Este sigur o icoana a Inaltarii Sfintei Cruci. Iata ce am gasit:
In iconografie se intalneste reprezentarea Inaltarii Crucii asociata cu Aflarea ei. Atunci episcopul este vazut inaltand Crucea, in partea de sus a icoanei, in timp ce mai jos Sfanta Elena sta langa o caverna, la poalele Golgotei, in fata celor trei cruci pe care tocmai le-a descoperit.
Dar, in general, subiectul se limiteaza la Inaltarea propriu-zisa. Cea mai simpla compozitie ni-l arata pe episcop (Sfantul Macarie al Ierusalimului) stand in picioare pe un loc inalt, tinand o cruce mare cu amandoua mainile: adevarata cruce a Domnului, pe care le-o arata oamenilor. Episcopul este sprijinit, de ambele parti, de diaconi. In general, se pot vedea alaturi de el Sfintii Constantin si Elena. Uneori, imparatul si mama lui stau impreuna in dreapta episcopului, in vreme ce in stanga se petrece o minune (vindecarea unui bolnav sau invierea unui mort) savarsita prin puterea Crucii.
Fundalul arhitectural din spatele episcopului care ridica Crucea trebuie sa reprezinte Basilica Invierii construita de Constantin: este pomenirea vechiului "hram al sfintirii", pastrata in iconografie.
http://www.crestinortodox.ro/sarbato...uci-96805.html - in loc de Eteria, trebuia scris Egeria.



Si o reprezentare mai putin incarcata a aceleiasi scene:
Si tot nu stim cine e personajul cu palarie...

Acuma m-ai pus într-o serioasă încurcătură, fiindcă risc iarăşi să mă cert cu fan-clubul Arsenie Boca, care consideră probabil producţiile părintelui capodopere ale iconografiei. Nu spun că n-a avut talent sau intuiţii vizionare, însă mi-e foarte clar că atât fresca Drăgănescu cât şi tabloul de mai sus sunt foarte departe de icoana Tradiţiei bisericeşti. Asta însă nu înseamnă că celelalte calităţi ale părintelui Arsenie Boca n-ar fi excepţionale sau că acest fapt ar umbri posteritatea atât de tumultoasă a sfinţiei sale. Într-un fel ar trebui să ne eliberăm de holismul acesta uşor idolatru când încercăm să schiţăm potretul unor oameni cu harisme şi înzestrări multiple, deoarece s-au mai văzut cazuri chiar de sfinţi care n-au fost chiar străluciţi în anumite domenii în care s-au implicat, fără ca faptul acesta să le afecteze prestigiul şi legitimitatea prezenţei lor în sinaxar.

Părintele Paisie Olaru avea obiceiul să îi trimită pe musafirii lui afectaţi de dileme filosofico-teologice la părintele Cleopa sau Ioanichie, spunându-le că aceia sunt mai învăţaţi decât el şi că încă n-a învăţat cum trebuie să roage, necum să mediteze la taine dogmaticeşti. Uneori musafirii în cauză găseau răspunsul căutat în chiar acest tip de atitudine şi încetau iscodirile scolastice, trezindu-se în braţe cu o scurtătură neaşteptată spre esenţial.

Da, nu aveam nici un dubiu asupra a ceea ce reprezintă icoana. :) Mi-a plăcut mai mult cea postată de tine !

Postam si aici explicatia lui MihailC asupra palariatului, pentru persoanele care nu citesc tot forumul:

"Personajul cu pălărie este legatul papal la Constantinopol, întrucât este "înveşmântat" întocmai cu Varlaam Calabrezul o mie de ani mai târziu. Inserţia în imagine a unui personaj despre care Tradiţia nu spune nimic vrea să arate două lucruri în icoana de faţă:

1. (prietenoasă) Că evenimentul a avut reverberaţii globale, fiind acceptat şi în Apus.
2. (polemică) Icoana fiind pictată cu mult după schismă, vrea să sugereze "tipologia" de filozof a legatului papal şi nu eclezială, deoarece el nu participă în rând cu clerul la eveniment, ci stă în "loja politicienilor" un pic lai jos decât nivelul sfintei Elena. Or partea cea mai de jos a icoanelor praznicale sunt "rezervate personajelor negative".

Desigur, în 335 nu erau valabile relaţiile schismatice descrise voalat în icoană şi nici pălăria de magistrat a personajului, dar icoana este o interpretare a praznicului din perspectiva prezentului. "


Postez si eu acum o icoana despre care mai demult cineva cerea lamuriri: sscena recensamantului lui Quirinius


http://theologhia.files.wordpress.co...-quirinius.jpg

Postez și eu o icoană veche, la care nu mai găsesc explicatiile despre cei care apar acolo... poate îi stiți voi. Cred că pe rândul de sus, în stânga este Sf. Apostol Pavel, iar în dreapta este Sfântul Ștefan, cel întâi chemat, primul martir creștin.

http://www.crestinortodox.ro/forum/a...5&d=1350181220

Icoana de la sfârsitul secolului al XII-lea, de la manastirea Sfânta Ecaterina de pe muntele Sinai. Pe rândul de sus sunt reprezentati trei sfinti cinstiti în Patriarhia Ierusalimului: Sfântul Apostol Pavel, Sfântul Iacov, fratele Domnului, si Sfântul Arhidiacon Stefan, iar pe cel de jos, trei sfinti cinstiti în Patriarhia Romei: Sfântul Lavrentie Arhidiaconul, Sfântul Martin din Tours si Sfântul Leonard de Noblac.

Ai fi surprinsa cine mi-a furnizat raspunsul. Take a look! Sounds familiar? ) http://www.crestinortodox.ro/forum/s...13&postcount=6
Mersi ca ai repostat-o, am preluat-o si eu si mi-am pus-o la colectia de e-icoane.

Good catch, Delia ! :53: (I was too tired to do it myself :))

Limba, in care se scrie pe acest forum este totusi limba romana. Chiar si pentru tine, draga Mirela.
Prea des amesteci romana cu engleza. Oare chiar iti lipsesc cuvintele in romana? Nu cred acest lucru. Cred insa ca faci acest lucru din comoditate; comoditate care poate fi invinsa cu usurinta daca vrei. :103:

Multe din reprezentarile iconografice rare ne arata ca in pofida rigorilor erminiei picturii bisericesti traditionale, si formelor stravechi, iconografia ortodoxa este brazdata, pe tot parcursul sau istoric, de un "fir rosu", reprezentand libertatea creatoare a zugravului, pecetea sa personala. Altfel spus, conclucrarea sa unica si irepetabila cu Duhul Sfant in actul "zamislirii" unei icoane. Acest fapt face ca fiecare icoana sa aiba un caracter unic si irepetabil.

Bogatia iconografiei ortodoxe se arata si in faptul ca nu este repetitiva si nivelatoare. Daca, astazi, intalnim in biserici foto-copii, asemenea unor "clone" ale prototipurilor, este un semn ca saracim, ca ne indepartam de Traditia vie.

Ce bine spus!
Cu totul de acord.