la mine e inca miercuri, 5 septembrie
 

Să citim și Apostolul zilei:


2 Corinthians 13.3-13

Since you desire proof that Christ is speaking in me. He is not weak in dealing with you, but is powerful in you. For he was crucified in weakness, but lives by the power of God. For we are weak in him, but in dealing with you we shall live with him by the power of God. Examine yourselves, to see whether you are holding to your faith. Test yourselves. Do you not realize that Jesus Christ is in you? – unless indeed you fail to meet the test! I hope you will find out that we have not failed. But we pray God that you may not do wrong – not that we may appear to have met the test, but that you may do what is right, though we may seem to have failed. For we cannot do anything against the truth, but only for the truth. For we are glad when we are weak and you are strong. What we pray for is your improvement. I write this while I am away from you, in order that when I come I may not have to be severe in my use of the authority which the Lord has given me for building up and not for tearing down. Finally, brethren, farewell. Mend your ways, heed my appeal, agree with one another, live in peace, and the God of love and peace will be with you. Greet one another with a holy kiss. All the saints greet you.

Și în românește, din Epistola a doua către Corinteni a Sf. Apostol Pavel:

De vreme ce voi căutaţi dovadă că Hristos grăieşte întru mine, Care nu este slab faţă de voi, ci puternic în voi. Căci, deşi a fost răstignit din slăbiciune, din puterea lui Dumnezeu este însă viu. Şi noi suntem slabi întru El, dar vom fi împreună cu El, din puterea lui Dumnezeu faţă de voi. Cercetaţi-vă pe voi înşivă dacă sunteţi în credinţă; încercaţi-vă pe voi înşivă. Sau nu vă cunoaşteţi voi singuri bine că Hristos Iisus este întru voi? Afară numai dacă nu sunteţi netrebnici. Nădăjduiesc însă că veţi cunoaşte că noi nu suntem netrebnici. Şi ne rugăm lui Dumnezeu ca să nu săvârşiţi voi nici un rău, nu ca să ne arătăm noi încercaţi, ci pentru ca voi să faceţi binele, iar noi să fim ca nişte netrebnici. Căci împotriva adevărului n-avem nici o putere; avem pentru adevăr. Căci ne bucurăm când noi suntem slabi, iar voi sunteţi tari. Aceasta şi cerem în rugăciunea noastră: desăvârşirea voastră. Pentru aceea vă scriu acestea, nefiind de faţă, ca atunci, când voi fi de faţă, să nu cutez cu asprime, după puterea pe care mi-a dat-o Domnul spre zidire, iar nu spre dărâmare. Deci, fraţilor, bucuraţi-vă! Desăvârşiţi-vă, mângâiaţi-vă, fiţi uniţi în cuget, trăiţi în pace şi Dumnezeul dragostei şi al păcii va fi cu voi. Îmbrăţişaţi-vă unii pe alţii cu sărutare sfântă. Sfinţii toţi vă îmbrăţişează. Harul Domnului nostru Iisus Hristos şi dragostea lui Dumnezeu şi împărtăşirea Sfântului Duh să fie cu voi cu toţi!

http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=13&cap=13

" Dar, mai înainte de toate acestea, îşi vor pune mâinile pe voi şi vă vor prigoni, dându-vă în sinagogi şi în temniţe, ducându-vă la împăraţi şi la dregători, pentru numele Meu. Şi va fi vouă spre mărturie. Puneţi deci în inimile voastre să nu gândiţi de mai înainte ce veţi răspunde; căci Eu vă voi da gură şi înţelepciune, căreia nu-i vor putea sta împotrivă, nici să-i răspundă toţi potrivnicii voştri. Şi veţi fi daţi şi de părinţi şi de fraţi şi de neamuri şi de prieteni, şi vor ucide dintre voi. Şi veţi fi urâţi de toţi pentru numele Meu. Şi păr din capul vostru nu va pieri. Prin răbdarea voastră veţi dobândi sufletele voastre. "


Luca 21, 12-19

Fragment din VT care s-a citit la vecernia de astazi
 

1. Apoi m-a dus bărbatul acela înapoi la poarta cea din afară a templului, spre răsărit, şi aceasta era închisă.
2. Şi mi-a zis Domnul: "Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschide şi nici un om nu va intra pe ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă.
3. Cit priveşte pe rege, el se va aşeza acolo, ca să mănânce pâine înaintea Domnului; pe calea porţii va intra şi pe aceeaşi cale va ieşi".

(Iezechiel, cap. 44, 1-3, despre fecioria Maicii Domnului si nasterea sa minunata)

" Şi pe când mergeau ei, El a intrat într-un sat, iar o femeie, cu numele Marta, L-a primit în casa ei. Şi ea avea o soră ce se numea Maria, care, aşezându-se la picioarele Domnului, asculta cuvântul Lui. Iar Marta se silea cu multă slujire şi, apropiindu-se, a zis: Doamne, au nu socoteşti că sora mea m-a lăsat singură să slujesc? Spune-i deci să-mi ajute. Şi, răspunzând, Domnul i-a zis: Marto, Marto, te îngrijeşti şi pentru multe te sileşti; Dar un lucru trebuie: căci Maria partea bună şi-a ales, care nu se va lua de la ea. Şi când zicea El acestea, o femeie din mulţime, ridicând glasul, I-a zis: Fericit este pântecele care Te-a purtat şi fericiţi sunt sânii pe care i-ai supt! Iar El a zis: Aşa este, dar fericiţi sunt cei ce ascultă cuvântul lui Dumnezeu şi-l păzesc. "


Luca 10, 38-42 şi 11, 27-28

Duminica dinaintea Înălţării Sfintei Cruci
 

Ioan 3, 13-17

"Zis-a Domnul: Nimeni nu s-a suit la cer decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer. Şi, după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să Se înalţe Fiul Omului, ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Pentru că Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat, ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică. Fiindcă n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască prin El lumea."

"Boala a îngenuncheat-o, Hristos a înălţat-o"
 

"Şi a mers cu el. Şi mulţime multă îl urma pe Iisus Şi Îl îmbulzea. Şi era o femeie care avea, de doisprezece ani, curgere de sânge. Şi multe îndurase de la mulţi doctori, cheltuindu-şi toate ale sale, dar nefolosind nimic, ci mai mult mergând înspre mai rău. Auzind ea cele despre Iisus, a venit în mulţime şi pe la spate s-a atins de haina Lui. Căci îşi zicea: De mă voi atinge măcar de haina Lui, mă voi vindeca! Şi îndată izvorul sângelui ei a încetat şi ea a simţit în trup că s-a vindecat de boală. Şi îndată, cunoscând Iisus în Sine puterea ieşită din El, întorcându-Se către mulţime, a întrebat: Cine s-a atins de Mine? Şi I-au zis ucenicii Lui: Vezi mulţimea îmbulzindu-Te şi zici: Cine s-a atins de Mine? Şi Se uita împrejur să vadă pe aceea care făcuse aceasta. Iar femeia, înfricoşându-se şi tremurând, ştiind ce i se făcuse, a venit şi a căzut înaintea Lui şi I-a mărturisit tot adevărul; Iar El i-a zis: Fiică, credinţa ta te-a mântuit, mergi în pace şi fii sănătoasă de boala ta! "

