De fapt Miha-Anca a spus o invatatura aproximativ corecta, nu e o "Monumentala perla a noii dogmatici". Mai departe a explicat si mai corect, Biserica e sfanta, nu e doar o institutie, asta e la alte culte. Iar pacatele credinciosilor nu afecteaza sfintenia Bisericii.
Revenind la afirmatia respectiva, Hristos este Capul Bisericii, iar Biserica este Trupul lui Hristos. Atentie, nu e in mod figurat, la fel cum nici Sfanta Impartasanie nu e in mod figurat Trupul si Sangele Mantuitorului. De exemplu un articol al sfantului Ioan Maximovici: http://www.crestinortodox.ro/sfaturi...tos-68599.html
Citez: "Cum se poate ca, in acelasi timp, Trupul lui Hristos sa fie si Biserica, si Sfintele Taine? Cum se poate ca, in acelasi timp, credinciosii sa fie madulare ale Trupului lui Hristos - Biserica - si, totodata, sa se impartaseasca cu Trupul lui Hristos in Sfintele Taine?
In ambele situatii, denumirea "Trupul lui Hristos" nu este folosita in sens figurat, ci in sensul cel mai propriu si real al acestui cuvant."

De asemenea, ca tot era un citat al Parintelui Iustin Parvu, care printre altele a spus ca daca nu marturisim ortodoxia ca Sfantul Iustin Popovici, cartea sfantului explica pe larg aceste lucruri, ar trebui citita de toti ortodocsii: http://tineretulortodox.md/wp-conten...cumenismul.pdf

Am inteles. Voi tine minte pentru totdeauna: "Hristos este B.O.R.!"

Sa credeti voi!...

Biserica, trupul tainic al lui Hristos. Hristos, capul ei
 

Frate Ioane , nu sunt un bun teolog , dar cred ca poate exprimarea unora de aici nu a fost destul de clara , si de aici aceasta "disputa " , utila de altfel !
Pe site exista articole intocmite de teologi referitor la acest aspect , si-mi permit sa dau curs unui astfel de articol , care sper sa fie util cat de cat , cu iertarea de rigoare :1: :

