treaba lui! Ingaduie, frate, de nu iti cer prea mult.
Dar sa stii frate ca eu, cat ti-ar parea de-aiurea, nu gasesc in vorba lui Mihnea decat un SUBLIM GAND de invitatie la DEPASIRE A APARENTELOR. Nu huleste Mihnea, frate, nu huleste. De credem asta... noi hulim!
Ia aminte, Cristian, te rog, ia aminte! Fa un mic efort si cauta o alta erminie cuvintelor lui Mihnea. Vei vedea ce zbor propune el, cu afirmatia lui teribila, sublima, pe care, eu unul, o consider uluitor de ... smerita! AMIN+

Îmi place că unii dintre noi sunt mai deștepți decât alții, chiar la ore mici..:58:

Neinvins

Trecand de noaptea grea din jurul meu,
Neagra ca iadul, fara de sfarsit,
Ii multumesc oricarui Dumnezeu
Pentru sufletul meu necucerit.

In gheara sortii strans fara crutare
Nu am dat inapoi si n-am strigat
Lovit de intamplarile amare
Capul mi-e-nsangerat, dar nu plecat.

Dincolo de blesteme si de lacrimi,
Pe-acest taram de umbra subjugat,
In anii plini de-amenintari si patimi
Sunt si voi fi la fel, neinfricat.

Nu mai conteaza cat de aspru-i drumul,
Ce liste cu pedepse vin mereu,
Eu, azi, al sortii mele sunt stapanul-
Sunt capitanul sufletului meu.




de William Ernest Henley

Banii fac fericirea celor care nu merita alta fericire. (G. Gesbron)

Suntem tentati sa ne judecam pe noi insine dupa idealurile noastre, in timp ce pe ceilalti ii judecam dupa fapte. (Harold Nicolson)

Cum actioneaza cel intelept
 

Vasul defect



O bătrână nevoiaşă dintr-un sat uitat, de munte,
Care vieţuia în pace în căsuţa de sub punte,
Îşi căra, cu trudă, apa, ce-i era de trebuinţă,
De departe, dintr-o vale, cu o biată cobiliţă.
Ea avea pe bătătură două vase bătrâioare,
Şi cu ele, bunicuţa, atârnându-le-n spinare,
Aducea, pe potecuţă, apă, zilnic, fericită,
Şi nu se plângea vreodată că e tare ostenită.
Dintre cele două vase, unul nu era perfect,
Căci avea o crăpătură, un vădit şi clar defect.
Şi, umplut fiind cu apă, când venea pe potecuţă,
Jumătate din aceasta, se scurgea prin poieniţă.
Pentru-a sa meteahnă, dânsul, se simţea neînsemnat
Şi era întotdeauna trist şi decepţionat,

Fiindcă treaba-ncredinţată, când era cărat în spate,
De bătrâna lui stăpână, o-mplinea pe jumătate.
Celălalt vas al bătrânei, nu era deloc defect,
Nu avea nicio fisură, şi avea un bun aspect.
Pentru asta vasul nostru era tare îngâmfat,
Socotindu-se destoinic şi râdea de cel crăpat.
Ani şi ani a dus bătrâna apă de izvor, în spate,
Către casa ei din munte…, doar un vas şi jumătate.
Într-o zi, fiind pe cale, vasul şubred şi crăpat,
Obsedat de-a lui meteahnă, zise tare ruşinat:
Să mă ierţi, te rog, stăpână că-ţi produc atât necaz,
Iar tu maică, fiind bună, nu îmi baţi al meu obraz,
Căci de ani, întotdeauna, apa ce-o aduci din vale,
Eu am risipit-o, zilnic, prin al meu defect, pe cale.
Dumneata, stăpână bună, nu mi-ai zis că sunt netrebnic,