Marcu 5, 24-34

Trimitere spre propovăduire
 

"Şi a chemat la Sine pe cei doisprezece şi a început să-i trimită doi câte doi şi le-a dat putere asupra duhurilor necurate. Şi le-a poruncit să nu ia nimic cu ei, pe cale, ci numai toiag. Nici pâine, nici traistă, nici bani la cingătoare; ci să fie încălţaţi cu sandale şi să nu se îmbrace cu două haine. Şi le zicea: În orice casă veţi intra, acolo să rămâneţi până ce veţi ieşi de acolo. Şi dacă într-un loc nu vă vor primi pe voi, nici nu vă vor asculta, ieşind de acolo, scuturaţi praful de sub picioarele voastre, spre mărturie lor. Adevărat grăiesc vouă: Mai uşor va fi Sodomei şi Gomorei, în ziua judecăţii, decât cetăţii aceleia. Şi ieşind, ei propovăduiau să se pocăiască. Şi scoteau mulţi demoni şi ungeau cu untdelemn pe mulţi bolnavi şi-i vindecau."




Marcu 6, 7-13

Să adunăm faptele bune şi să scădem din ele pe cele rele
 

"Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat. Şi El le-a zis: Veniţi voi înşivă de o parte, în loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin. Căci mulţi erau care veneau şi mulţi erau care se duceau şi nu mai aveau timp nici să mănânce. Şi au plecat cu corabia spre un loc pustiu, de o parte. Şi i-au văzut plecând şi mulţi au înţeles şi au alergat acolo pe jos de prin toate cetăţile şi au sosit înaintea lor. Şi ieşind din corabie, Iisus a văzut mulţime mare şi I s-a făcut milă de ei, căci erau ca nişte oi fără păstor, şi a început să-i înveţe multe. Dar făcându-se târziu, ucenicii Lui, apropiindu-se, I-au zis: Locul e pustiu şi ceasul e târziu; Slobozeşte-i, ca mergând prin cetăţile şi prin satele dimprejur, să-şi cumpere să mănânce. Răspunzând, El le-a zis: Daţi-le voi să mănânce. Şi ei I-au zis: Să mergem noi să cumpărăm pâini de două sute de dinari şi să le dăm să mănânce? Iar El le-a zis: Câte pâini aveţi? Duceţi-vă şi vedeţi. Şi după ce au văzut, I-au spus: Cinci pâini şi doi peşti. Şi El le-a poruncit să-i aşeze pe toţi cete, cete, pe iarbă verde. Şi au şezut cete, cete, câte o sută şi câte cincizeci. Şi luând cele cinci pâini şi cei doi peşti, privind la cer, a binecuvântat şi a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, ca să le pună înainte, asemenea şi cei doi peşti i-a împărţit tuturor. Şi au mâncat toţi şi s-au săturat. Şi au luat douăsprezece coşuri pline cu fărâmituri şi cu ce-a rămas din peşti. Iar cei ce au mâncat pâinile erau cinci mii de bărbaţi. Şi îndată a silit pe ucenicii Lui să intre în corabie şi să meargă înaintea Lui, de cealaltă parte, spre Betsaida, până ce El va slobozi mulţimea. "


Marcu 6, 30-45

Să cinstim Sfânta Cruce
 

"Când L-au văzut deci arhiereii şi slujitorii au strigat, zicând: Răstigneşte-L! Răstigneşte-L! Zis-a lor Pilat: Luaţi-L voi şi răstigniţi-L, căci eu nu-I găsesc nici o vină. Iudeii i-au răspuns: Noi avem lege şi după legea noastră El trebuie să moară, că S-a făcut pe Sine Fiu al lui Dumnezeu. Deci, când a auzit Pilat acest cuvânt, mai mult s-a temut. Şi a intrat iarăşi în pretoriu şi I-a zis lui Iisus: De unde eşti Tu? Iar Iisus nu i-a dat nici un răspuns. Deci Pilat i-a zis: Mie nu-mi vorbeşti? Nu ştii că am putere să Te eliberez şi putere am să Te răstignesc? Iisus a răspuns: N-ai avea nici o putere asupra Mea, dacă nu ţi-ar fi fost dat ţie de sus. De aceea cel ce M-a predat ţie mai mare păcat are. Deci Pilat, auzind cuvintele acestea, L-a dus afară pe Iisus şi a şezut pe scaunul de judecată, în locul numit pardosit cu pietre, iar evreieşte Gabbata. Şi era Vinerea Paştilor, cam la al şaselea ceas, şi a zis Pilat iudeilor: Iată Împăratul vostru. Deci au strigat aceia: Ia-L! Ia-L! Răstigneşte-L! Pilat le-a zis: Să răstignesc pe Împăratul vostru? Arhiereii au răspuns: Nu avem împărat decât pe Cezarul. Atunci L-a predat lor ca să fie răstignit. Şi ei au luat pe Iisus şi L-au dus ca să fie răstignit. Şi ducându-Şi crucea, a ieşit la locul ce se cheamă al Căpăţânii, care evreieşte se zice Golgota, unde L-au răstignit, şi împreună cu El pe alţi doi, de o parte şi de alta, iar în mijloc pe Iisus. Iar Pilat a scris şi titlu şi l-a pus deasupra Crucii. Şi era scris: Iisus Nazarineanul, Împăratul iudeilor! Deci mulţi dintre iudei au citit acest titlu, căci locul unde a fost răstignit Iisus era aproape de cetate. Şi era scris: evreieşte, latineşte şi greceşte.
Şi stăteau, lângă crucea lui Iisus, mama Lui şi sora mamei Lui, Maria lui Cleopa, şi Maria Magdalena. Deci Iisus, văzând pe mama Sa şi pe ucenicul pe care Îl iubea stând alături, a zis mamei Sale: Femeie, iată fiul tău! Apoi a zis ucenicului: Iată mama ta! Şi din ceasul acela ucenicul a luat-o la sine. După aceea, ştiind Iisus că toate s-au săvârşit acum, ca să se împlinească Scriptura, a zis: Mi-e sete. Deci iudeii, fiindcă era vineri, ca să nu rămână trupurile sâmbăta pe cruce, căci era mare ziua sâmbetei aceleia, au rugat pe Pilat să le zdrobească fluierele picioarelor şi să-i ridice. Deci au venit ostaşii şi au zdrobit fluierele celui dintâi şi ale celuilalt, care era răstignit împreună cu el. Dar venind la Iisus, dacă au văzut că deja murise, nu I-au zdrobit fluierele. Ci unul din ostaşi cu suliţa a împuns coasta Lui şi îndată a ieşit sânge şi apă. Şi cel ce a văzut a mărturisit şi mărturia lui e adevărată; şi acela ştie că spune adevărul, ca şi voi să credeţi."