" Constitutia teandrica a Bisericii Hristos si umanitatea unita cu El si in El
a. Biserica, trupul tainic al lui Hristos. Hristos, capul ei.
Biserica e unirea a tot ce exista, sau e destinata sa cuprinda tot ce exista: Dumnezeu si creatie. Ea e implinirea planului etern al lui Dumnezeu: atotunitatea. In ea e eternul si temporalul, ultimul - destinat sa fie coplesit de eternitate; necreatul si creatul, ultimul - destinat sa fie coplesit de necreat, sa se indumnezeiasca; spiritualul de toate categoriile si materia, ultima - destinata spiritualizarii;cerul si pamantul penetrat de cer; nespatialul si spatialul; eu si tu, eu si noi, noi si voi, uniti in "Tu" divin, sau in relatie dialogica directa cu El. Biserica este un eu uman comunitar in Hristos ca Tu, dar in acelasi timp eu-ul ei este Hristos. Biserica este eu-ul rugaciunii tuturor fiintelor constiente: pamanteni, ingeri si sfinti, rugaciunea avand in felul acesta un mare rol unificator. In Biserica, in mine si pentru mine, se roaga toti, si eu ma rog in toti si pentru toti.
In Biserica toate sunt unite, dar neconfundate in aceasta unitate. Biserica e trupul lui Hristos si ca atare e unita cu El si distincta de El. Biserica e imanentul care are in ea transcendentul, comunitatea treimica de Persoane plina de o nesfasita iubire fata de lume, intretinand in aceasta o continua miscare de autotranscendere prin iubire. Biserica este Hristos extins cu trupul Lui indumnezeit in umanitate, sau umanitatea aceasta unita cu Hristos si avand imprimat in ea pe Hristos cu trupul Lui indumnezeit. Daca Fiul lui Dumnezeu n-ar fi luat trup si nu 1-ar fi indumnezeit prin Inviere si Inaltare, ar fi lipsit inelul de legatura intre Dumnezeu si creatie, precum ar fi lipsit iubirea lui Dumnezeu care sa se reverse in noi si sa ne atraga la unirea cu El in iubire.
Biserica are prin aceasta o constitutie teandrica. Continutul ei consta din Hristos cel unit dupa firea dumnezeiasca cu Tatal si cu Duhul, iar dupa firea omeneasca cu noi. Cuprinzandu-se in Ipostasul intrupat al lui Hristos, Biserica poate fi numita Hristos, intelegand pe Hristos cel extins in umanitate. Ea e "Hristos Insusi, Cel ce este dinainte de veci in sanul Tatalui si la plinirea vremii S-a facut om si este si vietuieste pururea cu noi si lucreaza si mantuieste si Se extinde peste veacuri". Cei doi factori, Hristos si umanitatea, sunt atat de uniti in Biserica, incat in Biserica nu poate fi vazut unul fara altul si nu se poate vorbi despre unul fara de celalalt. Despre Hristos se spune ca e cap al Bisericii, iar despre Biserica, ca e trup al lui Hristos. Hristos are in Biserica pozitia de cap, de temelie, de izvor de viata infinita. Orice vorbire despre unul implica pe celalalt si invers. Daca totusi vorbim cand de unul cand de altul, o facem pentru a pune in lumina pozitia speciala pe care o are fiecare in aceasta unitate. Pozitia speciala a lui Hristos in Biserica consta in mod principal in calitatea Lui de cap, de factor care uneste pe credinciosi in Sine ca pe un trup, si in calitate de model si de izvor de putere dupa care se orienteaza si de care se umple si se imprima ei, facandu-se dupa chipul Lui.
Pe cand Duhul Sfant nu a asumat firea umana ca pe un chip al Sau, deci nici nu poate fi cugetat ca un model al omului, Hristos asumand firea umana ca pe un chip al Sau, e cugetat ca un model al omului. Dar omul nu poate deveni in mod actual un chip deplin al lui Hristos fara lucrarea Duhului Sfant, sau fara ajutorul Duhului.
Hristos a devenit capul Bisericii prin faptul ca Ipostasul divin Si-a asumat chipul uman, paga firii noastre, luand ca om o pozitie centrala intre oameni. Dar aceasta pozitie devine eficienta numai intrucat ne poate comunica, prin Duhul, in forma omeneasca, puterea dumnezeiasca si ne poate face sa ne imprimam de El ca de modelul adevarat al omului, de omul indumnezeit. Insa S-a facut cap al Bisericii si prin faptul ca a ridicat aceasta paga lastarea de jertfa, superioara oricarei preocupari egoiste de Sine, si la starea de Inviere, purtand prin aceasta cele doua stari imprimate in mod imbinat in trupul Sau, ca sa ne comunice si noua puterea de a ni le insusi, sau de a ne ridica umanitatea noastra la ele. Iar aceasta inseamna a ridica umanitatea noastra in unirea cu infinitatea lui Dumnezeu cel personal, caci numai prin jertfa, predandu-ne lui Dumnezeu, daramam zidurile care ne inchid in marginirea noastra si intram in comuniune deplina cu Dumnezeu si cu semenii.
Sfantul Apostol Pavel a numit in mod direct pe Hristos cap al Bisericii, "Hristos este capul trupului Bisericii" (I Col. 1, 24 si 18). "Toate le-a supus sub picioarele Lui si pe El L-a dat peste toate cap Bisericii, care este trupul Lui, plinirea Celui ce plineste toate in toti" (Efes. l, 22-23). Sau: "Sa sporim in toate in El, Care este capul Bisericii, in Hristos, din Care tot trupul bine alcatuit si bine incheiat si hranit prin toate legaturile isi savaseste, prin lucrarea potrivita fiecarui madular, cresterea ca trup" (Efes. 4, 15-16). Sau: "Barbatul este cap femeii precum si Hristos este cap Bisericii, trupul Sau, al caruia este Mantuitor" (Efes. 5, 23). In Epistola catre Coloseni (Col. 2, 18-19), Sfantul Apostol Pavel indeamna pe crestini sa nu se lase amagiti de cei ce-i atrag spre puteri inferioare inrobitoare, "in loc sa tina cu putere la Capul de la care tot trupul hranit si bine intocmit isi face cresterea de la Dumnezeu," la Capul de la care primesc puterea cresterii in libertate si iubire.
In alte locuri tot Sfantul Pavel, fara sa numeasca pe Hristos in mod direct "cap" al Bisericii, o spune aceasta indirect prin faptul ca numeste Biserica "trup al lui Hristos" (Rom. 12, 4-8; I Cor. 6, 15-16; 10-17; 12, 12-27; Efes. 1, 22-23; 4, 15-16; 5, 23; Col. 2, 18-19). Numind pe Hristos "cap al Bisericii", Sfantul Apostol Pavel precizeaza ca prin aceasta trupul e plinit, hranit in cresterea si in armonizarea lui, mantuit de Hristos. Hristos e capul trupului in sensul ca "in acest trup se traieste viata cea noua dupa Hristos in Duhul Sfant si in El se procura harul, mantuirea si viata dumnezeiasca a capului, tuturor madularelor trupului."In "capul Hristos" se deschide orizontul infinitatii lui Dumnezeu si, prin El, trupul Bisericii primeste putere de viata si de iubire unificatoare din aceasta infinitate. "Ca urmare, Biserica e inteleasa de ortodocsi ca viata noua in Hristos si in Duhul Sfant, ca unitate a vietii harismatice, intrucat ea este organismul viu, unitar, intreg, trupul lui Hristos, din al carui cap curge viata duhovniceasca cea noua in toate madularele trupului prin lucrarea Duhului Sfant." "Hristos, in calitate de cap, si Biserica formeaza astfel o unitate duhovniceasca, un organism unitar viu si divin omenesc."231 Prin aceasta Hristos e "Mantuitorul" Bisericii, sau al umanitatii adunate in El.
In aceleasi locuri amintite, Sfantul Apostol Pavel ni-L arata pe Hristos drept cap al Bisericii, prin faptul ca prin El Biserica se structureaza ca un intreg armonios (sumbibazovmenon), in care fiecare madular implineste lucrarea corespunzatoare lui (Efes. 4, 15-16; Col. 2, 18-19; Efes. 2, 21).
Legatura sau relatia aceasta nemijlocita a fiecarui credincios cu Hristos, dar numai in cadrul corpului cel unic al Lui, ii uneste pe ei si intreolalta. Pe de alta parte, legatura aceasta nemijlocita cu Hristos, Dumnezeu devenit om, ii face pe ei biruitori peste toate puterile si pornirile care i-ar trage in jos si i-ar tine inchisi in egoismul lor si in orizontul imanent al mortii si al coruptibilitatii. Faptul acesta le inlesneste, la randul lui, unitatea intreolalta in ambianta infinita si libera a Duhului sau a comuniunii iubitoare a Sfintei Treimi."
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...pul-80156.html

