Simplificați îngrozitor. De erorile din programe ştiți ceva? De neconcordanța materii scolare/bac şi cerințele minime pe care trebuie să le îndeplinească un boboc la începerea facultății? De slaba pregătire a profesorilor plus lipsa coerenței sistemului? Se schimbă mai repede de patru ani reformele; ca exemplu, fac parte din generația care a prins şi tezele unice (clasa a VII-a), şi evaluare națională (final de a VIII-a). Credeți că e benefic şi util pentru un copil să fie aiurit aşa, aproape an de an sa se schimbe cerințele?

Să nu mai amintesc de bacalaureat, un dezastru în bună regulă, deşi e alcatuit ca pentru idioți. Aici pot reveni cu un link, am scris în urmă cu doi ani mai multe despre.

În altă ordine de idei, am un frate de 12 ani şi da, face teme până seara. Nu w olimpic şi nici nu-i pretinde cineva performanță, e un elev cât se poate de obişnuit. Mediu.

N.b. Am trecut şi prin învățămàntul vocațional (liceu de muzică) şi pot compara. Da, şi acolo situația e de plâns la materiile teoretice.

...........................

Buna, nu am citit toate răspunsurile, însă depinde pt ce iti doresti sa studiezi teologia, in sensul daca iti doresti o diploma si sa poti sa o si folosesti mai tarziu, sau doar pt nevoia personala...stiu ca Mitropolia Europei Occidentale organizează anual câteva cursuri online de teologie, pe diverse teme, introducere in teologie, mistica etc.Cursurike se tin online, prin Skype, videoconferinta seara, in general martea si joia, sunt unele cu durata de 1 an, altele de câteva luni, si costul undeva la 200 eur cel mai lung...la final se da un examen, si se kbtine si o diploma, dar nu stiu in ce măsura e recunoscuta...e genul de studiu care il poti face ai mult pt sine.Oricum cunosc persoane care l-au facut si sunt multumite, au învățat sj s-au clarificat cu multe aspecte, profesorii sunt preoti sau cadre universitare din tara sau diaspora...http://www.teologie.eu/...Doamne ajuta!

În 2014? Doamne! Atunci am terminat eu! :))) Nu mai ştiu care an a fost minimum parabolei cu rezultate. 2013, mi se pare? (Atunci s-ar lega lucrurile.)

Iorest, vrei să ştii de ce nu se implică? Le pasă prea puţinor oameni. Intelectualii afirmaţi ajung să fie... să nu zic autosuficienţi, dar îndeajuns de detaşaţi de realităţile dureroase încât să se consacre strict carierei (activitate didactică, sciere de cărţi, lansări etc.) şi ce mai fac pe lângă. Se complac. Nici lor nu le convine să nu mai existe inflaţie de studenţi, pentru că dacă nu mai sunt doritori pe băncile universităţii (chit că după licenţă se pot da peste cap, că loc de muncă nu-şi găsesc în domeniu), scade automat cifra de şcolarizare şi, drept consecinţă, şi salariul profesoral. E o întreagă dramoletă aici...

Liiceanu? Mă faci să râd. Ai idee ce fel de om e ăla? Nu cred c-ar da doi bani nici pe profesorii lui, care l-au format, darămite pe generaţia care vine după el. Pe bune, citeşte puţin povestioara cu vinul primit în dar de la directorul SRI după Mineriadă. A povestit netotul singur, în Revista 22. Dacă şi ăsta face reformă în educaţie... zic să-l punem şi pe Dan Alexe secretar la Ministerul Cultelor.

Link la articol? :)

http://revista22online.ro/52649/.html
Vezi penultimul paragraf, dacă n-ai răbdare pentru tot.

...........................

Bine, Iorest, taxează-mă pentru Pleşu. :) Deşi, pentru a mia oară, eu nu i-am discutat niciodată caracterul, ci doar valenţa lui de intelectual. Că dacă i-aş descoase pe fiecare în parte... probabil nici Patapievici n-ar ieşi curat (nevândut vreunui curent de interese). Şi asta o spun ca om care-l simpatizează pe Patapievici, repet, în calitatea lui de intelectual. Ca om nu-l ştiu, nici nu l-am urmărit concret ce face (via presă sau mai ştiu eu ce).

...........................

Păi, na, e exact ce tot perorez eu pe aici şi nu mă ia nimeni în seamă: nivelul intelectual, talentul (deşi Liiceanu nu e vreo sclipire ca scriitor, dar, mă rog), cultura, eventualul rafinament pe care toate acestea cumulate îl dau nu implică automat şi o calitate umană exemplară. Ba chiar înclin spre cealaltă pantă. :) (Iar aici am dat exemple de m-am săturat, de la excese politice, până la desfrâu/alcoolism.)

Ha, ha. Doar nu crezi că tot Humanitasul se ocupă de o treabă. Nu ştiu de ce, dar intuiam că editura e a lui Pleşu (pentru că Dilema Veche e a lui, de aia). Personal, prefer Poliromul, deşi nu cred că scot manuale.

Are pretenţii de estet? Parcă terminase Filosofie. Mă rog, l-am văzut pe tip live, într-un dialog cu Llosa, în 2013. Da, a venit Llosa la Cluj (cine nu mă crede să verifice singur). Şi m-am dus, m-am cerut de la ore şi am fost acolo. Bon, ce voiam să spun este că se bătea ca peştele pe uscat să pară inteligent, de parcă nu era clar că puhoiul de lume se strânse pentru romancier, nu pentru Liiceanu. Şi a mai făcut o gafă mare încercând să promoveze Humanitasul atunci, dar pe asta n-o mai spun acum, că mă credeţi ranchiunoasă. La cerere, o pot aminti, nu e nimic secre. :)