Ioan 19, 6-11/13-20/ 25-28/31-35

Urmarea lui Hristos - calea vieţii sfinte
 

Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci (Luarea Crucii şi urmarea lui Hristos)




"Zis-a Domnul: Oricine voieşte să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea şi să-Mi urmeze Mie. Căci cine va voi să-şi scape viaţa, o va pierde, iar cine îşi va pierde viaţa sa pentru Mine şi pentru Evanghelie, acela o va mântui. Căci ce-i foloseşte omului să câştige lumea întreagă dacă-şi pierde sufletul? Sau ce ar putea să dea omul în schimb pentru sufletul său? Căci de cel ce se va ruşina de Mine şi de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat şi păcătos, şi Fiul Omului Se va ruşina de el când va veni în slava Tatălui Său, cu sfinţii îngeri. Şi le zicea lor: Adevărat grăiesc vouă că sunt unii dintre cei ce stau aici care nu vor gusta moartea până când nu vor vedea Împărăţia lui Dumnezeu venind întru putere."



Marcu 8, 34-38; 9, 1

Formalismul rece năruie frumuseţea sufletului unui om
 

"Şi ieşind ei din corabie, îndată L-au cunoscut. Şi străbăteau tot ţinutul acela şi au început să-I aducă pe bolnavi pe paturi, acolo unde auzeau că este El. Şi oriunde intra în sate sau în cetăţi sau în sătuleţe, puneau la răspântii pe cei bolnavi, şi-L rugau să le îngăduie să se atingă măcar de poala hainei Sale. Şi câţi se atingeau de El se vindecau. Şi s-au adunat la El fariseii şi unii dintre cărturari, care veniseră din Ierusalim. Şi văzând pe unii din ucenicii Lui că mănâncă cu mâinile necurate, adică nespălate, cârteau; căci fariseii şi toţi iudeii, dacă nu-şi spală mâinile până la cot, nu mănâncă, ţinând datina bătrânilor. Şi când vin din piaţă, dacă nu se spală, nu mănâncă; şi alte multe sunt pe care au primit să le ţină: spălarea paharelor şi a urcioarelor şi a vaselor de aramă şi a paturilor. Şi L-au întrebat pe El fariseii şi cărturarii: Pentru ce nu umblă ucenicii Tăi după datina bătrânilor, ci mănâncă cu mâinile nespălate? Iar El le-a zis: Bine a proorocit Isaia despre voi, făţarnicilor, precum este scris: "Acest popor Mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine". Dar în zadar Mă cinstesc, învăţând învăţături care sunt porunci omeneşti. Căci lăsând porunca lui Dumnezeu, ţineţi datina oamenilor: spălarea urcioarelor şi a paharelor şi altele ca acestea multe, pe care le faceţi. "

Marcu 6, 54-56 şi 7, 1-8



* Si cateva cuvinte de folos la textul de astazi , rostite de Parintele D. Păduraru ( sublinierile din text imi apartin ) :


<<Cei din partida fariseilor au acuzat pe Domnul Iisus Hristos că tolerează ucenicilor încălcarea datinilor. Apostolii au fost mustraţi deoarece au mâncat fără să-şi spele mâinile. Aici nu era vorba de o problemă de igienă, ci de mult mai mult. Cine încălca poruncile trebuia să fie pedepsit. Cu autoritatea unui părinte, Domnul Hristos îi lămureşte că nu ceea ce intră în om îl spurcă, ci ceea ce iese din el. În legătură cu cinstirea lui Dumnezeu este important ca acest lucru să-l facem din profunzimea sufletului nostru. Într-un alt context, Mântuitorul afirma: "nu tot cel care zice Doamne, Doamne va intra în împărăţia lui Dumnezeu", ci doar aceia care împlinesc cuvintele şi poruncile lui Dumnezeu. Formalismul rece şi exaltarile de moment năruie frumuseţea sufletului unui om. În schimb, inima plină de binecuvântarea rugăciunii şi de prezenţa Mântuitorului ne dă adevărata valoare a numelui de creştin. Să nu confundăm obiceiurile oamenilor cu sănătoasa Tradiţie a Bisericii. >>

Evanghelia de la Luca (IV, 16-22)
 

In vremea aceea a venit Iisus în Nazaret, unde fusese crescut; şi după obiceiul Său a intrat în ziua sâmbetei în sinagogă şi S'a ridicat să citească. Şi I s'a dat cartea profetului Isaia. Şi deschizând El cartea, a găsit locul unde era scris: Duhul Domnului e peste Mine, pentru că El M'a uns; El M'a trimis să le binevestesc săracilor, să-i vindec pe cei zdrobiţi la inimă, robilor să le vestesc libertate şi orbilor vedere, pe cei asupriţi să-i trimit în libertate şi să vestesc anul bineprimit al Domnului. Şi închizând cartea şi dând-o slujitorului, a şezut; iar ochii tuturor celor din sinagogă erau aţintiţi asupră-I. Şi a început să le spună: „Astăzi s'a plinit această scriptură în urechile voastre“. Şi toţi Îl încuviinţau şi se mirau de cuvintele harului ce ieşeau din gura Lui.

"... si sa vestesc anul bineplacut al Domnului"

Domnul nu doar vesteste anul cel placut (al Domnului), ci il si aduce.
Dar unde este el?
In sufletele credinciosilor.
Dar nu prin ganduri vei umple sufletul de bucuria acestui an. Faptuieste! Si bucuria va veni de la sine.
Nu poti nadajdui la tihna din afara, ci doar la cea launtrica; insa aceasta este nedespartita de Hristos.
Indata ce se instapaneste tihna launtrica, necazurile din afara nu mai sunt grele si amare.
Inseamna ca si din aceasta latura este anul cel placut (al Domnului); doar din afara el pare iarna rece...

Sfantul Teofan Zavoratul - "Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an", editura Sophia, 2011, pag. 199

I Cor. 15, 39-45
"39. Nu toate trupurile sunt acelasi trup, ci unul este trupul oamenilor si altul este trupul dobitoacelor si altul este trupul pasarilor si altul este trupul pestilor.
40. Sunt si trupuri ceresti si trupuri pamantesti; dar alta este slava celor ceresti si alta a celor pamantesti.
41. Alta este stralucirea soarelui si alta stralucirea lunii si alta stralucirea stelelor. Caci stea de stea se deosebeste in stralucire.
42. Asa este si invierea mortilor. Se seamana (trupul) intru stricaciune, inviaza intru nestricaciune;
43. Se seamana intru necinste, inviaza intru slava; se seamana intru slabiciune, inviaza intru putere;
44. Se seamana trup firesc, inviaza trup duhovnicesc. Daca este trup firesc, este si trup duhovnicesc.
45. Precum si este scris: "Facutu-s-a omul cel dintai, Adam, cu suflet viu, iar Adam cel de pe urma, cu duh datator de viata."

Lc. 4, 31-36
31. Si S-a coborat la Capernaum, cetate a Galileii, si ii invata sambata.
32. Si erau uimiti de invatatura Lui, caci cuvantul Lui era cu putere.
33. Iar in sinagoga era un om avind duh de demon necurat si a strigat cu glas tare:
34. Lasa! Ce ai cu noi, Iisuse Nazarinene? Ai venit ca sa ne pierzi? Te stiu cine esti: Sfantul lui Dumnezeu.
35. Si l-a certat Iisus, zicind: Taci si iesi din el! Iar demonul, aruncindu-l in mijlocul sinagogii, a iesit din el, cu nimic vatamandu-l.
36. Si frica li s-a facut tuturor si spuneau unii catre altii, zicind: Ce este acest cuvant? Ca porunceste duhurilor necurate cu stapanire si cu putere, si ele ies."