Nu reduceti pe Hristos la mladite omenesti!
 

Da, Cristiane, desigur. Totusi, nu despre asta era vorba in duhul respectivelor postari. Formula aceasta geniala, pe care nu o mai repet ca chiar nu-i cazul, spune de fapt cu totul altceva. Ba chiar opusul.

E o mare nenorocire a mintii cand omul, institutia, socialul SE CONFUNDA-se identifica cu Dumnezeu.
E radacina celor mai mari rele.

In fine, nu voiesc sa mai insist.
Atata doar ca nu vreau sa mai aud de o asemenea expresie, oricum ar fi talcuita ea, oricat de mestesugit ar fi invelita... NU, categoric, Hristos nu e BOR! Hristos e Dumnezeu iar BOR e BOR. Cand BOR va avea-va fi nu doar lucrarea, ci si Fiinta lui Dumnezeu, atunci vom mai vorbi... Dar BOR nu e Fiinta lui Dumnezeu, in timp ce Domnul ESTE Fiinta Dumnezeu.

Pana atunci eu pastrez distinctia, ca sa nu ma zapacesc inca si mai mult de cap...:)

P.S. Poate nu strica sa revedem fundamentele dogmatice, din cand in cand. Oare despre BOR e vorba in Evanghelie? S-a rastignit BOR pe Cruce pentru neamul omenesc? Cam cat sange sfant curge zilnic din trupul membrilor BOR pentru mantuirea neamului omenesc?
Hai sa nu fim cu totul ridicoli, oameni buni! sa pastram, macar, delimitarile elementare, cele de bun simt.

Hristos este Dumnezeu, iar BOR e BOR chiar daca Duhul Sfant viaza in Biserica. Nu reduceti pe Dumnezeu, din nou, la omenesc!... Faptul ca Vitza e organic legata de mladitze, nu inseamna sa confundam Persoana cu persoanele, oricat de credincioase si sfintite ar fi ele...
Unde ne este smerenia? De cand Stapanul e una cu robii? De cand Creatorul e una cu creatura?

Nu numai , ci in cea din Europa de Est sau de Sud-Est , din Asia , din anumite zone din Orientul Mijlociu , Africa , dar mai cu seama in Belarus , Bulgaria , Georgia , Grecia , Macedonia , Republica Moldova , Rusia , Serbia , Munte Negru , precum si in mare parte a Albaniei , cam 30%, Bosnia , cam 32% , si in tari care au apartinut Uniunii Sovietice , tarile Baltice si Asia Centrala , dar si in America de Nord , Europa de Vest , deci nu numai in Biserica Ortodoxa Romana :9: !

