Coordonata teoretica a iluminarii este aceeasi cu cea lumeasca:

Frica de suferinta -> Tanjirea dupa Fericire

Diferenta insa o face modul de identificare cognitiva atat al obiectului fricii cat si al obiectului fericirii.

Caile lumesti percep gresit aceste doua obiecte.

De aceea se spune ca sunt "oarbe".

Cel ce merge pe calea Dharmei le percepe, progresiv, in mod corect.

Astfel ca, puterea sa aspirationala se matureaza in mod corect.

Cel ce intra cu mintea in inima iL descopera pe Domnul,
Si vede bucuria pura primordiala inainte de 'facerea lumii'
'Trupul Adevarat al Domnului'

Dupa aceea, cand se uita la lume,
Vede ca natura aceasta este chiar bucuria pura primordiala.

In fapt, nimic nu s-a schimbat,
De la facerea lumii.
...Doar parerea mintii.

Adevarul a fost, este si va ramane imaculat,
In toate directiile.

Gandirea egocentrica
 

"GANDIREA EGOCENTRICA este rezultatul faptului ca, din nefericire, natura umana, in mod natural, nu este atenta cu nevoile celorlalti, ba chiar mai mult, ignora drepturile celorlalti.

In mod firesc, nu apreciem punctul de vedere al celorlalti in timp ce nu ne dam seama de limitarile propriului nostru punct de vedere.

Devenim constienti de propria gandire egocentrica numai daca suntem educati in acest sens. Nu este o abilitate naturala inscrisa in codul nostru genetic.

Fiecare dintre noi, traieste, de obicei, cu convingerea ferma – nerealista insa - ca stie cu exactitate cum functioneaza realitatea, “cum stau lucrurile de fapt”, si ca o evalueaza “in mod obiectiv”.

In mod natural suntem inclinati sa ne incredem in gandirea noastra intuitiva – oricum, in mare parte inexacta.

In loc sa ne bazam convingerile ( ce acceptam ca fiind adevarat si ce respingem ca fiind neadevarat), pe rationamente corecte - care respecta standardele gandirii critic-obiective, apelam reflex la standarde subiectiv-psihologice centrate pe ego.

Mai jos, cele mai comune exemple de gandire egocentrica ale umanitatii:

“ESTE ADEVARAT PENTRU CA EU CRED CA ESTE ADEVARAT” –EGOCENTRISM INNASCUT. Eu cred ca este adevarat, chiar daca eu personal nu am investigat in mod rational baza credintei mele.


“ESTE ADEVARAT PENTRU CA NOI CREDEM CA ESTE ADEVARAT” – GANDIRE SOCIOCENTRICA. Eu cred pentru ca si altii cred.


“ESTE ADEVARAT PENTRU CA EU VREAU SA CRED CA ESTE ADEVARAT” – NECESITATE DE AUTOIMPLINIRE.
Eu cred pentru ca “este bun”. Este suficient ca imi apare intr-o lumina pozitiva si nu ma forteaza la un efort de gandire rationala, care imi poate dovedi ca m-am inselat, sau care sa ma faca sa resimt o dureroasa deziluzie.

“ESTE ADEVARAT PENTRU CA INTOTDEAUNA AM CREZUT CA ESTE ADEVARAT” – NECESITATE DE AUTOVALIDARE.


“ESTE ADEVARAT PENTRU CA ESTE IN INTERESUL MEU SA CRED CA ESTE ADEVARAT” – EGOISM INNASCUT. "



Extras din "Minighidul gandirii critic-obiective"
http://louisville.edu/kent/programs/...20Thinking.pdf

Gasirea Adevarului si Dragostei
 

Cauza circumstantiala a "gasirii Adevarului si Dragostei" este intelegerea corecta.
Cauza substantiala a "gasirii Adevarului si Dragostei" este binecuvantarea.


Cauza circumstantiala a binecuvantarii este intelegerea virtutilor.
Cauza substantiala a binecuvantarii este "efortul de multumire a Lui Dumnezeu" in toate lucrarile.


Efectul nu se produce fara asamblarea celor doua tipuri de cauze.

Protejand o fiinta, protejeaza-le pe toate!
Hranind o fiinta, hraneste-le pe toate!
Iubind o fiinta, iubeste-le pe toate!

Iubind copiii tai, iubeste toti copiii,
Pretuind mama ta, pretuieste toate mamele,
Pretuind tatal tau, pretuieste toti tatii,
Pretuind sora ta, pretuieste toate surorile,
Pretuind fratele tau, pretuieste toti fratii,
Pretuind prietenul tau, pretuieste toti prietenii.

Mahayana, Campul de Merit Concret - Exploatand circumstantele

Desavarsirea virtutii este atunci cand faptele bune,
Sunt savarsite de Dumnezeu prin sufletul nostru.

Nu mai sunt savarsite de noi,
Ci de Dumnezeu zamislit in adancul inimii.

Sufletul doar reflecta ca o oglinda,
Lumina si puterea faptuitoare a Lui Dumnezeu,
In aceasta lume.


Stadiul mijlociu - Vajrayana/Guru Yoga