În prealabil postat de ana ana (Post 365298)

Totusi,credeti ca ar trebui sa ne socotim nevrednici de a primi Sfanta Impartasanie de vreme ce am spovedit pacate multe si grave, chiar daca duhovnicul ne-a dat dezlegare (dupa ce in prealabil ne-am tinut canonul si nu am mai repetat pacatele)?

În prealabil postat de ana ana (Post 365298)

Totusi,credeti ca ar trebui sa ne socotim nevrednici de a primi Sfanta Impartasanie de vreme ce am spovedit pacate multe si grave, chiar daca duhovnicul ne-a dat dezlegare (dupa ce in prealabil ne-am tinut canonul si nu am mai repetat pacatele)?

În prealabil postat de ana ana (Post 365298)

Trebuie sa ni le amintim toata viata si sa plangem pentru ele, sau sa consideram ca s-au sters odata cu spovedania si e necesar sa le dam uitarii ca si cum nu le-am savarsit?

În prealabil postat de Florin-Ionut (Post 365308)

Dragă Melissa,

Nici preotul nu greşeşte, nici mama ta.

Spovedania este într-adevăr o Taină lăsată pentru iertarea păcatelor şi pentru ca duhovnicul să urmărească evoluţia credinciosului, ajutîndu-l şi sfătuindu-l pe cărarea mîntuirii. Cu toate acestea, păcatele şi greşelile se iartă şi prin rugăciune. Prin rugăciunea personală, citind cele 12 rugăciuni dinainte de a primi Sfînta Împărtăşanie, dar şi prin rugăciunile Bisericii de la Sfînta Liturghie. Dacă eşti atentă, vei vedea că de cel puţin două ori preotul se roagă pentru iertarea păcatelor noastre ale tuturor, iar apropierea de Potir este rînduită după Rugăciunea Domnească. Nu degeaba a fost gîndită astfel Liturghia, căci tot ritualul este în jurul momentului celui mai important care este împărtăşirea tuturor unii cu alţii împreună în Hristos prezent în mod real în fiecare linguriţă pe cae o primim de la preot.

Dacă ne uităm în Pelerinul Rus, undeva spune că la fiecare rugăciune a Lui Iisus, în momentul în care cerem să ne miluiască sau să ne ierte, El chiar ne iartă - dacă şi noi credem acest lucru. Altfel, ce sens ar mai avea să ne rugăm în particular sau împreună cu Biserica dacă nu am spera la mila şi iertarea Lui Hristos, Fiul Lui Dumnezeu?

Mai mult, primim Sfîntul Sînge sper iertarea păcatelor. Stai puţin, dar nu ne-am spovedit? E adevărat, dar au mai fost păcate de atunci şi pînă la momentul cuminecării, chiar dacă au trecut numai două ore. Poate că am fost neatenţi la Liturghie, poate că am păcătuit cu gîndul, poate că am deranjat pe cineva în înghesuială sau cîte situaţii nu pot fi. Oare asta ne poate opri de la întîlnirea cu Hristos?! Nicidecum. Bine, ce am enumerat eu mai sus e mai mult la stadiul de greşeală nedevenită încă păcat, dar se pot face chiar păcate în răstimp.

Dar să ne gîndim şi la preoţii care se împărtăşesc la fiecare Liturghie deşi se spovedesc poate lunar. Nu sînt şi ei oameni ca toţi ceilalţi? Nu comit păcate de la o săptămîna la alta, de la o împărtăşanie la alta? Ba sigur că da, dar nu păcate care sînt opritoare! Sfîntul Nicolae Cabasila a tratat problema asta, discutată îndelung pe topicul despre împărtăşania deasă - cine doreşte să caute şi-l va găsi.

În prealabil postat de zaharia_2009 (Post 365339)

Preotii care nu sufera de autosuficienta si de nababism , vin de obicei duminica la ora 06.00 la biserica (sau in functie de cit stie ca are de spovedit !) si pina la ora 09.45 cind incepe sfinta liturghie poate spovedi 30 de oameni .