Misiunea interna a Bisericii noastre: realizarea ortodoxiei ( I ) - Sf Iustin Popovic
 

Am extras din cartea ”OMUL ȘI DUMNEZEUL-OM” - Sf. Iustin Popovici

Personalitatea veşnic vie a Dumnezeului-om Hristos este Biserica. Biserica este întotdeauna o personalitate şi anume o personalitate divino-umană, un trup şi un suflet divino-uman. Definiţia Bisericii, viaţa Bisericii, scopul ei, spiritul ei, programul ei, metodele ei - toate acestea sunt date în minunata Persoană a Dumnezeului-om Hristos. De atunci, minunea Bisericii este aeeea de a uni organic şi personal pe toţi credincioşii ei cu Persoana lui Hristos; să facă din simţirea lor de sine, simţire de Hristos şi din conştiinţa de sine a lor, conştiinţa de Hristos; viaţa lor să devină viaţa în Hristos şi prin Hristos; sufletul lor să devină suflet în Hristos şi prin Hristos; personalitatea lor să devină personalitate în Hristos şi prin Hristos; în ei să trăiască nu ei înşişi, ci Hristos să trăiască în ei (Galateni 2,20). Misiunea Bisericii este de a întări mădularele ei în nemurire şi veşnicie, făcându-le părtaşe firii lui Dumnezeu (II Petru 1, 4). Misiunea Bisericii este de a crea în fiecare membru al ei convingerea că starea normală a personalităţii omeneşti o constituie nemurirea şi veşnicia, iar nu temporalitatea şi moartea, şi că omul este un călător care prin moarte şi temporalitate înaintează spre nemurire şi spre veşnicie.

Biserica este veşnicia divino-umană întrupată în limitele timpului şi ale spaţiului. Se găseşte în lumea aceasta, dar nu este din lumea aceasta (loan 18,36). Se găseste în lumea aceasta, pentru ca să ridice lumea aceasta sus, de unde vine ea insaşi. Biserica este ecumenica, catolică [universală, sobornicească], divino-umană, veşnică, de aceea constituie o blasfemie de neiertat împotriva lui Hristos şi a Duhului Sfânt a face din Biserica o instituţie naţională, a o restrânge la scopul şi metodele naţionale meschine, limitate şi trecătoare. Scopul ei este supranaţional, ecumenic, pan-uman: acela de a uni în Hristos pe toţi oamenii, pe toţi, fară excepţii pe motiv de naţionalitate, seminţie sau clasă socială: "Nu mai este iudeu, nici elin, nu mai este sclav, nici liber, nu mai este parte bărbătească şi parte femeiască; căci voi toţi sunteţi una în Hristos Iisus" (Galateni 3,28), pentru că Hristos este "toate în toţi" (Coloseni 3, 11).

Metodele acestei uniri pan-umane, a tuturor oamenilor in Hristos sunt date de Biserica în Sfintele ei Taine şi în Nevoinţele [virtuţile] ei divino-umane. Şi, într-adevăr, Taina Sfintei Euharistii concentrează, delimiteaza şi constituie metoda lui Hristos şi mijlocul pentru unirea tuturor oamenilor: prin această taină omul se uneşte în chip organic cu Hristos şi cu toţi credincioşii. Iar prin exercitarea personală a virtuţilor divino-umane: ale credinţei, rugăciunii, postului, dragostei, blândeţii, atotmilostivirii şi a milosteniei, omul se consolidează în această unitate, se menţine în această sfinţenie, trăieşte el însuşi personal pe Hristos ca pe unitate a personalităţii lui şi ca pe fiinţa unităţii lui cu celelalte mădulare ale sfântului Trup al lui Hristos, care este Biserica.

Biserica este personalitatea Dumnezeului-om Hristos, un organism divino-uman, iar nu o organizare omenească. Ca personalitate a Dumnezeului-om, ca şi trupul Dumnezeului-om, Biserica e indivizibila. De aceea, constituie o eroare fundamentală ca organismul divino-uman indivizibil al Bisericii să se împartă în mici organizaţii naţionale. În mersul lor de-a lungul istoriei, multe Biserici locale s-au mărginit la naţionalism, la scopuri şi metode naţionale. Multe Biserici, printre care şi a noastră. Biserica s-a adaptat poporului, în timp ce regula este contrariul: poporul trebuie să se adapteze Bisericii. Şi Biserica noastră a făcut de multe ori greşeala aceasta. Dar ştim ca acestea au fost “neghinele" vieţii noastre bisericeşti, "neghine" pe care Domnul nu le dezrădăcinează, ci le lasă să crească împreună cu grâul, până la la seceriş (Matei 13,22-30). Stim, de asemenea - căci Domnul ne-a învăţat - că neghinele acestea vin de la duşmanul nostru dintru început care e şi duşmanul lui Hristos, diavolul (Matei 13,25-28). Dar această cunoştinţă nu ne slujeşte la nimic dacă nu se transformă în rugaciunea ca Hristos să ne păzească pe viitor de a deveni semănători şi cultivatori ai unor asemenea neghine.