Sfantul Teofan Zavoratul - "Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an", editura Sophia, 2011, pag. 200

"Daca nu credeti ca Eu sunt, veti muri in pacatele voastre." (In 8,24)
"Nu este sub cer nici un alt nume, dat intre oameni, in care trebuie sa ne mantuim noi." (Fapte 4,12)

Avem nevoie sa primim iertarea pacatelor, si n-o putem primi altfel decat prin credinta in Fiul lui Dumnezeu
cu conditia sa nu dorim a starui in deprinderile si faptele pacatoase;
fiindca atunci cand pacatuim, numai pe El Il avem mijlocitor inaintea Tatalui.
Cel ce si-a dat cuvantul ca se va infrana de la pacate trebuie sa primeasca harul impreuna-lucrator al Preasfantului Duh
iar Acesta S-a pogorat pe pamant numai dupa ce Domnul, inaltindu-Se, a sezut de-a dreapta lui Dumnezeu Tatal
si se da numai celui ce crede in aceasta minunata iconomie a mantuirii noastre
si cu aceasta credinta se apropie de Dumnezeiestile Taine randuite prin Apostoli in Sfanta Biserica a Domnului.

Asadar, cel ce nu crede in Domnul asa cum este El, nu poate fi curatit de pacate.
Necuratindu-se de pacate, va si muri in ele; iar murind in ele, va fi si judecat dupa intreaga lor greutate.

Cel ce vrea sa faca bine cuiva cu facere de bine care ramane in veci, sa il calauzeasca in credinta in Domnul, in credinta cea adevarata, care nu ingaduie filosofari desarte si clatinari.
Iar cei care strica fatis sau pe ocolite credinta in Domnul trebuie socotiti ca raufacatori a caror nelegiuire ramane in veci, fiindca ei pricinuiesc un rau pe care nimic nu-l poate indrepta si a carui putere se intinde pe intreaga vesnicie. Nu ii poate indreptati nestiinta, intrucat cum este cu putinta sa nu cunosti acel adevar care este invederat intregii lumi? Nu ii indreptatesc parutele lor argumente, caci daca ii iei la bani marunti, puterea lor va incepe indata sa se clatine indata si se va dovedi ca alt sprijin nu poate fi pentru oameni, afara de credinta in Domnul.

Se leapada de credinta cei care nu cerceteaza cum se cuvine temeiurile si credinta si invataturile de care se tin.

Cercetind in amanuntime conditiile trebuincioase mantuirii, ajungem la convingerea ca ele pot fi implinite numai cu ajutorul lui Dumnezeu Care S-a intrupat, a murit pe cruce si a trimis pe pamant pe Duhul Sfant. Aici este esenta credintei crestine.
Cel care crede asta cu adevarat nu va muri nicicum in pacatele sale, fiindca poarta in sine acea putere care aduce miluirea; iar cel care nu crede este deja osandit, fiindca poarta in sine insusi, osandirea.

Duminica a 18-a după Rusalii (Pescuirea minunată)
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...5448780064.jpg



"În vremea aceea, Iisus şedea lângă lacul Ghenizaret şi a văzut două corăbii oprite lângă ţărm, iar pescarii, coborând din ele, spălau mrejele. Atunci El, urcându-Se într-una din corăbii, care era a lui Simon, l-a rugat s-o depărteze puţin de la uscat şi, şezând în corabie, învăţa din ea mulţimile. Iar când a încetat să vorbească, i-a zis lui Simon: Îndepărteaz-o la adânc şi lăsaţi în jos mrejele voastre ca să pescuiţi. Şi, răspunzând, Simon a zis: Învăţătorule, toată noaptea ne-am trudit şi nimic n-am prins, dar, după cuvântul Tău, voi arunca mrejele. Şi, făcând ei aceasta, au prins mulţime mare de peşte, încât li se rupeau mrejele. De aceea, au făcut semn celor care erau în cealaltă corabie, ca să vină să-i ajute. Şi au venit şi au umplut amândouă corăbiile, încât erau gata să se scufunde. Iar Simon-Petru, văzând aceasta, a căzut în genunchi, înaintea lui Iisus, zicând: Ieşi de la mine, Doamne, că sunt om păcătos! Căci spaimă îi cuprinsese, pe el şi pe toţi cei ce erau cu el, pentru pescuirea atâtor peşti. Tot aşa şi pe Iacob, şi pe Ioan, fiii lui Zevedeu, care erau împreună cu Simon. Şi a zis Iisus către Simon: Nu te teme; de acum înainte vei fi pescar de oameni. Şi trăgând corăbiile la ţărm, au lăsat totul şi au mers după El."

Luca 5, 1-11

Iata si o predica video de folos , pentru cei rabdatori s-o urmareasca !
Doamne ajuta si o Duminica binecuvantata sa aveti !

Rar am auzit o predica atat de minunata... Rarisima! Dumnezeiasca.
Sa ne traiesti, Cristiane! Domnul sa te rasplateasca!

P.S. Bucurati-va sufletul, fratilor si surorilor, cu predica aceasta minunata!

II Corinteni 9, 6-11

6. Aceasta insa zic: Cel ce seamana cu zgarcenie, cu zgarcenie va si secera, iar cel ce seamana cu darnicie, cu darnicie va si secera.
7. Fiecare sa dea cum socoteste cu inima sa, nu cu parere de rau, sau de sila, caci Dumnezeu iubeste pe cel care da cu voie buna.
8. Si Dumnezeu poate sa inmulteasca tot harul la voi, ca, avind totdeauna toata indestularea in toate, sa prisositi spre tot lucrul bun,
9. Precum este scris: "Impartit-a, dat-a saracilor, dreptatea Lui ramane in veac".
10. Iar Cel ce da samanta semanatorului si paine spre mancare va va da si va inmulti samanta voastra si va face sa creasca roadele dreptatii voastre,
11. Ca intru toate sa va imbogatiti, spre toata darnicia care aduce prin noi multumire lui Dumnezeu.

Sfantul Teofan Zavoratul - talcuire din Sfanta Scriptura
 

Duminica 18 dupa Rusalii

O noapte intreaga s-au ostenit pescarii si nu au prins nimic; insa cand Domnul a intrat in luntrea lor si, dupa ce a propovaduit, le-a poruncit sa arunce mrejele si au prins atata peste, ca nu puteau sa-l scoata, caci li se rupeau mrejele.

Aici avem o comparatie intre munca de orice fel lipsita de ajutorul lui Dumnezeu si munca la care ajuta Dumnezeu. Atata vreme cat omul se osteneste de unul singur si vrea sa dobandeasca ceva numai prin propriile-i puteri, totul ii scapa din maini; atunci cand se apropie de el Domnul, curg bunatati dupa bunatati.

