Pilda samariteanului milostiv spune tot

A gresit ,se mai intampla[si mie,poate si tie...nu?]Intre respectul fata de Dumnezeu si "litera mare" simt orgoliul care nu prea ii "vine bine" unui crestin...

Mai greseste si omul,nu cred ca a scris intentionat cu litera minca.

salut,gabriela8
 

completare

salut,colaps
 

la ortografia scrisa cu tastatura calculatorului accept nota 2.
ca scriu cu d mic sau mare este problema mea iar tu nu trebuie sa te impiedici de ea.bine?

Ati dialogat cu un penticostal care v-a acuzat. Sper sa nu fi fost eu :)

• [1]Cred ca ar trebui verificata motivatia, Cateva intrebari:

- in timpul discutiei dragostea crestina m-a calauzit sa-i spun ceea ce i-am spus?

- sau am avut alte motivatii?

• [2]Atunci cand ai dragoste crestina si pentru oamenii din alte confesiuni, te expui unor riscuri.

Trebuie sa fii pregatit sa platesti un pret: sa fii acuzat sau sa fii jignit de ei, sa fii neinteles de cei din confesiunea ta, sa-ti fie rastalmacite vorbele, etc. Nu ar trebui sa va surprinda ca ati fost acuzata. Dragostea costa. Pe Dumnezeu l-a costat ceea ce a avut mai scump: Fiul Sau. Pe Domnul Iisus l-a costat Crucea. Ce mare lucru ca ne costa si pe noi cateva acuzatii pe nedrept? Sunt dureroase dar...continuam sa iubim.

• [3]Nu cred ca e datoria unui crestin sa convinga pe cineva.

Convingerea oamenilor este atributul Duhului Sfant. Ceea ce puteti face dumneavoastra este sa-i prezentati penticostalului, cu tact si dragoste, Adevarul. Nu incercati sa-l convingeti dumneavoastra. Pentru ca atunci veti pune patima in conversatie si va fi posibil sa faceti unele greseli care vor atrage acuze pe drept.

Mă faci să mă întreb câteodată ce te-a făcut să devii penticostal? Nu-mi trebuie un răspuns.
Dumnezeu să te aibă în pază!

Foarte frumos spus!
Trebuie sa fim cumpatati in toate, inclusiv in afirmarea credintei. Multi crestini uita acest fapt si devin ca fariseul care ii judeca pe cei care nu erau ca el.

Eu am o prietena atee, care trece printr-o perioada de depresie acuta din pricina unor probleme de sanatate. Fata aceasta are un suflet extraordinar, e o mama si sotie minunata si o prietena de incredere. Intr-o seara in timpul unei crize (de depresie) mi s-a plans de toate problemele ei. Am sfatuit-o sa vorbeasca cu un psiholog si sa incerce sa se roage la Dumnezeu, dar ea mi-a zis ca nu poate pt ca nu crede ca exista Dumnezeu (logic). I-am argumentat cu putinele cunostinte pe care le poseda mintea mea pacatoasa ca exista Dumnezeu, dar n-am insistat pt ca nu voiam s-o pierd, ea a apelat la mine ca la o prietena, iar eu in loc s-o sustin, veneam cu tot felul de povesti (in mintea ei).
Mi-a spus ca eu sunt o fericita pt ca in clipele grele il am pe Dumnezeu de partea mea, iar ea e singura, nu are pe nimeni si sufera enorm. (deci simte lipsa lui Dumnezeu, practic).
Ea are un frate f credincios (ortodox) pe care ea il considera un ciudat din pricina asta, si sunt sigura ca fratele ei se roaga pt ea. Ma rog si eu, atat cat pot si sper ca intr-o zi i se vor deschide ochii.

Aveti cumva vreun sfat data fiind aceasta situatie?

Nu sunteti dvs.
A fost o discutie doar despre credinta. El aducea un argument, eu aduceam altul si in final, in loc de un nou argument mi-a spus ca urasc pe cei care nu sunt ortodocsi si ca ii judec. Cert este ca in mintea mea nici o secunda nu a trecut un asemenea gand. Iar motive, altele decat credinta nu existau. Ceea ce m-a durut a fost si faptul ca nu am vazut , eu cel putin, nici un ortodox sa acuze pe alta persoana din alta confesiune ca o uraste dar invers da.
In ceea ce priveste iubirea fata de aproapele, la cei de alte confesiuni se arata clar ca isi iubesc doar semenii din propria confesiune. Penticostalii se ajuta intre ei si atat, cu bani, alimente, case, pe cei mai saraci din comunitatea lor, la fel baptistii, etc, se stie ajutorul din afara tarii, pentru doar cei din confesiunea lor. Si cunosc exemple concrete nenumarate. Conditia principala sa fi ajutat de ei este botezarea in confesiunea respectiva. Un fel de schimb fariseic. Te dai noua si te ajutam.
La bisericile ortodoxe romane, s-au facut ajutoare, iar la usa lor a venit oricine sa ridice uleiul sau faina, si nimeni nu i-a intrebat daca sunt ortodocsi sau nu. Au luat toti, chiar si cei de alta confesiune.
Adevarat, nu e datoria nimanui sa convinga pe nimeni, dar totusi scopul discutiei intre doua persoane de confesiuni diferite in esenta care e? Bun. Spuneti ca ortodoxul urmareste sa convinga pe celalalt. dar scopul celuilalt care e? Daca nu a arata cat de bine intelege el si cata dreptate are el? cu scop final a ce? Deci nu ar mai avea sens discutiile intre ei altfel. Daca vrem sa ne exprimam dragostea fata de Dumnezeu asta nu o facem prin contraziceri nesfarsite, care in final duc la astfel de acuze cum am trait chiar eu.
Aceasta tema eu o vad extrem de profunda, si chiar daca pilda din Biblie este atat de concludenta in realitatea de zi cu zi doar unii o aplica.
Am avut o colega Martorii lui Iehova, de atatea ori am vazut rautatea pe fata ei, ca de multe ori evitam sa o mai privesc. Vorbeam cu ea strictul necesar si atat.
Aici pe forum, discutiile intre doua persoane de confesiuni diferite degenereaza aproape intotdeauna, desi toti spunem ca avem iubire fata de aproapele. In realitate, exista multa mandrie de sine.
Aceasta este motivul pentru care am pus intrebarea sincera si din suflet cum iubim pe cei de alte confesiuni?
Este o intrebare profunda si zic eu grea. Pentru ca daca gasim reteta acestei iubiri aici pe forum si oriunde unde exista discutii de acest gen nu vor mai fi contraziceri care de multe ori duc la jigniri.

unii si-au taiat mintea in scripturi
 

E vremea de care ne-a prevenit Mantuitorul,zicand:,,Bagati de seama sa nu fiti amagiti,caci multi vor veni in numele Meu,spunand:<<Eu sunt Mesia si ceasul e aproape!>>Nu va luati dupa ei!''(Luca 21,8)