Este de acum timpul, este ceasul al doisprezecelea, ca reprezentanţii noştri bisericeşti să înceteze de a fi exclusiv sclavi ai naţionalismului şi de a fi arhierei şi preoţi ai Bisericii celei Una, Sfânta, Catolică [Sobornicească, Universală] şi Apostolică. Misiunea Bisericii dată de Hristos şi realizată de Sfinţii Părinţi este aceea de a face să prindă rădăcini şi de a cultiva în sufletul poporului simţământul şi cunoştinţa faptului că fiecare membru al Bisericii Ortodoxe este o persoană catolică [sobornicească, universală], o persoană veşnică şi divino-umană; că este al lui Hristos şi, pentru aceasta, frate al tuturor oamenilor şi slujitor al tuturor oamenilor şi al tuturor făpturilor. Acesta este scopul Bisericii dat de Hristos; orice alt scop nu este de la Hristos, ci de la Antihrist. Pentru că Biserica noastră locală să fie Biserica lui Hristos, Biserica Catolică [Universală, Sobornicească], ea trebuie să realizeze necontenit acest scop în poporul nostru. Dar care sunt mijloacele cu care poate ea realiza acest scop divino-uman? - Mijloacele nu sunt altele decât iarăşi cele divino-umane, pentru că scopul divino-uman se poate realiza exclusiv cu mijloace divino-umane, şi niciodată cu mijloace omeneşti sau de alt fel. În acest punct Biserica se deosebeşte esenţial de tot ce-i omenesc, de tot ce-i pământesc.

Corect , foarte corect , dar aici , in aceasta chestiune , nu vorbim de B.O.R - institutie , ci Biserica Ortodoxa a noastra a romanilor si cum am postat mai sus si de celelalte Biserici Ortodoxe !
Doamne ajuta !

Multumesc pentru acest lamuritor mesaj, Ovidiu!
Iata, e cu totul altceva acum.
Sper ca se citeste limpede in finalul textului: "că Biserica noastră locală să fie Biserica lui Hristos" (nu spune ca este Hristos, ci spune ca este a lui Hristos). Mai sus spune si ca orice credincios este al lui Hristos (iar nu ca este Hristos).
In concluzie, Hristos nu este BOR. Si nu va fi in vecii vecilor! AMIN+

De acord, Cristian, foarte de acord. Si cred ca postarea lui Ovidiu aduce la timp cuvantul Sfantului, dincolo de care nu mai am decat un singur lucru de spus: Slava lui Dumnezeu!

Sf. Iustin Popovici?

Multumesc, Catalin. Asta am vrut sa spun. Hristos este capul Bisericii si implicit al BOR, nu exclusiv al BOR. Sper ca acum s-a inteles.
Am facut afirmatia, caci unii cred ca functia confera unora calitatea de cap al Bisericii. Cap al Bisericii e unul singur: Iisus Hristos. Iar functiile sunt administrative.

Mai bine intrebai, Cezar, inainte sa o iei la sanatoassa prin munti...
Nu e vorba de nici o noua dogmatica.

Doamna, pentru Dumnezeu, nu mai vorbiti atat de urat despre Hristos. E cu totul nepotrivit sa ganditi atat de materialist... Ce functii administrative, doamna? Oare Hristos e administrator? Cum puteti sa asociati Dumnezeirii functia de administrator? Pe mine ma raneste chiar si pronuntia acestui cuvant in contextul pomenirii lui Dumnezeu. Doamna, muiati-va inima!...
Vorbiti despre Hristos cu, pentru mine, o surprinzatoare raceala. Sau distanta intelectuala. Analitic. Fara miere si muguri in discurile intervertebrale ale gandului...
Pacat!
Dumnezeu nu este o categorie mintala, asupra careia sa operam logic si rationalist. Ar trebui, mai degraba, sa nu mai operam in nici un fel. Macar un suspin si cred ca ar fi indeajuns...
Inmuiati-va mintea, doamna, indulciti-o cum stiti mai bine, va rog... Scoarta aia cerebrala a noastra e totusi scoarta, doamna, aspra si rece precum scoarta unui copac...