In privinta moral-duhovniceasca, faptul ca reusita nu este cu putinta fara Domnul este limpede: "Fara Mine nimic nu puteti face", a grait El.
Si aceasta lege lucreaza in oricine.
Precum ramura rupta de trunchi nu numai ca nu face roade, dar se usuca si isi pierde puterea de viata, asa si oamenii, daca nu raman in partasie vie cu Domnul, nu pot aduce roadele dreptatii, atat de pretioase pentru viata vesnica.
Vreun lucru bun tot mai poate sa fie in ei, dar bun numai la aratare, insa de fapt lipsit de pret, asa cum marul paduret poate fi frumos la infatisare, dar daca-l iei si-l gusti e acru.

Si in privinta celor din afara, a celor lumesti, legea asta se poate proba pe viu: se zbate cate unul, se zbate si nimic nu-i iese; insa cand se pogoara binecuvantarea lui Dumnezeu, roadele incep sa apara.

Cei ce iau aminte la sine si la caile vietii cunosc din experienta acest adevar.

Deosebit acest citat, as puncta cateva pasaje.
"Asadar, cel ce nu crede in Domnul asa cum este El, nu poate fi curatit de pacate. Necuratindu-se de pacate, va si muri in ele; iar murind in ele, va fi si judecat dupa intreaga lor greutate."
Aici sfantul spune ca cel ce nu crede in Hristos nu poate fi curatatit de pacatele sale si merge la Judecata cu ele. Este firesc, neavand sfanta Spovedanie si celelalte Sfinte Taine nu se poate bucura de stergerea pacatelor.

"Iar cei care strica fatis sau pe ocolite credinta in Domnul trebuie socotiti ca raufacatori a caror nelegiuire ramane in veci, fiindca ei pricinuiesc un rau pe care nimic nu-l poate indrepta si a carui putere se intinde pe intreaga vesnicie. Nu ii poate indreptati nestiinta, intrucat cum este cu putinta sa nu cunosti acel adevar care este invederat intregii lumi?"
Sfantul ne spune ca nestiinta nu poate indreptati pe cineva care strica dreapta credinta.

"Se leapada de credinta cei care nu cerceteaza cum se cuvine temeiurile si credinta si invataturile de care se tin."
Sfantul ne spune ca trebuie sa cercetam invatatura de credinta.

"Cel ce vrea sa faca bine cuiva cu facere de bine care ramane in veci, sa il calauzeasca in credinta in Domnul, in credinta cea adevarata, care nu ingaduie filosofari desarte si clatinari."
Sfantul ne spune ca cel mai mare bine este sa calauzeasca pe cineva in dreapta credinta.

Cum trebuie să fie cel mai mare
 

"Şi au venit în Ierihon. Şi ieşind din Ierihon El, ucenicii Lui şi mulţime mare, Bartimeu orbul, fiul lui Timeu, şedea jos, pe marginea drumului. Şi, auzind că este Iisus Nazarineanul, a început să strige şi să zică: Iisuse, Fiul lui David, miluieşte-mă! Şi mulţi îl certau ca să tacă, el însă cu mult mai tare striga: Fiule al lui David, miluieşte-mă! Şi Iisus, oprindu-Se, a zis: Chemaţi-l! Şi l-au chemat pe orb, zicându-i: Îndrăzneşte, scoală-te! Te cheamă. Iar orbul, lepădând haina de pe el, a sărit în picioare şi a venit la Iisus. Şi l-a întrebat Iisus, zicându-i: Ce voieşti să-ţi fac? Iar orbul I-a răspuns: Învăţătorule, să văd iarăşi. Iar Iisus i-a zis: Mergi, credinţa ta te-a mântuit. Şi îndată a văzut şi urma lui Iisus pe cale. "


Marcu 10, 46-52

Un scurt cuvant al Parintelui D. Paduraru :

Înainte de vindecarea orbului Bartimeu, Domnul Iisus Hristos a lămurit pe ucenicii Săi cum trebuie să fie cel mai mare dintre ei. Domnul Hristos s-a dat exemplu pe Sine. El este Cel ce slujeşte şi Cel care se jertfeşte. Putem spune că unii dintre ucenici erau puţin orbiţi în dorinţa lor după un loc fruntaş. Erau oameni ca şi noi, mereu în căutare de funcţii şi de ranguri. Ei nu au înţeles că Mântuitorul nu a adus ranguri şi privilegii, ci smerenie, slujire şi jertfă. Mai multe a înţeles orbul Bartimeu. El nu vedea, dar felul în care s-a adresat Domnului Hristos ne face să înţelegem că vederea lui îşi avea izvorul altundeva. Bartimeu nu s-a adresat Mântuitorului ca unui vraci, ci el numeşte pe Iisus Hristos "Fiul lui David". El nu a cerut să-l vindece, ci doar să-l miluiască. Când Hristos Domnul şi-a întins mâna Sa, credinţa orbului în vindecare s-a întărit. Când s-a vindecat prima imagine percepută de ochii săi a fost chipul blând al Domnului.

Sfintii Parinti au accentuat in scrierile lor ca trebuie sa intelegem ca mai importanta decat orbirea fizica este orbirea sufleteasca si sa facem si noi asemenea lui, sa cautam locul potrivit pentru a fi cu D-zeu, sa ascultam doar adevarul Sau, sa avem credinta deplina in Hristos, sa ne supunem lui imediat, sa invatam ceea ce trebuie sa cerem de la D-zeu si dupa ce primim raspunsul Domnului sa il urmam clipa de clipa. Bartimeu a facut asta si a primit pe loc atat vindecarea fizica cat si mantuirea sufletului sau. Domnul sa ne dea intelepciune sa vedem dincolo de lucrurile marunte ale acestei vieti. Amin!

Nu se face negoţ cu numele Domnului
 

"Şi a intrat Iisus în Ierusalim şi în templu şi, privind toate în jur şi vremea fiind spre seară, a ieşit spre Betania cu cei doisprezece. Şi a doua zi, ieşind ei din Betania, El a flămânzit. Şi văzând de departe un smochin care avea frunze, a mers acolo, doar va găsi ceva în el; şi, ajungând la smochin, n-a găsit nimic decât frunze. Căci nu era timpul smochinelor. Şi, vorbind, i-a zis: De acum înainte, rod din tine nimeni în veac să nu mănânce. Şi ucenicii Lui ascultau. Şi au venit în Ierusalim. Şi, intrând în templu, a început să dea afară pe cei ce vindeau şi pe cei ce cumpărau în templu, iar mesele schimbătorilor de bani şi scaunele vânzătorilor de porumbei le-a răsturnat. Şi nu îngăduia să mai treacă nimeni cu vreun vas prin templu. Şi-i învăţa şi le spunea: Nu este, oare, scris: "Casa Mea casă de rugăciune se va chema, pentru toate neamurile"? Voi însă aţi făcut din ea peşteră de tâlhari. Şi au auzit arhiereii şi cărturarii. Şi căutau cum să-L piardă. Căci se temeau de El, pentru că toată mulţimea era uimită de învăţătura Lui. Iar când s-a făcut seară, au ieşit afară din cetate. Dimineaţa, trecând pe acolo, au văzut smochinul uscat din rădăcini. Şi Petru, aducându-şi aminte, I-a zis: Învăţătorule, iată smochinul pe care l-ai blestemat s-a uscat. Şi răspunzând, Iisus le-a zis: Aveţi credinţă în Dumnezeu. Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice."


