Au fost si in Arad, dar, marturisesc ca nu au ajuns la inima mea nici unul. N-am reusit sa stau sa-i urmaresc pana la final.

In cazul acesta cerceteaza-te pe tine.

Articolul este intr-adevar interesant si folositor. Dr. Octavian Udriste a salvat multe vieti, era foarte cautat de oameni, dar a murit cu regretul ca nu a putut sa-si valorifice cercetarile la care muncise atat de mult si care ar fi putut salva multe vieti. Se intampla in Romania, de aceea pentru binele tuturor nu este rau sa pleci in alta tara, ba chiar este pacat sa ramai.

Mai trist este cand fiind printre straini si reusind ceva acestia te vor aprecia iar conationali de-ai tai,aflati si ei printre straini, te lovesc sau iti bun bete-n roate,din prea multa dragoste.Sau cand esti in nevoi printre straini si cei din neamul tau intorc capul cand te vad,parca jenati,dorind sa schimbe trotuarul sau sa nu-ti mai raspunda la telefon.Insa peste toate aceste tristeti trecatoare, cauzate poate de lupta pt supravietuire intr-o alta lume,ramine persistenta durere cand revii acasa,printre conationalii tai,bucuros ca ai poti aduce ceva,poate,si brusc constati ca esti ca un strain printre ei si pentru ei si nu intelegi de ce.Si apoi tacerea plina de amar cand intelegi ce nu ti-ai dorit niciodata,ca pe oamenii care nu i-a interesat deloc de tine cand erai intre ei cu atat mai putin ii va interesa cand vei reveni,ca o umbra incomoda,bizara si care refuza sa dispara,poate spre linistirea constiintei fiecaruia.Si poate pleci iarasi,promitandu-ti ca de data asta nu vei mai privi inapoi deloc,nici cu manie si nici cu regret,si te trezesti pe un scaun de avion,inconjurat de straini,cum te gandesti iar la locul copilariei tale,si iti vin lacrimi in ochi si intorci capul ca sa nu te vada nimeni.Si ii vei iubi mereu sperand ca intr-o zi sa fie totul asa cum stii ca nu va fi in viata reala,dar undeva in sufletul tau vor ramine ai tai si tu al lor.

Ref: datoria istorica a Germaniei fata de Romania
 

Acesta este un mesaj din partea autorului petitiei semnatate de dumneavoastra, "Recuperarea creantei istorice de la Germania de peste 18 miliarde de euro", http://www.petitieonline.ro/petitie/10919050 .

"Dragi petitionari,

In sfarsit aceasta problema va fi adusa in discutie in fata Parlamentului European in data de 10 aprilie la Bruxelles. Va multumesc pentru increderea si sprijinul acordat.

Pentru a ramane la curent cu progresul acestei chestiuni va rog sa ma urmariti pe pagina mea de Facebook oficiala http://www.facebook.com/Golban.Radu unde puteti gasi mai multe informatii despre acest eveniment si articole publicate de mine de-a lungul timpului despre problema creantei.

Cele bune,
Radu Golban."

Situaţia tinerilor din România
 

Fragment extras din articolul Strategia Nationala pentru Tineret a MTS. Doua aspecte, de Alina Ioana Dida.

"Acum avem mai mult de 6 milioane de tineri între 15 și 34 de ani, dar ponderea lor în populaţie a scăzut de la 32% în 2003 la 28,6% în 2012.

Scăderea din ultimii 10 ani este mai accentuată la noi decât în alte ţări UE. Proiecţiile EUROSTAT arată că se așteaptă o scădere abruptă până în 2060 a ponderii tinerilor în populaţia totală, iar România este printre ţările afectate în mai mare măsură de acest fenomen.

Rata de fertilitate în România a fost în 2011 de 1,3, mai mică decât media UE (1,6 ) și departe de nivelul de înlocuire a generaţiilor.

Copiii și tinerii au fost constant în ultimele decenii categoriile de vârstă cele mai expuse sărăciei. Mai mult de un sfert dintre tinerii între 18 și 24 de ani se află în sărăcie relativă, ceea ce situează România între cele trei ţări cu situaţia cea mai gravă din UE-27. În același timp, nivelul sărăciei este în creștere în ultimii ani. Dintre toate grupele de vârstă, riscul de sărăcie persistentă cel mai ridicat îl au tinerii sub 18 ani (28,6% în 2010). Mai mult de o treime dintre tineri sunt în risc de sărăcie sau excluziune socială, respectiv de 40,3%, faţă de 24,3% în UE-28. Tinerii nu au acces la locuinţe; 44,9% dintre persoanele angajate full-time locuiesc cu părinţii faţă de 38% în UE. Acest lucru influenţează comportamentul tinerilor pentru decizia de a se căsători şi a avea copii. Vârsta medie la prima naștere a crescut de la 22,4 ani în 1990 la 26 de ani în 2010. Vârsta la prima căsătorie a crescut de la 22 la 26 de ani pentru femei și de la 25 la 29,1 ani pentru bărbaţi.

Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de 20-64 ani în România (63,8% în 2012) este mai mică decât media Uniunii Europene (68,5% în 2012) şi se estimează că ţinta naţională, de 70% până în anul 2020, este greu de atins. Deşi forţa de muncă tânără reprezintă una dintre resursele cele mai importante pentru atingerea ţintei europene, accesul la ocupare al tinerilor este scăzut. Doar pentru grupa de vârstă 30-34 de ani se înregistrează un nivel al ratei de ocupare apropiat de nivelul european (de 77%), toate celelalte grupe de vârstă situându-se considerabil sub valorile UE-28.

În 2011 30% dintre tineri erau săraci, deşi aveau un loc de muncă. Sărăcia salarială e în creştere.

Prima prioritate a tinerilor (1⁄3) este găsirea unui loc de muncă mai bun. Majoritatea tinerilor (62%) consideră că sprijinul pentru tineret al autorităţilor publice ar trebui să fie acordat în primul rând în vederea accesului la un loc de muncă.

Rata șomajului este de 7%, în timp ce în rândul tinerilor sub 25 de ani se înregistrează o valoare alarmantă de 22,7%. O mare parte a șomajului în rândul tinerilor este cronicizat, prelungindu-se pentru mai mult de 1 an.

Aproximativ un sfert dintre tinerii din România (27%) și-au exprimat dorinţa de a deschide o afacere. Cel mai vizat domeniu este cel al comerţului. Totuşi, 1 tânăr din 100 decide să înceapă o afacere pe cont propriu, faţă de 1 din 4 tineri în Cehia, Polonia sau Ungaria. Cele mai frecvente cauze invocate sunt lipsa banilor şi birocraţia.

Participarea tinerilor la activități culturale este mai degrabă ocazională, marea majoritate a tinerilor neincluzând preocupări din această sferă în programul lor obișnuit. Un sfert dintre tineri spun că nu citesc literatură niciodată; 8% fac acest lucru zilnic, 20% de 2-3 ori pe săptămână, 24% de 2-3 ori pe lună, în timp ce 20% nu citesc literatură decât de 2-3 ori pe an. 80% dintre tineri se uită zilnic la televizor..

“În România sunt o serie de fenomene care indică insuficienţa planificării familiale și a educaţiei pentru sănătatea reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social.” Aproape unul din zece copii a fost născut în 2010 de o tânără cu vârsta între 15 și 19 ani. “Tinerele de 15‐19 ani au contribuit (sic) în medie, în ultimii ani, cu aproximativ 10% la totalul avorturilor înregistrate anual.”

Ponderea naşterilor în afara căsătoriei s-a dublat aproape în ultimii 20 de ani (de la 15% în 1992 la 27,7% 2010). Majoritatea mamelor tinere necăsătorite locuiesc în rural și 60,2% au sub 25 ani.

Incidenţa suicidului la tinerii de 15‐19 ani a fost de 6,3 decese la 100.000 locuitori în 2011, cu aproximativ 50% peste media europeană în 2010. În România există o tendinţă de creştere cu 7,2% faţă de 2005, în contextul unui uşor declin înregistrat la nivelul UE.

Datele statistice arată creşterea obezităţii, a sedentarismului, consumului de alcool şi a fumatului de la vârste relativ mici şi o incidenţă în creştere a consumului de droguri. Se înregistrează o tendinţă de creștere a consumului de substanţe psihoactive în rândul tinerilor de 16 ani, ponderea fiind de 10% în 2011, de două ori mai ridicată decât în 2007.

În ultimii ani fenomenul traficului de persoane se extinde. Pentru prima dată, în 2010 numărul cazurilor detectate a depășit 1000 de persoane.

Majoritatea victimelor înregistrate sunt foarte tinere, mai ales în ceea ce privește exploatarea sexuală, dar și a celei pentru muncă.

Victimele exploatării sexuale au în marea lor majoritate vârste între 14 și 25 de ani și au studii medii. Minorii alcătuiesc aproximativ un sfert din totalul persoanelor traficate, în special cei din intervalul de vârstă14-17 ani și provin din familii dezorganizate sau din centrele de plasament."

Cred ca este pacat sa pleci din tara, de fapt...
Cand sunt sarbatori care aici nu se tin,devin foarte trista si melancolica.
Ma leaga niste obiceiuri si amintiri de familie,cum mergeam cu totii bucurosi si la 4 ace la Inviere,in fiecare toamna la moastele Sfantului Dumitru inca de cand eram copila si multe altele.
Acum sunt tare departe de toate astea si trebuie sa ma multumesc cu foarte putin.


Banuiesc ca adevarata drama a noastra,a oamenilor este nu fim niciodata fericiti pe pamant,in viata asta si sa ne lipseasca intotdeuana ceva,indiferent de schimbul de situatii.

Da Yasmina, ai dreptate.

