Mi-am făcut și eu blog. Nu din dorința de a mă lăuda. Pot să-mi fac publică activitatea. Ce-i rău în asta? Mi se pare normal să mai știe și alții că nu mi-a ruginit mintea. Și apoi mie îmi place să vorbesc singură și neântrebată(sic!)

Salut colega !
 

Sa fie intr un ceas bun si poate devenim parteneri de "afaceri " !:5:

Eu vad blogurile ca un fel de rezistenta fata de ceea ce ni se promoveaza in special prin TV. Atunci cand toate domnisoarele cu operatii estetice, cu iubiti fotbalisti (si exemplele de non-valoari pot continua), sunt invitate de dimineata pana seara pe toate canalele, fara sa aiba nimic interesant de spus, oamenii (inteligenti) nu au ce sa vada in aceste emisiuni si atunci cauta sa citeasca ce au de spus oamenii capabili care de multe ori se exprima prin intermediul blogurilor.

Imi plac in mod special blogurile crestine, cum sunt cele ale parintelui Savatie Bastovoi, Laurentiu Dumitru, Rafael Udriste, mai sunt si altele. Le consider extrem de folositoare, nu am sentimentul ca pierd timpul citindu-le. Ca sa ai blog trebuie sa ai darul de a impartasi ceva, de a il imbogati cu ceva pe cel ce a ales sa te viziteze. Pe bloguri oamenii isi impartasesc punctul lor de vedere, experienta, cunostintele, tot ceea ce scriu este impregnat de ceva personal, dar lucrurile nu sunt expuse in asa fel incat sa tradeze o intimitate periculoasa.