mergi inainte la biserica unde se va face cununia religioasa si vorbeste cu preotul de acolo asa nu te va afla nimeni si nu vei avea probleme

Ce va mai place sa va bagati in treburile altora!!

dormi linistita ca nu te trezeste nimeni

M-ai facut sa zambesc...

sa nu fie tocmai miresica in cauza :) in cazul asta ar trebui sa ne rugam s-o trezeasca cineva

In mod normal, preotul ar trebui sa-si cunoasca enoriasii, insa asta e aproape imposibil in parohiile urbane mari cu credinciosi diferiti la fiecare liturghie. Ii cunoaste desigur pe cei constanti si fideli acelei comunitati.
Asta e in Romania.

Am facut o vreme parte dintr-o comunitate parohiala din Atena, in care toti enoriasii se cunosc intre ei, participa aproape toti la evenimentele tuturor. Dupa fiecare Liturghie se organizeaza o agapa intr-o parte anexa a Bisericii, de dragul de a se cunoaste si comunica, mai mult decat de dragul cafelei si snacksurilor.

Evident, preotii parohiei nu lipseau si tot acolo se discutau tot felul de probleme cam ca si aici pe forum. Asta, pe langa catehezele organizate separat si structurate tematic in care se puneau intrebari precise si la obiect, si pe langa alte evenimente, expozitii de icoane, concerte, pelerinaje la manastiri in insule si in strainatate. Faceau impreuna si donatii periodice de sange si vizite la spital cand vreunul din ei era bolnav. La zilele de nastere, invitau si preotii la ei acasa.

Toti erau foarte implicati, nu puteai ramane outsider. Era si este ceea ce se cheama o comunitate euharistica rasariteana.
Idilic, nu? Cred ca asa era pe vremea primilor crestini si chiar daca inevitabil, pot aparea diverse probleme, parohia e bine inchegata si functioneaza ca o comunitate euharistica adunata in jurul lui Hristos prin sfintele Taine.
La mare cinste e la ei Sf. Nectarie de la Eghina, despre care vorbesc cu firescul cu care ar vorbi despre un prieten cunoscut.

Din pacate in Romania domneste un autism religios crancen, din care nu stiu cum am putea iesi.
Mare parte din "credinciosii de ocazie" din Romania traiesc cu falsa idee ca la Biserica mergi doar cand ai o problema iar Dumnezeu e un fel de functionar care sta la un ghiseu si asteapta clienti carora sa le indeplineasca dorintele. Un fel de "Dumnezeu utilitar". Iar Biserica un fel de tonomat. Scrii un pomelnic, bagi fisa, eventual aprinzi o lumanare, zici un Tatal nostru si asta e tot.

Ideea e ca oamenii nu pe Hristos Il cauta la Biserica, ci facerile Lui de bine, minunile si avantajele de la El. Cert e ca pana cand, oamenii nu-L vor vrea pe El si comuniunea cu cei care vor la fel, vom ramane scindati si izolati in autismul asta.

Cert e ca nu e suficient doar ca preotul sa doreasca o comunitate inchegata, ci fiecare credincios in parte trebuie sa contribuie la asta, prin aceea ca nu va concepe viata in afara lui Hristos prin Sfintele Taine.
Problema romanilor e ca si catehismul li se pare prea greu de inteles.

Daca in Romania, unii oameni n-au nici macar o minima catehizare (ca deh, nu i-a interesat), si habar n-au cu ce se mananca Tainele Bisericii, unui preot nu ii este ingaduit sa se joace de-a Sfintele Taine si sa le dea oricum si oricui, fara o discutie prealabila.

E impardonabil ca preotul sa nu aiba o discutie duhovniceasca cu viitorii miri, sa vada in ce ape se scalda. Daca un preot isi permite sa cunune chiar si pe cineva nebotezat, o face pe riscul lui.

O sfatuiesc pe initiatoarea topicului sa aduca la cunostinta preotului ca mireasa nu doreste sa se boteze decat daca cumva e "stransa cu usa" si trebuie sa aplice planul "B" pt. a se vedea maritata.

Ai mare dreptate. E cea mai mare lipsă a noastră, a ortodocşilor români. Ne ducem singuri şi ne întoarcem singuri de la biserică. Nu formăm comunităţi. Nu ne cunoaştem, nu ne ajutăm. În unele parohii preoţii se străduiesc să mai adune oamenii, măcar la hram... Dar ar trebui ca după fiecare liturghie să fie ori o mică agapă, ori, mai pe seară, câteva ore de discuţii libere sau (şi) de catehizare. Se mai fac astfel de întâlniri în unele biserici din Bucureşti, în serile de peste săptămână, însă sunt rezervate tinerilor.

