În prealabil postat de citibe (Post 356934)

Mai bine să nu caute nimeni asemenea dezlegări. Cam neplăcut să se trezească vorbind unul sau altul că deh ! în tinereţile lui a "cunoscut"-o şi el pe preoteasă ! Poruncile alea nu-s date de frunza-frăsinelului. Preotul trebuie să aibă autoritate morală, altfel e ca şi cum şi-ar tăia craca de sub picioare.

În prealabil postat de lore86 (Post 356343)

a fi preoteasa,....ce frumos suna, nu?
ce presupune practic....
sa fi model:sa ai mereu casa curata, ca mereu se gaseste cineva care sa il caute pe parintele acasa.sa ai grija ca tinuta lui sa fie curata si calcata. sa te ingrijesti mai mult singura de copii, sa ii mentii curati, sa ii hranesti si sa te ocupa mai mult singura se ei.
sa ai grija de randuiala din biserica si daca nu e cine sa fi prima care sufleca mainile si se pune pe maturat si pe facut curatenie.
pregatirile de sarbatori sa le faci mai mult singura:curatenie, macare, copiii.
sa fi invatata sa manaci pranzul singura cu copilasii, ptr ca de multe ori se gasete cate cineva care are vreo urgenta si e nevoie ca preotul sa zaboveasca:fie o sedinta a consilului, fie vreo familie de tineri care cere sfaturi, fie credinciosi ptr diferite rugaciuni, fie un bolnav de impartasit, fie vreo inmormantare, fie vreo pomana.
sa fi prima la jerfa si ultima la recunoasterea meritelor.

si la fel cum spunea cineva:daca totul e in randuiala, nu e nimic special:in schimb daca reverenda e sifonata....e bai!

sunt atatia oameni care iti trec pragul:unii ca prieteni, altii ca observatori, abia asteptand sa gaseasca ceva in neregula ca apoi te stie tot targul.oamenii care vin sa vada daca sunt curatii copiii, daca e curata casa, oameni care vin in zile de post sa vada daca fierbe mancare de post sau de dulce....
toate le duci destul de usor...cea mai grea e insa singuratatea:cand toate familiile obisnuite se pregatesc impreuna de sarbatori, tu esti singura...iar daca la ecuatie se adauga si 2-3 copiii, lucrurile se complica.
e greu sa manaci singura pranzul cu copiii, ptr ca oamenii au nevoie de parintele...i el e pus acolo ptr a le fi de folos.

Dar asta sunt greutatile pe care le preupune aceasta viata...
despre bucurii:Ai mereu un preot alaturi de tine, ai mereu parte de binecuvantarea lui Dumnezeu.Ai liniste si armonie in familie. Esti pus in folosul oamenilor si acest lucru te face sa te simti util.
Plus ca oamenii te vad, te citesc.Si sunt darnici.mereu aduc cate ceva:mereu daruiesc cate ceva copiilor.mereu se gandesc si la familia preotului si aduc de mancare:taitei, oua, carne , branza, frucet, legume ., dulciuri si acte altele. simti bucuria ca oamenii te iubesc.

sfatul meu:daca crezi ca iti poti asuma cele crise mai sus, fa pasul asta. dar mai intai gandeste-te bine. caci nu e o cruce usoara.
si daca crezi ca nu ti-o poti asuma, mai bine alege un alt candidat si traiti o viata linistita impreuna.Caci mult poate sa darame un preot o preoteasa fara vocatie.
si cel mai grav si trist lucru e cand o familie de preot se desparte.caci se zguduie biserica, dupa cuv Mantutorului"Bate-voi pastorul si se vor risipi oile"

asadar fi cu luare aminte, gandeste-te bine! si ia o hotarare inteleapta!

În prealabil postat de lore86 (Post 356343)

a fi preoteasa,....ce frumos suna, nu?
ce presupune practic....
sa fi model:sa ai mereu casa curata, ca mereu se gaseste cineva care sa il caute pe parintele acasa.sa ai grija ca tinuta lui sa fie curata si calcata. sa te ingrijesti mai mult singura de copii, sa ii mentii curati, sa ii hranesti si sa te ocupa mai mult singura se ei.
sa ai grija de randuiala din biserica si daca nu e cine sa fi prima care sufleca mainile si se pune pe maturat si pe facut curatenie.
pregatirile de sarbatori sa le faci mai mult singura:curatenie, macare, copiii.
sa fi invatata sa manaci pranzul singura cu copilasii, ptr ca de multe ori se gasete cate cineva care are vreo urgenta si e nevoie ca preotul sa zaboveasca:fie o sedinta a consilului, fie vreo familie de tineri care cere sfaturi, fie credinciosi ptr diferite rugaciuni, fie un bolnav de impartasit, fie vreo inmormantare, fie vreo pomana.
sa fi prima la jerfa si ultima la recunoasterea meritelor.

si la fel cum spunea cineva:daca totul e in randuiala, nu e nimic special:in schimb daca reverenda e sifonata....e bai!

sunt atatia oameni care iti trec pragul:unii ca prieteni, altii ca observatori, abia asteptand sa gaseasca ceva in neregula ca apoi te stie tot targul.oamenii care vin sa vada daca sunt curatii copiii, daca e curata casa, oameni care vin in zile de post sa vada daca fierbe mancare de post sau de dulce....
toate le duci destul de usor...cea mai grea e insa singuratatea:cand toate familiile obisnuite se pregatesc impreuna de sarbatori, tu esti singura...iar daca la ecuatie se adauga si 2-3 copiii, lucrurile se complica.
e greu sa manaci singura pranzul cu copiii, ptr ca oamenii au nevoie de parintele...i el e pus acolo ptr a le fi de folos.