Ci-mi acorzi aceeaşi cinste ca şi fratelui meu vrednic.
M-aşteptam demult stăpână să m-arunci peste vâlcele,
Să ajung hârb în gunoaie, să fiu oale şi ulcele.
Zâmbitoare, bătrânica, zise vasului crăpat:
Ia priveşte partea-n care, eu, pe tine te-am purtat!
Nu observi că este plină de flori vii şi colorate?
Ceea ce nu vezi pe cale, de priveşti cealaltă parte.
Eu, ştiind a ta meteahnă, că eşti şubred şi crăpat,
O grămadă de seminţe de garoafe-am semănat;
Şi zambile, şi lalele, şi crini albi şi micşunele…
Şi-mi împodobesc căsuţa cu aceste floricele!
Ba mai mult, o altă parte din flori, eu, o vând la piaţă
Şi cu preţul de pe ele mă hrănesc şi sunt în viaţă.
Asta pentru că, pe cale, când ne-ntoarcem de la apă,
Zilnic, tu le uzi pe ele, ca o mamă filantroapă.
De n-aveai această hibă, dacă nu erai aşa,
Nu ar mai fi fost atâta frumuseţe-n casa mea.
Nimeni nu e vas netrebnic, asta este o ispită!
Totul e să-ţi faci lucrarea care-ţi este rânduită.

Cine ştie, frăţioare, ce flori uzi tu pe cărare?
Mai ales când crezi, dar sincer, că nu eşti vas de onoare.

Si totusi diferenta exista, daca nu o vezi "de fond", cum o vezi?

Asa cum sunt culorile curcubeului.

De la distanta, fiecare culoare pare sa aiba o existenta intrinseca, "in sine", insa cand privim de aproape, experimentam doar puritatea spatiului.

”Zisa avva Serinu că dracii nu pun în gândul oamenilor toate patimile deodată, ci fiecare patimă are duhurile ei deosebite și hotărâte, care o seamănă pe ea în gândul omului. Că unele duhuri se veselesc în necurățenii și în dulcețile întinăciunilor, iar alte duhuri se desfată în defăimări, la iuțime și la turbare; altele la necaz; altele în slavă deșartă și altele la mândrie. Și fiecare din aceste duhuri dorește să pună în gând ceea ce vede că primește sufletul mai cu dulceață. Și aceste duhuri nu-i supără pe toți deopotrivă, nici răutatea lor nu o seamănă deopotrivă, ci foarte felurit, după vremuri și locuri, după prilej și după om. Și fiecare duh își păzește rânduiala sa și așa îl asuprește pe om, iar dacă este înfrânt va pleca de la el, dar pe alt duh, mai cumplit, i-l lasă.” (Pateric)

Mihailc, nu inteleg prea bine portiunea subliniata. Fii bun te rog si da-mi o mana de ajutor, de binevoiesti. Cu multumiri,
Doamne ajuta!

Doamne ajută!

Dacă este înfrânt (duhul) de către omul păzit de Dumnezeu, rămâne în locul aceluia alt duh mai viclean, sau cu alte cuvinte, după o luptă în care avem biruință, nu urmează o vacanță, ci altă luptă și mai grea.

citate preferate
 

"Egalitatea exista numai in matematica"

"A sili pe un popor să înveţe altă limbă însemnează a-l tâmpi, a-l face intelectual inept, deci şi economic şi politic inept."

"Adevărul e stăpânul nostru, nu noi stăpânim adevărul."

"Această parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de la moşi-stămoşi, pe când parte traductibilă este comoara gândirii omeneşti în genere. Precum într-un stat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri, cari sunt ale tuturor şi a nimănui, uliţi, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica limbelor sunt drumuri bătute cari sunt a tuturor-adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine;iar acasă la dânsa limba românească este o bună gospodină şi are multe de toate."

"Limba este însăşi floarea sufletului etnic al românimii."

"Când vedem dar pe "patrioţi" cumulând câte 5-6 însărcinări publice asupra lor, putem fi de mai înainte siguri că nu-şi îndeplinesc nici una cum se cade."

"Munca unui om se poate plăti. Caracterul, cultura lui, nicicând."

"Cu cât e mai cult, cu atât e mai nenorocit."