Dogmatica si asceza
 

Dogmatica si asceza, in adevarata lor natura, indraznesc eu pacatosul si nevrednicul sa zic, sunt orice altceva dar nu lucruri seci sau plictisitoare. Asa par din afara lor, insa miezul lor e Dumnezeiesc, deci nespus de dulce, diafan, inexprimabil de delicat. Sunt surori gemene cu poezia si muzica (ingerilor).
Actul ascetic este inchipuit ca severa mutilare de sine, ca o ciopartire a firii omenesti. Cand, de fapt, ca si miezul dogmatic, el este cea mai inalta manifestare a naturii dragostei.
In dogmatica si in asceza crestinului se impletesc doua iubiri: Cea de nespus a Dumnezeirii pentru om si cea cat flacaruia, a omului pentru Creatorul sau.
Fiind contopire a doua iubiri, care se ingana una cu alta, asceza si dogmatica crestine sunt pur si simplu act si continut de dragoste.
Ce fel de minte si ce fel de inimi avem noi, daca le vedem ca fiind grele, aspre, dificile etc....
Daca nu am fi atat de departati de natura noastra omeneasca (asa cum a creat-o Dumnezeu), toata viata ne-ar fi asceza si dogmatica, nimic altceva. Dar, pentru noi, aceste fluvii constitutive ale fiintei noastre sunt de fapt eforturi, pretiozitati academice, chestii de tratat sau de ciudati ascunsi prin grote etc. Fapte de glorie, extravagante fara asemanare etc.
Suntem atat de departe, impotmoliti in orasele noastre cu adevarat nordice, la nordul sufletesc ma refer iar nu la cel geografic, haladuind prin ghetarii gandurilor strambe sub biciul habitudinilor de tot soiul ale instrainarii mandre de insasi firea umana.

Viata simpla de credinta a crestinului este insasi natura si miezul ascezei si dogmaticii.
Restul sunt fantome, inchipuiri livresti, cuvinte fara inteles dar cu armuri lucitoare. Tot felul de naluciri ale insingurarii noastre de Dumnezeu...

Doar plansul mai poate deschide aici ochiul dragastos al simtirii firului dogmatic si fericirea ascezei. Ca plansul ordoneaza si asaza, rost cu rost. Plansul caintei ratacirii noastre... El!

Miere si muguri in CE ?

Eu, unul, ma duc sa ma culc. Sa visez vis de poezie. Cu anatomie.
Aia, cu scoarta cerebrala ca scoarta de copac, e mai interesanta. Trunchiul cerebral coafat de cortex chiar seamana cu un trunchi de copac coafat de coronament.
Partea proasta e ca daca sunt mai multe circumvolutiuni, copacul nostru e mai... scortos. Cand e mai neted cortexul, atunci e mai asemenea unui copac verde. Nici nu stii ce sa iti doresti: miere si muguri sau spondilartroza, poezie sau proza.

La culcare !

Cred ca mi-ai fortat textul cu o ...cheie-franceza!...
Vezi ce-a iesit?

Cum urat?!? Unde vezi raceala, frate?!?
Am alt stil de a scrie, nu cu muguri si fluturi pe lampa.
Oamenii au functii administrative, nu Dumnezeu.
Citeste te rog mesajul mai cu atentie, ca ai inteles gresit.
Ti-a explicat Catalin, dar nu ai luat in seama.

Repet, ca sa retii:
Capul Bisericii Ortodoxe este Hristos. Asta am spus si asta sa retii.

Nu, n-ai spus asta. Ai spus ce a arâtat şi comentat fratele Ioan,
Uită-te mai sus ce ai spus. E o mică diferenţă. Substanţială.

Curat murdar, coane Fănică.
Cum îndrăzneşti să o corectezi pe coana?

Ţi-am simţit durerea justificată. :1:

Îngăduie-mi să-ţi mai dăruiesc o mică cuvântare a Sf Iustin Popovici: "Nu există nimic mai îngrozitor decât o veşnicie fără Hristos. Aş prefera să fiu într-un iad în care este Hristos (să mi se ierte acest paradox!), decât într-un rai care nu-L are pe Hristos."

Categoric.

Ce intelegeti prin Hristos- Capul Bisericii?

@Cezar Ioan: toata lumea stie ca Hristos e Capul Bisericii, insa mai bine ati fi spus fiecare ce intelegeti prin asta si dupa sa va certati :)

Te legi si tu de forma, s-a subinteles ce a dorit sa spuna.
Mai bine treci si tu la rapuns :) Ce intelegi tu prin Hristos-Cap al Bisericii?

Nu s-a subînţeles nimic. Aci nu merge aşa. Că unul subînţelege una, altul alta şi uite aşa o punem de-o insectă religioasă. Pe subînţelegeri.

Păi îndemnul ăsta: 'să rămânem ortodocşi până la capăt!' e un nonsens, un sofism, o ispită vicleană şi absurdă... fiindcă ortodoxia cea Adevărată n-are CAPĂT!

Vă spun doar un singur cuvânt a la 'fiara blondă':

Singur drepăcălescu şi grozăve-sculele lu' învoibilu' corupt e!