Dar asta sunt greutatile pe care le preupune aceasta viata...
despre bucurii:Ai mereu un preot alaturi de tine, ai mereu parte de binecuvantarea lui Dumnezeu.Ai liniste si armonie in familie. Esti pus in folosul oamenilor si acest lucru te face sa te simti util.
Plus ca oamenii te vad, te citesc.Si sunt darnici.mereu aduc cate ceva:mereu daruiesc cate ceva copiilor.mereu se gandesc si la familia preotului si aduc de mancare:taitei, oua, carne , branza, frucet, legume ., dulciuri si acte altele. simti bucuria ca oamenii te iubesc.

sfatul meu:daca crezi ca iti poti asuma cele crise mai sus, fa pasul asta. dar mai intai gandeste-te bine. caci nu e o cruce usoara.
si daca crezi ca nu ti-o poti asuma, mai bine alege un alt candidat si traiti o viata linistita impreuna.Caci mult poate sa darame un preot o preoteasa fara vocatie.
si cel mai grav si trist lucru e cand o familie de preot se desparte.caci se zguduie biserica, dupa cuv Mantutorului"Bate-voi pastorul si se vor risipi oile"

asadar fi cu luare aminte, gandeste-te bine! si ia o hotarare inteleapta!

În prealabil postat de Mihaela83 (Post 356266)

Pentru unii poate suna ciudat topic-ul meu, pentru altii poate fi ceva normal, pentru mine este ceea ce simt. Insa nu stiu ce implica de fapt "meseria" de preoteasa. Ma puteti ajuta voi cu ceva detalii? As dori raspunsuri doar de la cei "avizati". Multumesc !
P.S. Mentionez ca nu este un moft, am depasit de ceva vreme varsta capriciilor. Am "luat contact" relativ recent cu lumea bisericeasca care mi se pare cu adevarat minunata. Ceva detalii si sfaturi din partea voastra nu mi-ar strica insa.

În prealabil postat de fallen (Post 417835)

Dar hai sa privim si partile bune.
Daca esti sotie de doctor, politist, om de afaceri, sau chiar de sofer ratb, metrou, vanzator in piata... cam tot atatea sanse sa faci sarbatorilie singurica, si pregatirile de asemeni. (chiar mie mi s-a intamplat , acum un an de ajun, mi s-a terminat butelia, al meu era in piata, statea cat se putea de mult, a trebuit sa-l rog pe vecinu sa mi-o schimbe, ca aveam si ciorba si sarmalele pe foc). Ba mai mult, pentru cei "afaceristi", Craciunul sau Pastele e prilej de "incasari" mai mult decat de bucurie duhovniceasca. Si-n ziua de Craciun sau Pasti (prima, ca a doua dau o raita prin piata sa vada care-i treaba, poate sunt ceva clienti iesiti la plimbare), sustin ca e singura lor zi libera si terbuie sa stea cu "burta-n sus' in casa sa se odihneasca, nu sa si-o "strice" sa mearga-n vizite la alde' mama soacra..
Si a doua parte buna: crezi ca era mai bine fara copii? Poate ca aveai mai mult timp sa te ocupi de tine, sa te aranjezi, sa colinzi prin magazine...dar te-ai fi plictisit, pana la urma.
Si a treia: e bine ca te preocupa si pe tine religia, poti sa porti o conversatie cu sotul de pe aceeasi pozitie.
Pana la urma, totul in familie tine de atmosfera. Indiferent ce meserie are sotul, important e sa fiti pe aceeasi "lungime de unda", sa va sustineti reciproc, ca pana la urma fiecare are greutati, si cel care merge la munca si "da cu sapa", si cel care sta acasa cu copiii. Ca la noi in popor din pacate e "traditia" ca fiecare sa aiba impresia ca "celorlalti" le e mai usor...
Frumos, nu?
Sa ne rugam sa ne dea bunul Dumnezeu la fiecare dupa cum meritam ...

În prealabil postat de RomeRose (Post 547333)

Aveti dreptate intr-o oarecare masura, insa sotiile celor enumerati mai sus nu se lovesc de ispitele pe care le au sotiile de preoti..

În prealabil postat de Eugen7 (Post 356948)

Preotia nu este meserie ci este iubire de Hristos si de semeni. Trebuie sa vorbesti cu preotul tau duhovnic si sa ii ceri indrumarea. Roaga-te la Dumnezeu si de este si voia Lui ca sa fii preoteasa se va ocupa EL de toate. Nu trebuie sa ii spunem noi cum, caci stie EL.

Multi vad preotia ca o restrangere a libertatii (ca nu ai voie sa faci aia, si aia...) insa de fapt este libertatea deplina intru Hristos Iisus caci "toate imi sunt permise dar nu toate imi sunt folositoare, toate imi sunt permise dar nu toate zidesc, toate imi sunt permise dar nu ma voi lasa robit de nimic".

In familia preotului nu exista doar iubirea armonioasa dintre soti, binecuvantata in Taina Cununiei, ci si acea iubire tainica dintre preot si Hristos din Taina Hirotoniei si de aceasta iubire nu are parte doar preotul ci intreaga familie, preoteasa copii...

Precum doar femeia da nastere prucilor dar se bucura de copii si sotul, asa este si cu preotia, desi doar barbatul slujeste Sfintele Taine, de bucuria preotiei se bucura si preoteasa.

În prealabil postat de Mihailc (Post 547334)

Şi anume...?

În prealabil postat de Mihailc (Post 547334)

Şi anume...?