Marcu 11, 11-23

Talcuire la Filip. 1, 8-14; Lc. 5, 12-16
 

A cazut leprosul inaintea Domnului, rugindu-se: "Doamne! Daca voiesti, poti sa ma curatesti." Domnul a zis: "Voiesc, fii curatat". Si indata s-a dus lepra de pe el.
Asijderea si lepra duhovniceasca, de orice fel ar fi ea, piere indata ce omul cade la Domnul cu credinta, pocainta si marturisire - cu adevarat piere si isi pierde orice putere asupra lui.

Dar de ce lepra se intoarce cateodata?

Din aceleasi pricini pentru care se intorc si bolile trupesti. Celui care s-a insanatosit dupa o astfel de boala i se spune: "Asta sa nu maninci, asta sa nu bei, acolo sa nu mergi!" De nu asculta, boala prinde putere iar. Asa e si in viata duhovniceasca.

Sfantul Teofan Zavoratul - Talcuiri din Sfanta Scriptura pentru fiecare zi din an, pag. 203

Miercuri: Talcuire la Filip. 1, 12-20; Lc. 5, 33-39
 

"Fiilor nuntii nu li se cade sa posteasca atata vreme cat Mirele este cu ei", a grait Domnul si prin aceasta a legiuit ca si in nevointe orice lucru isi are locul si vremea lui.
In lumea simtita, Domnul "a randuit totul cu masura, cu greutate si cu numar"; El vrea ca si in cele duhovnicesti sa fie totul cu cuviinta si randuiala.

Cuviinta launtrica este alcatuita din imbinarea fiecarei virtuti cu toate dimpreuna sau in armonizarea virtutilor, astfel incat nici una sa nu iasa in fata fara rost, ci toate sa fie in armonie, ca vocile in cor.
Cuviinta din afara randuieste fiecarui lucru locul si vremea lui.

Atunci cand toate acestea se randuiesc cum trebuie, se intampla acelasi lucru ca atunci cand imbraci un om frumos in haine alese. Virtutea e frumoasa si pe dinauntru si pe dinafara, fiind vrednica de iubit; si o face astfel gandirea crestineasca sanatoasa, la batranii cei duhovnicesti: dreapta socotinta dobandita din experienta, prin cercetarea vietilor sfintilor, in lumina cuvantului lui Dumnezeu.

Evanghelia zilei: Iertarea este chipul milostivirii lui Dumnezeu
 

"Adevărat zic vouă că oricine va zice acestui munte: Ridică-te şi te aruncă în mare, şi nu se va îndoi în inima lui, ci va crede că ceea ce spune se va face, fi-va lui orice va zice. De aceea vă zic vouă: Toate câte cereţi, rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit şi le veţi avea. Iar când staţi de vă rugaţi, iertaţi orice aveţi împotriva cuiva, ca şi Tatăl vostru Cel din ceruri să vă ierte vouă greşealele voastre. Că de nu iertaţi voi, nici Tatăl vostru Cel din ceruri nu vă va ierta vouă greşealele voastre."


Marcu 11, 23-26

Un cuvant al Parintelui Sofian : despre IERTARE !
 

Iertarea este un lucru foarte important. De pilda, avem pe unii apropiati ai nostri, cu adevarat apropiati, adica persoane cu care intram in contact aproape zilnic, dar cu care nu prea avem legaturi sufletesti. Orice fiinta omeneasca din preajma noastra este un apropiat al nostru. Cu multi dintre acesti apropiati avem conflicte mai mari sau mai mici, daca nu suntem de acord cu ei in ceea ce gandim, in ceea ce facem.
Daca exista o stare de prietenie intre apropiati, atunci lucrurile sunt mai simple, nu se intra in conflict, se comunica direct. Aproape intotdeauna au amandoi aceeasi parere, le plac chiar anumite lucruri si atunci se infiripeaza simpatia si chiar dragostea pentru persoana cealalta, pentru aproapele.
Alteori insa exista o antipatie. Si atunci, chiar daca vrei sa te imprietenesti cu celalalt, nu poti pentru ca are ceva care te respinge. Aceasta respingere, si aceste raporturi duc la un fel de dusmanie si nu poti sa ai relatii apropiate cu persoana respectiva. Si cand ai asemenea relatii cu aproapele tau nu te poti apropia nici de Dumnezeu. Dumnezeu este dragostea universala, care ne cere si noua sa fim deschisi fata de aproapele nostru, sa ne impacam si sa ne armonizam cu el. Daca nu poti avea o relatie de apropiere fata de aproapele, sau daca exista conflicte ascunse, nedescoperite, motive mai vechi, atunci nu te poti apropia nici de Dumnezeu. Nu te poti ruga lui Dumnezeu pentru tine, pentru iertarea pacatelor tale, daca nu te poti impaca cu celalalt.
Aceasta iertare de la aproapele este foarte necesara pentru noi care avem nevoie de Dumnezeu, avem nevoie ca sa ne putem apropia de Dumnezeu: “Iarta si ti se va ierta”. Daca nu poti ierta, nu ti se iarta.
Daca nu suntem deschisi la aceasta iertare, suntem opriti de la Sfanta Impartasanie, aceasta mare Taina care ni se administreaza noua, de la aceasta impartasire cu Insusi Dumnezeu. Incat iertarea este necesara pentru raporturile noastre de armonie cu aproapele. Daca nu ma aflu in aceasta stare de iertare, de liniste si de armonie cu aproapele, nu poate sa existe armonie nici intre noi si Dumnezeu. Nu ne putem ruga, si gandurile noastre la rugaciune de obicei se risipesc.

Evanghelia zilei: Un om necredincios mereu va avea întrebări fără de răspuns
 

"Şi au intrat iarăşi în Ierusalim. Şi pe când se plimba Iisus prin templu, au venit la El arhiereii, cărturarii şi bătrânii. Şi I-au zis: Cu ce putere faci acestea? Sau cine Ţi-a dat Ţie puterea aceasta, ca să le faci? Iar Iisus le-a zis: Vă voi întreba şi Eu un cuvânt: răspundeţi-Mi şi vă voi spune şi Eu cu ce putere fac acestea: Botezul lui Ioan din cer a fost, sau de la oameni? Răspundeţi-Mi! Şi ei vorbeau între ei, zicând: De vom zice: Din cer, va zice: Pentru ce, dar, n-aţi crezut în el? Iar de vom zice: De la oameni - se temeau de mulţime, căci toţi îl socoteau că Ioan era într-adevăr prooroc. Şi răspunzând, au zis lui Iisus: Nu ştim. Şi Iisus le-a zis: Nici Eu nu vă spun vouă cu ce putere fac acestea."


Marcu 11, 27-33

Un cuvant de folos despre necredinta, intrebari si raspunsuri si nunumai .Vizionare placuta !

Evanghelia zilei:" Oare candela credinţei mele arde în aşteptarea Mirelui?"
 

"Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare, care luând candelele lor, au ieşit în întâmpinarea mirelui. Cinci însă dintre ele erau fără minte, iar cinci înţelepte. Căci cele fără minte, luând candelele, n-au luat cu sine untdelemn. Iar cele înţelepte au luat untdelemn în vase, odată cu candelele lor. Dar mirele întârziind, au aţipit toate şi au adormit. Iar la miezul nopţii s-a făcut strigare: Iată, mirele vine! Ieşiţi întru întâmpinarea lui! Atunci s-au deşteptat toate acele fecioare şi au împodobit candelele lor. Şi cele fără minte au zis către cele înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi. Deci plecând ele ca să cumpere, a venit mirele şi cele ce erau gata au intrat cu el la nuntă şi uşa s-a închis. Iar mai pe urmă, au sosit şi celelalte fecioare, zicând: Doamne, Doamne, deschide-ne nouă. Iar el, răspunzând, a zis: Adevărat zic vouă: Nu vă cunosc pe voi. Drept aceea, privegheaţi, că nu ştiţi ziua, nici ceasul când vine Fiul Omului."

Matei 25, 1-13
PILDA CELOR ZECE FECIOARE ( VIDEO )

Pe bună dreptate, harul Sfântului Duh este simbolizat de untdelemnul ce le lipsea fecioarelor nebune. Sunt numite „nebune” pentru că nu se îngrijeau de fructele care nu trebuie să lipsească faptelor bune, care sunt darurile Sfântului Duh, fără de care nimeni nu se poate mântui, căci „tot sufletul este însuflețit de Duhul Sfânt pentru a fi iluminat de taina sfântă a unimii Treimii”.
Însuși Duhul Sfânt vine să Se sălășluiască în sufletele noastre, și această sălășluire întru noi a Atotputernicului, locuirea unității Sale Trinitare împreună cu sufletul nostru este condiționată de strădania prin toate mijloacele ce ne stau în putință de a obține pe acest Duh Sfânt, Care pregătește în noi un loc demn de această întâlnire, după cuvântul lui Dumnezeu: „Voi intra în el și voi cina cu el și el cu Mine” (Apocalipsa 3, 20). Astfel de untdelemn aveau fecioarele înțelepte în candelele lor, capabil să lumineze puternic și clar multă vreme, așteptânt sosirea în miez de noapte a Mirelui și intrarea cu El în cămara de nuntă a veșnicei bucurii.


Puteti citi aici:
Un alt cuvant de folos

Duminica a 19-a după Rusalii (Predica de pe munte - Iubirea vrăjmaşilor)
 

 http://www.basilica.ro/_upload/img/1...1419331568.jpg


"Zis-a Domnul: Precum voiţi să vă facă vouă oamenii, faceţi-le şi voi asemenea. Şi dacă iubiţi pe cei ce vă iubesc, ce răsplată puteţi avea? Că şi păcătoşii iubesc pe cei ce îi iubesc pe ei; şi, dacă faceţi bine celor ce vă fac vouă bine, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii fac acelaşi lucru; şi dacă daţi împrumut celor de la care nădăjduiţi să luaţi înapoi, ce mulţumire puteţi avea? Că şi păcătoşii dau cu împrumut păcătoşilor, ca să primească înapoi întocmai. Ci iubiţi pe vrăjmaşii voştri şi faceţi bine şi daţi cu împrumut fără să nădăjduiţi nimic în schimb, iar răsplata voastră va fi multă şi veţi fi fiii Celui Preaînalt, că El este bun cu cei nemulţumitori şi răi. Fiţi milostivi, precum şi Tatăl vostru milostiv este."

(Luca 6, 31-36)

PREDICA LA IUBIREA VRAJMASILOR - poate cea mai greu de realizat , dar nu imposibil ! ! ! VIZIONARE PLACUTA SI DE FOLOS !

De mare ajutor in dobandirea iertarii , este fara indoiala rugaciunea , legatura permanenta cu Dumnezeu , caci cine ne poate lnvata mai bine IERTAREA , decat CEl vesnic IERTATOR si MILOSTIV :"
Prea Sfanta Treime, sufletul meu striga la Tine sa ma ajuti in a invata sa iert si sa primesc iertarea fara de care nu vom intra in iubire. Doar Tu ma vezi cat ma mint atunci cand spun ca am iertat si ca iubesc cu adevarat. Dar atata timp cat tin minte raul nu fac decat sa ma amagesc. Prea Sfanta Treime primeste rugaciunea mea si slava Tie pentru toate."
Iata un frumos ACATIST AL IERTARII , pe care va invit sa-l citim in clipele de liniste , bun tamaduitor sufletelor noastre - Doamne ajuta !+

Luca 4, 1-15
 

"În vremea aceea s-a întors Iisus de la Iordan plin de Duhul Sfânt, şi a fost purtat de Duhul în pustie, patruzeci de zile fiind ispitit de diavolul. În zilele acelea n-a mâncat nimic; dar, sfârşindu-se zilele, Iisus a flămânzit. Atunci I-a zis diavolul: dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, zi acestei pietre să se facă pâine. Dar Iisus a răspuns, zicând către el: scris este că nu numai cu pâine va trăi omul, ci cu orice cuvânt al lui Dumnezeu. După aceea, suindu-L diavolul pe un munte înalt, I-a arătat într-o clipă toate împărăţiile lumii, şi I-a zis: Ţie îţi voi da toată stăpânirea şi slava lor, căci mie îmi este dată şi o dau cui voiesc. Deci, dacă Tu Te vei închina înaintea mea, toată va fi a Ta. Dar, răspunzând, Iisus i-a zis: mergi înapoia Mea, Satano, căci scris este: Domnului Dumnezeului tău să te închini şi numai pe El Unul să-L slujeşti. Atunci diavolul L-a dus în Ierusalim şi, aşezându-L pe aripa templului, I-a zis: dacă eşti Fiul lui Dumnezeu, aruncă-Te de aici jos, căci este scris că îngerilor Săi va porunci pentru Tine, ca să Te păzească, şi Te vor ridica pe mâini, ca să nu-ţi loveşti de piatră piciorul Tău. Atunci, răspunzând, Iisus i-a zis: s-a spus în Lege să nu ispiteşti pe Domnul Dumnezeul tău. Şi, sfârşind toată ispita, diavolul s-a depărtat de la Dânsul, până la o vreme. Iar Iisus, plin de puterea Duhului, s-a înapoiat în Galileea şi vestea despre El s-a răspândit în tot ţinutul acela. Şi El învăţa în sinagogile lor, şi toţi îl lăudau."

Duminica a XX-a după Rusalii-(Învierea fiului văduvei din Nain) Luca 7, 11-16
 

• http://www.ziarullumina.ro/imagine.p...ile0114057.jpg

"În vremea aceea S-a dus Iisus într-o cetate numită Nain şi împreună cu El mergeau ucenicii Lui şi mulţime mare. Iar când s-a apropiat de poarta cetăţii, iată scoteau un mort, singurul copil al mamei sale, şi ea era văduvă, şi mulţime mare din cetate era cu ea. Şi, văzând-o Domnul, I s-a făcut milă de ea şi i-a zis: Nu plânge! Şi, apropiindu-Se, S-a atins de sicriu, iar cei ce-l duceau s-au oprit. Şi a zis: Tinere, ţie îţi zic, scoală-te! Şi s-a ridicat mortul şi a început să vorbească şi l-a dat mamei lui. Şi frică i-a cuprins pe toţi şi slăveau pe Dumnezeu, zicând: Prooroc mare S-a ridicat între noi şi Dumnezeu a cercetat pe poporul Său."