"Viclenia e un semn de slăbiciune, căci mintea omenească veritabilă stă în raport direct cu capacitatea de a pricepe în mod dezinteresat un adevăr. Învingătorul momentan nu este totdeauna cel definitiv."

"Minte scurta, haine lungi"

"Nevoia e sofistul cel mai mare de pe pământ."

"Nivelul culturii generale a naţiei nu-l poate ridica nimeni cu umărul, timpul şi munca umplu neajunsurile."

"Fără muncă nu există bunăstare, fără adevăr nu există cultură."

"Citește! Citind mereu, creierul tău va deveni un laborator de idei și imagini, din care vei întocmi înțelesul și filosofia vieții."

"Geniul, în zdreanță sau în veșminte aurite, tot geniu rămâne."

"Oamenii nu se deosebesc atât prin ceea ce zic, cât prin ceea ce fac."

"A exista înseamnă a suferi."

"Ideea valorii este foarte relativă, căci fiecare o măsoară după interesul său."

"Dacă nu pricepem ceva, să zicem mai bine că nu pricepem decât să-i dăm o explicație falsă."

citate
 

"Fapta, nu vorba - fă, nu vorbi!"

"Ţara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe."

"Muncitorii români părăsiţi îngroaşă rândurile comuniştilor."

"Mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă şi nu fi niciodată mişel. Lasă pentru alţii căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine cazi luptând pe drumul onoarei."

"Justiţia care judecă după "ordin" şi nu după conştiinţă, nu există."

"Bate o inimă stingheră şi ne caută pe toţi prin închisori, aleargă după fiecare prin celulele noastre să ne găsească. Să ne mângâie, să ne sărute amantele trupuri."

"Cine vrea să învingă trebuie să ştie să rabde. Acum e eroismul răbdării."

"Dacă într-o organizaţie apar începuturi de gangrenă, ele trebuiesc imediat localizate şi apoi extirpate cu cea mai mare energie. Dacă nu se pot localiza şi se extind ca un cancer în întregul organism al mişcării, cauza este pierdută. Viitorul şi misiunea organizaţiei sunt compromise. Ea va muri sau îşi va târî zilele între viaţă şi moarte, fără ca să poată realiza ceva."

"Legea tăcerii - ocolirea oricărui conflict."

"Dacă aş avea un singur glonţ, iar în faţa mea un duşman şi un trădător, glonţul l-aş trimite în trădător."

"Condiţiile esenţiale ale elitei sunt: să trăim ucigând în noi poftele de îmbogăţire materială; să trăim o viaţă aspră şi severă."

"S-au zidit fără îndoială multe palate în Bucureşti, s-a înmulţit numărul acelora care trăiesc numai în capitală sau numai în străinătate; ţara munceşte înzecit pentru a întreţine absenteismul şi luxul, precum şi pătura numeroasă de oameni care şi-au făcut din politică o profesie lucrativă."

"De când datează exportul nostru de grâne, de atunci importul de fraze. S'ar putea zice că România a preschimbat păturile adânci şi binecuvântate de Dumnezeu ale ţărânei sale pe vorbe deşerte, pe teorii de gazetă, pe subţiri apucături advocăţeşti ş. a. m. d., căci spiritele cele bune, ce mai sunt în viaţă, le datorim unei epoce cu mult anterioare celei actuale."

"Prevăd un al treilea război mondial, care va pune omenirea pe adevăratele ei temelii sociale. Ca atare, dumneavoastră şi urmaşii dumneavoastră veţi face mâine ceea ce eu am încercat să fac astăzi, dar am fost înfrânt! Dacă aş fi fost învingător, aş fi avut statui în fiecare oraş al României. Cer să fiu condamnat la moarte şi refuz dinainte orice graţiere. În felul acesta, voi fi sigur că voi muri pe pământul Patriei, în schimb voi, ceilalţi, nu veţi fi siguri dacă veţi mai fi aici când veţi fi morţi."