Cine pleaca din tara ajunge la un moment dat sa-si dea seama ca este pacat sa pleci din tara.
Poate ca nu toti, poate ca numai aceia carora le lipsesc niste lucruri materiale si spirituale, culturale. Ca sunt unii care se descurca si nu le lipseste nimic poate si sunt fericiti asa.
Depinde ce anume cauti cand pleci si ce gasesti.
Sunt oameni care pleaca efectiv pentru ca in tara sunt la zero, sau pe aproape: nu (mai) au nimic, nu sunt multumiti cu ceea ce au. Si mai ales isi inchipuie ca acolo unde se duc umbla cainii cu covrigi in coada.
Nimeni nu crede cat este de greu in alte parti. Mai ales acum cand sunt asa probleme peste tot.

Eu cred ca este acel dor de duca: "boah, ma duc in SUA, acolo o sa fiu boier". Oare? Nimeni nu sta sa se gandeasca: ia stai sa ma informez mai intai. De cunostinte de limba nu mai spun. "Gata, maine plecam!". Parca ar pleca la plimbare.
Sau multi care pleaca spun ei pentru ca nu sunt multumiti cu serviciul/cariera, sau vor mai bine pentru copiii lor. Si ajung mai rau, sa faca cele mai mizere munci, sa se umileasca. Da deh, sunt in strainatate.

Da, unii au noroc si se descurca mai bine.
Zilele trecute a fost o discutie la televizor care m-a daramat. O instanta a dat prin sentinta dreptul unei familii de romani sa primeasca ajutor social.
Toata lumea de aici s-a revoltat, pentru ca au frica de faptul ca se creeaza un precedent si vor veni toti sa procedeze la fel.
Intr-un film s-a aratat in ce conditii traiau acei oameni: mancau de prin tomberoanele fabricilor de alimente (paine etc.), care aruncau ceea ce nu se vindea in ziua aceea, adunau lucruri de pe strada, aruncate de altii.
Nu au reusit sa gaseasca/obtina lucru. Acum este greu de spus (si asta este confuzia majora aici) daca erau Roma sau romani, daca aveau ceva scoala.
Pareau mai scuturati, la locul lor. Baietii vroiau sa-si faca scoala, unul vroia sa faca scoala de mecanic auto.
Aici parerea este ca romanii si bulgarii ar trebui sa fie blocati sa nu vina, chiar sa fie trimisi inapoi in tara. In fine discriminare pe fata.
Nu ca n-ar fi de lucru, dar nimeni nu vrea sa angajeze romani. Nu stiu ce va fi de la anul. Acolo este speranta.
Nu reusesc sa inteleg ce au cu noi (romani si bulgari) ca totusi cu restul est-europenilor nu se poarta asa.
Cred eu ca este confuzia de care spuneam. Ei au teama de rroma si ne confunda pe toti cu acestia.

Si acum mai ma intreb un lucru: cat o fi de rau in tara, de ajungem sa ne umilim in halul acesta aici? Adica e mai bine asa?

In fine, deci sunt oameni care se duc la o viata mai buna. Poate ca macar la inceput, au in vedere numai partea materiala.
Dar multi incep sa se loveasca pe urma de greutati si vad ce aveau in tara si ce le lipseste.

Nu este usor in strainatate: deci lasi rude, familie, prieteni, lasi casa (ca sa stai la chirie), lasi tot ceea ce era totusi al tau. De limba nu mai vorbesc
Unora le lipseste cultura, carti, spectacole, etc. Altii isi pun satelit sa prinda canalele cu filmele romanesti.
Altora le lipsesc bisericile si preotii din tara, sarbatorile.
Altora le lipsesc alimente, alte lucruri.
De serviciu si de oameni nu mai spun - ce diferente uriase.

Deci nimeni nu este pe deplin fericit indiferent unde se afla.

Acum mai depinde de felul in care te realizezi. Ca sunt unii care au sansa sa capete un serviciu bun, sau altii prin casatorie dau de un partener bun, cu serviciu bun, casa, masina si da, duc o alta viata decat in tara.
Dar cati sunt din acestia?

In Romania gasesti oameni si buni si rai.

Din nefericire in Romania numai oamenii rai ajung sa conduca la toate nivelurile.

De aceea e mai bine sa pleci, nu pentru ca nu poti sa conduci, ci pentru ca o sa fii condus de cineva rau si mai prost decat tine. Si atunci incepe jalea.

La intrebarea din titlul topicului, nu e nici pacat si nici prostie daca ramai in tara. E mai mult ghinion.

Daca nu vin si cu masuri concrete si sa fie puse in aplicare strategiile sunt doar statistici sau documente pentru cultura generala...multe strategii sunt brosuri informative...
Oricum nu prea vad sa se schimbe ceva...doar sa avem un tineret care nu prea mai e national...
Nici eu nu contribui la imbunatatirea situatiei si nici nu doresc acest acest lucru...