Capul bisericii, din loc în loc, e Hristos... cel sărac şi cinstit... şi nu ălalaltu' sărac de averi da' bogat în păcate şi dre-pat-e!

Evident ca e vorba de Biserica Ortodoxa, nu doar de BOR, vad ca Cezar si Ovidiu au inteles gresit ca e vorba de nationalism, banuiesc ca nici Miha-Anca nu se referea la acest lucru.

Eu am dat explicatia in citatul din Sfantul Iustin Popovici, il reiau: "Cum se poate ca, in acelasi timp, Trupul lui Hristos sa fie si Biserica, si Sfintele Taine? Cum se poate ca, in acelasi timp, credinciosii sa fie madulare ale Trupului lui Hristos - Biserica - si, totodata, sa se impartaseasca cu Trupul lui Hristos in Sfintele Taine?
In ambele situatii, denumirea "Trupul lui Hristos" nu este folosita in sens figurat, ci in sensul cel mai propriu si real al acestui cuvant."

Cum spune si sfantul, Biserica nu e doar o institutie, este in mod real Trupul lui Hristos. Bineinteles, fara sa se identifice cu Fiinta divina, e la fel ca la Sfanta Impartasanie. Uite un citat din IPS Serafim Joanta: "
Noi spunem asa: "Sfanta Impartasanie este Hristos insusi, Trupul si Sangele Lui. Nu intreba cum, caci este o taina" http://www.crestinortodox.ro/credint...nie-69901.html
Asadar afirmatia respectiva (punand mai corect BO in loc de BOR) este chiar corecta.

Te rog Ovidiu , sa-l ierti pe Parintele Cleopa care a spus astfel , te rog mult , caci daca citeai atent prima postare , acestea sunt cuvintele Parintelui Cleopa :"Multumim Maicii Domnului ca suntem ortodocsi ! Si sa ne ajute Preasfanta sa sa ramanem ortodocsi pana la capat! ".

Multumesc, Catalin. Cu ocazia asta am vazut ca o exprimare prea lapidara nu e buna.

Parastas pentru Arhiepiscopul Epifanie http://www.basilica.ro/_upload/img/3...l61dosqkia.jpg

În Catedrala arhiepiscopală „Înălţarea Domnului“ din Buzău a fost oficiat sâmbăta aceasta parastasul de trei săptămâni pentru Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop Epifanie, informează TRINITAS TV.

La slujbă au participat elevi de la Seminarul „Chesarie Episcopul“ din Buzău şi credincioşi din municipiu. Răspunsurile la strană au fost date de elevii Şcolii de cântăreţi „Sfântul Mucenic Sava“.

Până la împlinirea a 40 de zile de la trecerea la Domnul a fostului arhipăstor al Buzăului şi Vrancei, la Catedrala voievodală şi la noua Catedrală Arhiepiscopală din municipiul Buzău, se oficiază zilnic slujbe de pomenire, după Sfânta Liturghie. Înaltpreasfințitul Părinte Epifanie a trecut la cele veşnice pe 7 ianuarie, la vârsta de 80 de ani.

Păi dacă îmi ceri mie 'să văd Doamne' dar viceversa adică 'Văd Doamne mai bine ca alţii!' aşa că n-am nevoie de Ovidiu...

...Cred atunci, dacă tot mă pui în divergenţă ironică şi contradicţie absurdă cu părintele călugăr Cleopa, că nu pot să-l iert pe el că nu mie mi-a greşit el ci celor care i-au urmat îndemnurile greşite, că dacă i-au urmat îndemnurile cele bune atunci n-au ei ce să-i ierte lui, deci nu pe el îl iert ci te iert eventual pe tine dar tu nu-mi ceri asta ci jmechereşti logica simplă şi clară şi atunci nu pot decât să vă îndemn şi pe tine şi pe el să luaţi aminte de la Domnul nostru Iisus Hristos care s-a milostivit de marele duhovnic Bartineu, orbul din naştere, zicându-i aşa:

''Capătă-ţi vederea!''

Iar viclenia de interpretare prin amestecarea preasfintei Maria într-o rugăciune greşită face ca să ai ideea perversă aia a comuniştilor: 'dai în mine, dai în tine, dai în fabrici şi uzine', adică dai în preasfânta fecioară.

Păi nu el s-a rugat greşit? El şi nu preasfânta Maria care a crezut neândoielnic în faptul că Ortodoxia... dar aia Adevărată şi nu surogatul ăstă pîgân... aia nu era CAPĂT!