"Aşa cum dumneavoastră luptaţi pentru Anglia, tot aşa lupt şi eu pentru Patria mea, dar de suferinţele, lupta şi ameninţările sub care noi trăim, dumneavoastră nu vă puteţi da seama. Noi am fost atacaţi, deşi nu am atacat pe nimeni. Ceea ce a fost al nostru şi a fost al nostru de secole, ei ne-au luat."

"Scump popor român: sunt mândru că m-am născut şi am trăit într-o naţiune cu o îndoită ascendenţă imperială şi cu un trecut de două ori milenar."

"Ceea ce nu se bazează pe adevăr, nu poate dura. Toată istoria noastră oferă un spectacol unic: noi am păstrat intacte trăsăturile rasei latine. Acelaşi lucru se întâmplă şi în graiul nostru, care este unul şi acelaşi din Maramureşul azi cedat Ungariei şi până în Timoc. Nimeni nu a izbutit să ne clintească din loc timp de 2000 de ani, nimeni nu va reuşi să ne clintească nici peste un milion de ani... Noi ne-am aşezat primii pe aceste locuri şi vom pleca cei din urmă."

"Sunt onorat că am putut să lupt în patru războaie pentru onoarea ta, scump popor, pentru drepturile tale şi pentru libertăţile tale."

"Persoanele nu contează, contează doar ceea ce ele reprezintă."

"Prefer să mor în mocirlă într-o Românie Mare decât să mor în paradisul unei Românii mici."

"Declar solemn, în acest ceas, că în afară de crime şi furturi, mă solidarizez şi iau asupra mea toate greşelile pe care, eventual cu ştiinţa sau fără ştiinţa mea, le-am făcut."

"Am comandat şi eu trupe şi de când am fost sublocotenent şi până la regele Carol n-am făcut decât să mă cert, până la bătaie sau boxare pentru hrana soldatului. La mine la Divizie se mâncau două feluri de mâncare — la Regimentul 9 Roşiori, regimentul meu. La Şcoala de Război, soldatul de la depozit avea două feluri de mâncare. Era şi curat. Toată lumea avea ce-i trebuia pentru că mă mişcam. Totul era ţinut în cea mai perfectă condiţie. Astăzi nu se mişcă nimeni. Sunt loviţi parcă de paralizie progresivă. Nu sunt inspectaţi."

"Trebuie pus ciomagul pe toată lumea!"

"Armata este ultima carte pe care o joacă o Naţiune."

"Viaţa popoarelor este o veşnică şi încordată luptă; o luptă pentru drepturi şi pentru dreptate, o luptă pentru afirmare şi înălţare."

"Sunt mândru că am avut în viaţă drept far strălucitor şi călăuzitor Coloana de lauri a marelui Traian şi sublimul sacrificiu al Regelui Dac."

"Noi, românii umblăm după soluţii geniale şi neexecutabile. Şi de aceea am stat pe loc. Soluţiile simple, ce se pot îndeplini, sunt cele mai bune. Eu le-am aplicat în război şi am obţinut rezultate. Pentru că umblăm după soluţiile cele mai geniale, de aceea nu putem face nimic."

"Vreau ordine. Să se înţeleagă că noi suntem o armată civilizată, care aduce cu ea ordinea şi siguranţa, şi nu suntem hoarde barbare ce distrug şi pradă totul în calea lor. Vreau ordine şi iar ordine. Să fie împuşcat militarul care va fi prins furând sau comiţând crime în spatele frontului."

"Fii om, fii drept şi recunoaşte că, pe deasupra ambiţiilor, intrigilor şi urilor, este Patria, este veşnicia neamului, şi că acolo trebuie să ne întâlnim totdeauna, chiar dacă nu ne înţelegem de fiecare dată."

"Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii, lupta pentru vetrele şi hotarele româneşti de totdeauna. Ostaşi, vă ordon, treceţi Prutul! Zdrobiţi duşmanul de miazăzi şi miazănoapte. Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii noştri cotropiţi. Reîmpliniţi în trupul ţării gloria străbună a Basarabiei şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile noastre."