Rugăciune
Doamne şi Stăpânul vieţii noastre, Cel ce ai înviat pe fiul văduvei din Nain, milostiveşte-Te şi înviază sufletele noastre cele omorâte de păcat. Zi-le Tu, cu cuvântul Tău cel dumnezeiesc: sculaţi-vă, tinerilor, sculaţi-vă copiilor din drumul morţii, din drumul păcatelor şi viciilor şi veniţi ca în ziua cea mare să înviem cu toţii pentru viaţa veşnică. Amin.

Evanghelia zilei: Pe aceştia punându-şi mâinile Sale, i-a vindecat în chip minunat
 

"Şi sculându-Se din sinagogă, a intrat în casa lui Simon. Iar soacra lui Simon era prinsă de friguri rele şi L-au rugat pentru ea. Şi El, plecându-Se asupra ei, a certat frigurile şi frigurile au lăsat-o. Iar ea, îndată sculându-se, le slujea; dar apunând soarele, toţi câţi aveau bolnavi de felurite boli îi aduceau la El; iar El, punându-Şi mâinile pe fiecare dintre ei, îi făcea sănătoşi. Din mulţi ieşeau şi demoni, care strigau şi ziceau: Tu eşti Fiul lui Dumnezeu. Dar El, certându-i, nu-i lăsa să vorbească acestea, că ştiau că El este Hristosul. Iar făcându-se ziuă, a ieşit şi S-a dus într-un loc pustiu; şi mulţimile Îl căutau şi au venit până la El, şi-L ţineau ca să nu plece de la ei. Şi El a zis către ei: Trebuie să binevestesc împărăţia lui Dumnezeu şi altor cetăţi, fiindcă pentru aceasta am fost trimis. Şi propovăduia în sinagogile Galileii."


Luca 4, 38-44

Evanghelia zilei: Lepra păcatelor ne schimonoseşte, binecuvântarea Domnului ne sfinţe
 

"Şi pe când erau într-una din cetăţi, iată un om plin de lepră; văzând pe Iisus, a căzut cu faţa la pământ şi I s-a rugat zicând: Doamne, dacă voieşti, poţi să mă curăţeşti. Şi întinzând El mâna, S-a atins de lepros, zicând: Voiesc, fii curăţat! Şi îndată s-a dus lepra de pe el. Iar Iisus i-a poruncit să nu spună nimănui, ci, mergând, arată-te preotului şi, pentru curăţirea ta, du jertfa, precum a orânduit Moise, spre mărturie lor. Dar şi mai mult străbătea vorba despre El şi mulţimi multe se adunau, ca să asculte şi să se vindece de bolile lor. Iar El Se retrăgea în locuri pustii şi Se ruga."


Luca 5, 12-16

Evanghelia zilei: Cel ce vindecă, Cel ce plineşte şi Cel ce mântuieşte
 

"Iar ei au zis către El: Ucenicii lui Ioan postesc adesea şi fac rugăciuni, de asemenea şi ai fariseilor, iar ai Tăi mănâncă şi beau. Iar Iisus a zis către ei: Puteţi, oare, să faceţi pe fiii nunţii să postească, cât timp Mirele este cu ei? Dar vor veni zile când Mirele se va lua de la ei; atunci vor posti în acele zile. Le-a spus lor şi o pildă: Nimeni, rupând petic de la haină nouă, nu-l pune la haină veche, altfel rupe haina cea nouă, iar peticul luat din ea nu se potriveşte la cea veche. Şi nimeni nu pune vin nou în burdufuri vechi, altfel vinul nou va sparge burdufurile; şi se varsă şi vinul şi se strică şi burdufurile. Ci vinul nou trebuie pus în burdufuri noi şi împreună se vor păstra. Şi nimeni, bând vin vechi, nu voieşte de cel nou, căci zice: E mai bun cel vechi."




Luca 5, 33-39

Evanghelia zilei: Despre răsplata celor ce lucrează în ogorul lui Dumnezeu
 

"Şi în zilele acelea, Iisus a ieşit la munte ca să Se roage şi a petrecut noaptea în rugăciune către Dumnezeu. Şi când s-a făcut ziuă, a chemat la Sine pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit Apostoli. Pe Simon, căruia i-a zis Petru, şi pe Andrei, fratele lui, şi pe Iacov, şi pe Ioan, şi pe Filip, şi pe Vartolomeu, şi pe Matei, şi pe Toma, şi pe Iacov al lui Alfeu şi pe Simon numit Zilotul, şi pe Iuda al lui Iacov şi pe Iuda Iscarioteanul, care s-a făcut trădător. Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi."

Luca 6, 12-19


Alegerea Apostolilor a fost facuta de Mantuitorul nostru , iar alegerea lor s-a facut dupa o noapte intrega de rugaciune . Iata cat de importanta este rugaciunea , prin isusi exemplu dat de Hristos . Dupa o noapte de rugaciune , Hristos i-a chemat la El pe cei 12 ziua , caci Apostolii sunt , dupa sfintii Parinti ,vestitorii Luminii , ai Invierii .
De ce 12 Apostoli , de ce acest numar , pentru ca 12 au fost semintiile lui Israel .
Dupa numirea lor au fost prezentati poporului , multimilor , care sunt de fapt "ogorul "pe care il vor lucra . Hristos a incheiat prin binele cunoscute " Fericiri" , pe care le cantam de fiecare data la Sfanta Liturghie .
Doamne ajuta !

Evanghelia zilei: Fericirea care depăşeşte graniţele acestei lumi
 

"Şi coborând împreună cu ei, a stat în loc şes, El şi mulţime multă de ucenici ai Săi şi mulţime mare de popor din toată Iudeea, din Ierusalim şi de pe ţărmul Tirului şi al Sidonului, care veniseră ca să-L asculte şi să se vindece de bolile lor. Şi cei chinuiţi de duhuri necurate se vindecau. Şi toată mulţimea căuta să se atingă de El că putere ieşea din El şi-i vindeca pe toţi. Şi El, ridicându-Şi ochii spre ucenicii Săi, zicea: Fericiţi voi cei săraci, că a voastră este împărăţia lui Dumnezeu. Fericiţi voi care flămânziţi acum, că vă veţi sătura. Fericiţi cei ce plângeţi acum, că veţi râde. Fericiţi veţi fi când oamenii vă vor urî pe voi şi vă vor izgoni dintre ei, şi vă vor batjocori şi vor lepăda numele voastre ca rău din pricina Fiului Omului. Bucuraţi-vă în ziua aceea şi vă veseliţi, că, iată, plata voastră multă este în cer; pentru că tot aşa făceau proorocilor părinţii lor."

Luca 6, 17-23
FERICIRILE : Marian Moise

multumesc, Cristi!
 

este o bucurie sa citesc ceea ce postezi. atat de multa pertinenta si claritate in doar cateva randuri, nu gasesti cu usirinta. multumesc din nou. Domnul sa te bucure!