În prealabil postat de Melissa (Post 365259)

In sfarsit cineva vorbeste despre asta.:-) Asa cum spuneti, exista preoti care spovedesc sambata si impartasesc duminica. Si mama mea merge la un astfel de preot si eu tot ii spun ca nu-i normal sa fie asa, si ea nu ma crede, si o face saptamanal, pentru ca asa zice duhovnicul. Pe mine ma intriga tocmai faptul pe care l-ati specificat: impartasirea cu pacate nemarturisite. M-am gandit ca poate mama fiind in varsta, se gandeste preotul ca nu face pacate.Desi e absurd.Si oricum sunt si persoane tinere cu care procedeaza la fel.Eu cred ca numai stanca sa fii sa nu pacatuiesti macar 1 data cu gandul, pana a doua zi.

Sincer, pe mine ma deruteaza aceasta practica..:-(

În prealabil postat de anita (Post 365596)

Sunt preoti care spovedesc sambata si impartasesc duminica.
La man.Sihastria parintele Ciprian ,un mare duhovnic , spovedeste simbata si impartaseste duminica.
Mama ta si parintele ei duhovnic nu au gresit cu nimic ,daca un parinte monah cum e parintele Ciprian (si stiu ca sunt si alti parinti duhovnici la aceasta manastire care spovedesc simbata) face acest lucru.
Cred ca si la alte manastiri se procedeaza la fel.

În prealabil postat de N.Priceputu (Post 365586)

Frate Zaharia, din cele susţinute de dv. înţeleg că cei mai mulţi preoţi nu ştiu ce fac. Duhovnicul meu e un preot foarte vrednic. În timpul Postului Mare face liturghie în fiecare zi. Vinerea face Liturghia darurilor mai înainte sfinţite seara, la ora 6. Se împărtăşesc atunci în jur de 20 de persoane.
E în biserică de la 6 dimineaţa. Spovedeşte şi dimineaţa, spovedeşte şi seara, înainte şi după vecernie. Duminica nu spovedeşte. Le cere, însă, oamenilor să se spovedească din timp şi să nu vină în Săptămâna Mare la spovedanie, ci spovediţi cu mai bine de o săptămână înainte să se împărtăşească în noaptea de Înviere.
Mă îndoiesc că ar putea fi socotit nabab.
Însă viziunea pe care o aveţi în privinţa împărtăşirii este foarte rigoristă. Niciun om nu e curat când se împărtăşeşte, chiar dacă a primit dezlegare cu 10 secunde înainte. Cu nevrednicie ne împărtăşim numai dacă ne socotim vrednici.

În prealabil postat de anna21 (Post 365710)

Multumesc initiatoarei topicului pt ca a deschis aceasta peroblema si multumesc fratelui Zaharia pt raspunsuri.

Spovedania in alta zi este practica curenta in strainatate (exista "program de spovedanii" in timpul saptamanii, intre anumite ore).
Dupa spovedanie (vineri sau sampbata) si pana la impartasanie se strang multe pacate, oricat ai incerca sa te feresti. Mai ales duminica dimineata inainte de Sf. Liturghie.. ispitele vin gramada atat in familie, cat si in ganduri, plus diferite incidente..
Incat inainte de a te impartasi te apuca uneori disperarea si-ti vine sa o iei la fuga de teama ca ai pacatuit ingrozitor si te vei osandi.

Nu am pus niciodata sub semnul intrebarii programul dupa care se desfasoara sppovedania si impartasania (desi in Romania, preotul ma chema dis de dimineata cum spune fratele Zaharia!). M-am conformat. Dar acum mi se pare evident ca trebuie ca spovedania si impartasania sa decurga una dupa cealalta!

(Nu stiu exact cum voi rezolva aceasta, ca eu merg si cu copiii la biserica si nu am cu cine sa-i las in timpul spovedaniei, dar este clar ca asa trebuie procedat).

În prealabil postat de glykys (Post 365714)

Asa proceda si bunica, se spovedea si se impartasea in ziua respectiva - si noi o data cu ea, fireste. Dar asta cand se putea, pentru ca noul paroh de la biserica la care mergeam noi a spus clar ca nu mai permite sa se intrerupa slujba de duminica pentru spovedit. In general, se pune accent ca oamenii sa se spovedeasca din timp. Destul de rar mai gasesti pe cineva dispus sa spovedeasca in timpul slujbei. Am vazut, spre exemplu, ca la manastirea radu Voda se practica - nu stiu daca duminica, dar in celelalte zile da - ca oamenii sa fie spovediti si sa se impartaseasca daca nu imediat, atunci la momentul cuvenit.