"Nicio furtună, nicio invazie, niciun cutremur, nicio ocupaţie, nicio lovitură, oricât de dureroasă, de nimicitoare, nu a putut să-i clintească pe românii din Dacia Traiană. Nimeni şi nimic nu ne va putea smulge din ea."

"Voievodul nu învie
Şi îl înţeleg deplin
Că la-ntreaga Românie
Unu singur e puţin."

"Ăsta-i voivod absolut, Vlad Ţepeş. Păi fără ăsta istoria românilor e o pajişte cu miei!"(Tutea)

cugetari si citate ortodoxe(daca s-au mai postat imi cer scuze ptr.repetitie)
 

Dumnezeu

• Dumnezeu nu poate fi cuprins de mintea umana; daca ar fi cuprins, n-ar mai fi Dumnezeu. ( Evagrie din Pont)
• Dumnezeu poate fi iubit, dar nu gândit. Poate fi prins si apropiat prin iubire, dar niciodata prin gândire. ( Norul Necunostintei)
• Tocmai neputinta de a-L întelege în toata întregimea Lui este aceea care ne face sa-L întelegem pe Dumnezeu în toata maretia Sa. ( Tertullian)
• Dumnezeu este în afara tuturor, neramânând în afara; este în toate, dar necuprins de ele; este mai presus de toate, fara înaltare; este mai jos de toate, fara coborâre; este în toate si, totodata, deasupra tuturor. ( Fericitul Augustin)
• Daca n-ar fi un singur Dumnezeu, n-ar fi Dumnezeu. ( Sfântul Efrem Sirul)
• Cunoastem firea divina prin lucrarile Sale. ( Sfântul Vasile cel Mare)
• Dumnezeu poate câte vrea, dar nu vrea câte poate. ( Sfântul Ioan Damaschin)
• Dumnezeu este Ratiune si pricina întregii miscari neîncetate si toate ratiunile îsi au în El stabilitatea neclintita si dinamismul fara de sfârsit. ( Nichita Stithatul)
• Dumnezeu este începutul, mijlocul si sfârsitul oricarui bine. ( Sfântul Marcu Ascetul)
• În Sine, Dumnezeu este Gândire necunoscuta, Cuvânt negrait si Viata necuprinsa. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• Dumnezeu este asemenea unui cerc ale carui margini nu sunt nicaieri, iar al carui centru este pretutindeni. ( Fericitul Augustin)
• A numi pe Dumnezeu nu este nimic altceva decât a arata prin cuvinte unele din însusirile Sale. ( Origen)
• Dumnezeu este al tuturor. ( Sfântul Ioan Scararul)
• Dumnezeu este iubire. ( Sfânta Scriptura)
• Fata Mea nu vei putea sa Mi-o vezi ! (Sfânta Scriptura)
• Eu sunt Cel Ce sunt. ( Sfânta Scriptura)
  