Doamne ajută!
Deşi nu sunt în măsură să-ţi dau sfaturi în această privinţă (pentru că sunt foarte tânără şi, în plus, n-am trecut niciodată printr-o astfel de experienţă), îţi sugerez să încerci să-i convingi pe miri că plănuiesc o faptă neplăcută lui Dumnezeu. Le poţi da drept argument pericopa din Faptele Apostolilor cap. 5, în care se relatează despre viclenia soţilor Anania şi Safira care au ascuns o parte din banii făgăduiţi lui Dumnezeu. I-ai putea spune miresei că şi ea va auzi, în ziua Judecăţii, înfricoşătoarele cuvinte: " De ce a umplut satana inima ta, ca să minţi tu Duhului Sfânt? N-ai minţit oamenilor, ci lui Dumnezeu". Totuşi, înţeleg că, dacă mirii nu sunt credincioşi, aceste argumente biblice ar putea rămâne fără efect. :( Din mesajele tale reiese faptul că mireasa ar accepta să se boteze, dacă preotul i-ar cere aceasta, ceea ce înseamnă că nu este ostilă faţă de credinţa noastră. În acest caz, i-ai putea spune că, dacă nu este împotriva Botezului, o rogi mult să accepte această Sfântă Taină, pentru liniştea ta sufltească (dacă mirii sunt din familia ta), pentru a nu-ţi crea probleme de conştiinţă, pentru că tu te simţi responsabilă de greşeala lor. Mai mult decât atât, fapta lor te îngrijorează şi te întristează, pentru că te temi ca nu cumva mântuirea lor să fie pusă în pericol din cauza unei decizii atât de incorecte faţă de Dumnezeu şi faţă de Biserica Sa. Cred că ar fi foarte folositor să ai o discuţie cu ei despre semnificaţia Sfintei Taine a Botezului, prin care devenim creştini, fii ai lui Dumnezeu şi fraţi ai lui Hristos prin har. Ce poate fi mai minunat decât bucuria de a deveni credinciosul lui Hristos Dumnezeu, de Care nimeni şi nimic nu te va mai putea despărţi vreodată (Romani8, 31-39)?
Dacă relaţia voastră este suficient de apropiată, poate că ai putea încerca să-i şi şantajezi puţin sentimental, spunându-le că, dacă vor săvârşi acest grav păcat, nu vei merge la nuntă, fiindcă-ţi va fi ruşine să-l priveşti în ochi pe preot.
Dacă nu vor accepta sfatul tău şi vor ignora toate argumentele teologice şi rugăminţile tale prieteneşti, îţi va mai rămâne o şansă de a o aduce pe mireasă la lumina credinţei: rugăciunea.
"Bărbatul necredincios se sfinţeşte prin femeia credincioasă şi femeia necredincioasă se sfinţeşte prin bărbatul credincios." (I Corinteni7)
Dumnezeu să-ţi ajute şi să nu uiţi că, potrivit cuvintelor Mântuitorului Hristos, Duhul Sfânt îţi va lumina mintea, astfel încât să ştii cu ce cuvinte îi poţi convinge să aleagă binele.
Nădăjduiesc din tot sufletul că acea tânără probabil total neinformată în privinţa credinţei Îl va primi pe Dumnezeu în inima ei şi va deveni creştină, primind de la Hristos, "Mirele Cel veşnic al inimilor noastre", harul Sfântului Botez.

A voastră soră întru Hristos,
Laura Stifter

În mod normal, preotul celebrant cere dovada botezului (certificatul de botez, în cazul ortodocşilor).
Ceea ce nu este clar e ce anume urmăresc cei doi, dacă vor să facă o căsătorie invalidă ? Să mai adauge încă un păcat de moarte care să atârne de sufletul lor, sau de ce se "căsătoresc" ?

Sunt multe biserici unde se face cateheza pentru toti, la biserica unde merg eu se face duminica, la ora 17, dar vine extrem de putina lume. Acum cateva luni imi amintesc ca am postat o lista cu bisericile din Bucuresti unde se organizeaza asa ceva. In ce zona a Bucurestiului locuiti?