Pauza de-un zambet :)
http://img856.imageshack.us/img856/5827/33451835.jpg Religia budista prevede respectul maxim acordat tuturor animalelor. O legenda spune ca la moartea lui Buddha, toate animalele indurerate s-au adunat in semn de respect; in afara de pisici si de serpi, singurele vietuitoare care n-ar fi varsat nicio lacrima, atragandu-si oprobiul budistilor. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Ce frumos ar fi sa intelegi ce este 'Alin' - sau esenta persoanei. Asta ar alina multe preconceptii si fixatii. Numai bine. |
Citat:
|
Citat:
|
Citat:
Este un factor de risc care poate produce efecte secundare nedorite. |
Florin,
Nu sunt de acord cu ce spuneti. In crestinism exista o vedere fata catre fata, constienta, de la persoana la persoana. Mai mult, crestinismul NU propovaduieste precum budismul stingerea individualitatii si a personalitatii umane. In crestinism, facultatile umane sunt transfigurate, sfintite, NU desfiintate. Mai mult, crestinismul crede in invierea cu trupul. Budismul nu. Deci diferenta e esentiala. Ma mir ca nu o remarcati. |
Citat:
|
Citat:
In crestinism exista o vedere fata catre fata, constienta, de la persoana la persoana. Si in budism se practica fata catre fata, de la persoana la persoana. Numai ca budistii se inchina la Buddha sau diferiti sfinti din panteonul budist. Chiar daca suportul constientizarii este “altul”, mintea are aceeasi culoare ca si cea crestina: convorbire inter-personala, smerenie, respect si iubire. Acest aspect al urcusului se numeste "creativ", pentru ca mintea are nevoie de un aspect formal al persoanei pentru ai surprinde esenta. Fiecare minte este diferita, asa ca Isus in imaginatia unui african are trasaturi afro, in reprezentarea mentala a unui ortodox are trasaturi austere, sau trasaturi bine reliefate si expresive in traditia catolica. Avem nevoie de o icoana gandita, prezenta pentru a suscita trairi virtuoase. Cand aceasta este vie in continuumul mental, credinta devine extrem de puternica. Acest proces necesita exersare indelungata. Deci, in general, in budism exista doua procese in curatarea sufletului cel "creativ" in care se conlucreaza cu aspectul formal al divinitatii (forma este fluida de la minte la minte - si chiar in cadrul aceleiasi minti poate sa fie diferita de la instanta cognitiva la instanta cognitiva) -- si procesul “profund" in care orice intelegere bazata pe imaginatie sau reprezentare mentala este transcens. In comparatie cu urcusul crestin, o citire a Bibliei sau invaturilor Sfintilor Parinti, evident se incadreaza in primul proces, contemplatia inalta, specifica mintii curata de imaginatie in cel de al doilea. Mai mult, crestinismul NU propovaduieste precum budismul stingerea individualitatii si a personalitatii umane. In crestinism, facultatile umane sunt transfigurate, sfintite, NU desfiintate. In budism, intradevar se vorbeste de “stingere” sau “incetare” – al treilea adevar nobil- dar aceasta nu se refera la desfiintare sau neantizarea fiintei, ci la secarea tuturor miscarilor pacatoase grosiere, subtile si foarte subtile. Astfel ca se transcende temporalitatea si se atinge vesnicia. Si in budism caracteristicile esentiale ale “persoanei” sunt transfigurate. Astfel ca cele cinci otravuri (necunoasterea de Dumnezeu, necunoasterea naturii fundamentale a creatiei, necunoasterea esentei persoanelor, dezechilibrele preferentiale si egoismul) sunt preschimbate in flacarile celor cinci intelepciuni: intelepciunea fara de forma, intelepciunea cunoasterii formei, intelepciunea care identifica corect individualitatea oricarei forme, intelepciunea egalitatii si intelepciunea infaptuitoare. Aceste flacari ale cunoasterii infrumuseteaza in chip supralumesc mintea eliberand-o de orice miscari pacatoase. Transfigurarea calitatilor persoanei este reprezentata de un obiect de cult numit “vajra”, care se tine in mana dreapta de credinciosi. Are zece arcuiri, cinci pentru otravuri iar cinci pentru expresia lor purificata (cele 5 flacari ale intelepciunii). Are semnificatii foarte profunde, dar in general reprezinta aspectul extatic, euforic al persoanei cand cele cinci imperfectiuni ale persoanei sunt transcense. Deci si in budism, persoana este transfigurata si implinita - nu desfiintata. Aceasta implinire, inseamna capacitatea de a imbratisa inteligibil toata creatia sau capacitatea de a curge din individualitate catre toate fiintele. Mai mult, crestinismul crede in invierea cu trupul. Budismul nu. Afirmatia este facuta pe fondul necunoasterii doctrinei budiste. Exegetii crestini cand interpreteaza budismul (evident ca o fac in sensul identificarii unor aberatii doctrinale) extrag pasaje din diferite compendii de logica budista, rupandu-le de context, rasucind astfel intelesurile (cu si fara intentie). Budismul trebuie studiat fara prejudecati, cu o inima corecta, impartiala. Daca este studiat cu intentia de a-l combate, nu exista nicio sansa sa-i fie surprins nectarul. Deci sa revin. Tot efortul in budism este centrat pe “inviere”, doar ca ei ii spun renastere cu agregatele unui Buddha. Nici in crestinism nu credem ca inviem intr-un trup pacatos, ci intr-unul sfintit. Trupul unui Buddha este intreit, astfel: Trupul Adevarului, Trupul Extazului si Trupul Emanat (Vizibil). Trupul Adevarului este natura noastra profunda dupa ipostasul divin, dincolo de forma si proces (Isus nu a fost niciodata “despartit” de Tatal). Trupul Extazului este o forma extrem de subtila, a carui substanta este o fericire de o intensitate magnifica, vizibil doar de catre sfinti. Iar Trupul Emanatiei este o forma complet pura, vizibila pentru cei ce nu au ochi duhovnicesti. |
Ora este GMT +3. Ora este acum 23:01:55. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2024, Jelsoft Enterprises Ltd.