Iisus Hristos

• Dumnezeu S-a facut om, ca omul sa poata deveni dumnezeu. ( Sfântul Irineu )
• Pentru aceea a venit Hristos în lume, ca sa cunoasca si sa înteleaga omul cât de mult îl iubeste Dumnezeu. ( Fericitul Augustin)
• Misterul Întruparii Cuvântului poarta în sine semnificatia întregii creatii sensibile si inteligibile. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• Cuvântul lui Dumnezeu S-a facut om, pentru ca tu sa înveti de la un om cum poate omul deveni dumnezeu. ( Sfântul Clement Alexandrinul)
• Sfanta Treime nu este prezenta doar în învatatura lui Hristos, ci e lucratoare în tot ce face El. ( pr. Dumitru Staniloae)
• În Hristos, locuieste dupa fiinta toata plinatatea Dumnezeirii. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• Dumnezeu era în Hristos, împacând lumea cu Sine. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• De Tatal ne apropiem prin Fiul. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
• Iisus Se face ascultator Tatalui, vindecând propria noastra neascultare (...) si devine pentru noi modelul unei ascultari fara de care nu exista mântuire. ( Sfântul Ioan Damaschin)
• Iisus ne-a împacat, prin Sine, cu Tatal si între noi. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• În Hristos, Dumnezeu devine partas la conditia omului, pentru ca acesta sa aiba posibilitatea trecerii spre El. ( pr. Ion Bria)
• Fiul lui Dumnezeu S-a întrupat si, prin aceasta, a început recapitularea noastra în Sine. ( Sfântul Irineu)
• N-ar fi fost mântuiti toti oamenii de Hristos, daca nu i-ar fi luat pe toti asupra sa. ( Origen)
• La Iisus poti privi, fara sa încetezi sa-i privesti si pe ceilalti. ( Cresbron)
• Ceea ce Si-a asumat Hristos, aceea a si vindecat. (firea umana - n.n.) (Dicton patristic)
• Facâdu-Se om, Cuvântul lui Dumnezeu a umplut de cunoastere firea umana golita. ( Sfântul Maxim Marturisitorul)
• Iisus Hristos, Temlul Cuvântului. ( Sfântul Ioan Damaschin)
• Iisus este Dumnezeu pe pamânt si om în cer. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
• Asa cum, când împreunezi doua lumânari, una se vede în cealalta, tot astfel cred ca se întâmpla cu cel care primeste înlauntrul sau pe Domnul Iisus. ( Sfântul Chiril al Alexandriei)
• (Iisus) ... n-a spus nimic fara parabole. ( Sfânta Scriptura)
• Hristos a ridicat în om chipul dumnezeiesc la deplina lui actualitate, adica la deplina lui comuniune cu Dumnezeu si cu semenii. ( pr. Dumitru Staniloae)
• Credinta în Hristos, ca Fiu al lui Dumnezeu, este si credinta în Sfânta Treime. ( Serghei Bulgakov)
• Iisus Hristos, ipostasul supremei afectiuni si ratiuni, intra cu noi într-o comuniune ca de la om la om, într-o legatura interumana, umanizându-ne deplin prin îndumnezeire. ( pr. Dumitru Staniloae)
• Iisus Hristos este Noul Adam, Ce înnoieste continuu lumea întreaga. ( Sfântul Grigorie Palama)
• Natura omeneasca, prin Hristos, s-a înaltat la cer. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
• Învierea nu e doar lucrarea firii divine a lui Hristos, ci si a firii Sale umane îndumnezeite. ( Hristu Andrutsos)
• Hristos S-a întrupat pentru o opera universala, reintegrând si aducând toate lucrurile în Sine. ( Sfântul Irineu)
• (Prin Hristos) ... tot pamântul a fost eliberat din întunericul amagirii. ( Sfântul Ioan Gura de Aur)
• Iisus Hristos ne sugereaza ca El este centrul infinit al relatiilor interpersonale, care elibereaza omul de sub domnia determinismului si individualismului lumii acesteia, de orice panteism, pentru a-l înalta si introduce în sfera de viata a comuniunii lui Dumnezeu în Treime. ( pr. Dumitru Popescu)
• Dumnezeu S-a facut purtator de trup, pentru ca omul sa poata deveni purtator de duh. ( Sfântul Atanasie cel Mare)
• Fiti însetati de Hristos si El va va împlini cu dragostea Sa. ( Sfântul Isaac Sirul)
• Un singur Cuvânt a spus Tatal si anume pe Fiul Sau si pe Acesta-L spune mereu în tacerea vesnica. Si Cuvântul acesta trebuie ascultat în tacerea sufletului. ( Sfântul Ioan al Crucii)
• Precum în Adam toti mor, asa si în Hristos toti vor învia. ( Sfânta Scriptura)
• Cine nu e cu Mine, e împotriva Mea. ( Sfânta Scriptura)
• Eu sunt Calea, Adevarul si Viata. ( Sfânta Scriptura)
• Hristos, Taina lui Dumnezeu. (...) În El locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii. ( Sfânta Scriptura)
• Acesta e Omul ! (Sfânta Scriptura)

Doamne ajuta !
 

Am neaparata nevoie de cineva care lucreaza la Biblioteca unui Seminar Teologic ! Va multumesc!