Te rog nu mă mai contrazice în deşert... ascunzându-te după fusta neagră a unor călugări... căci el se referea la altceva decât îmi pare că ai priceput tu. El preluase şi adoptase sloganul legionar al trădătorilor, sloganul naţionalist care indemna la jertfa deşartă de a ne apăra ţara de propriul nostru rege creştin ortodox, de Carol al II-lea... făcând jocurile lui hitler sau ale lui stalin sau ale lui ceauşescu naţionalistul şi antisectantul de mai târziu... şi adoptând el ca pe un copil din flori acelaşi slogan l-a folosit cu trimitere la ideea ecumenistă sau antioecumenistă sau osândind sectele sau sectanţii impunând ascultarea de mai mare deşi numai el jurase asta uitând deci el ca şi tine că doar năravul propriu este singurul vrăjmaş care ne poate ucide... după înţelepciunea 'fiecare pasăre pe limba ei piere' şi dacă suntem cinstiţi atunci ne dăm seama şi '...cine ne va despărţi pe noi de Hristos şi Cuvântul lui Dumnezeu?'... fireşte Bartiraneu.

Traiasca vsovivi cel banat pe nedrept ! Atentie Parinte Cleopa . . . !
 

Niciodata n-am sa te mai contrazic , pentru ca nu am ce sa contrazic la "minunile" tale , mai ales ca esti atat de inteligent , atat de atotstiitor , atat de invatat , atat de smerit , incat ma prabusesc in fata ta atat de luminata !:18:
Fara cuvinte . . . . !:43:
http://www.crestinortodox.ro/forum/i...ine=1346054936 http://www.crestinortodox.ro/files/i...%29%281%29.jpg

hai că e mai original vsovivivi cu mopul ăla pe cap :))

Il inteleg pe Cezar foarte bine, pentru ca si pe mine ma deranjeaza ghiveciul de formule si formulari care este folosit intr-adevar fara suflet.
Nu stiu, parca nu se mai vorbeste romaneste. Pe cuvantul meu.

Hai sa facem o diferentiere si sa o pastram, ca de aia ajungem la confuzii cat casa:

1. Iisus este creatorul legii noi (n.T.), a unei credinte - crestinismul. Noi il avem in ortodoxie, altii in catolicism, altii in protestantism.
2. B.O.R este o institutie a crestinismului. Punct. O institutie cu ierarhie omeneasca. Iisus nu poate fi capul unei institutii.
3. Biserica (in general) este un lacas de cult.

Va rog sa pastrati aceasta diferentiere. B.O. nu este o credinta, ci o institutie. Si este infiintata/organizata de oameni (apostolii la inceputurile ei).

Deci avem notiunile: credinta ortodoxa, institutie (BOR) si lacas.

"Diferenţierea" dumitale, pentru care oricum nu ai nici o autoritate şi nici o cădere să o faci, este egală cu zero. Nu ştiu de când au ajuns toţi incompetenţii şi toate incompetentele să îşi dea cu părerea în chestiuni în care nu au nici cea mai mică competenţă, cădere şi autoritate? Profită de faptul că suntem pe un forum nemoderat aşa cum trebuie şi au impresia că li se cuvine să deschidă gura să spună orice enormitate. Ba mai mult, mai au şi pretenţia că ei / ele au dreptate.

De câte ori vă citesc intervenţiile, îmi vin în minte cuvintele de mai sus....

Cum iti permiti sa mi te adresezi in felul asta?
Cum adica n-am nici o cadere? Si ceilalti au? Am facut o diferentiere din punct de vedere lingvistic, pentru ca se fac confuzii grave.
Cum adica nu mi se cuvine sa deschid gura? Si te mai numesti ortodox?

Dar dpdv duhovnicește poți Sophia?
Hai, fă o scre^H^H^H^H încercare!

Ai dumneata vreo competenţă teologică să te bagi la făcut afirmaţii în domeniul ECLEZIOLOGIEI? Ai vreun gir şi vreo binecuvântare din partea vreunei autorităţi bisericeşti pentru a face dumneata afirmaţii în domeniul ECLEZIOLOGIEI? Ţi-a dat cineva mandat? Nu ştiai şi nu ştii că femeile nu au nici cea mai mică autoritate teologică în Biserica lui Dumnezeu? Pune mâna pe un manual de Teologie Dogmatică şi vei vedea că tot ce ai scris în postarea aceea este FALS, este GREŞIT, nu are nici cea mai mică legătură cu adevărul. Înainte să îţi dai cu presupusul în anumite domenii este obligatoriu ca mai întâi să studiezi acel domeniu, şi abia mai apoi poate vei avea vreo minimă îndrituire să îţi dai cu părerea. Până atunci, la studiu!

Dar dumneata ai ?!!!! Dacă da, de unde ?!