multumesc mult pentru sfaturi.

nu stiu cat voi reusi sa-i fac sa imi asculte rugamintea, dar mi-am propus sa-mi petrec saptamana de dinaintea cununiei in post si rugaciune, macar eu... si sotul evident...

cat despre tinuta... eu inca nu am hotarat, caci una e sa decizi si alta e sa-ti si poti implini hotararea. depinde si de oferta de pe piata, si de posibilitatile financiare. si e atat de greu sa gasesti in ziua de astazi o rochita eleganta dar sobra, fara farafastacuri si brizbrize, fara strasuri si margele. iar varianta de a o face pe comanda e costisitoare.

Sunt biserici in care preotul, inca de la inceputul slujbei pune pe masa cele doua buchete, al miresei si al nasei, tocmai din acest motiv, ca sa se poata inchina, ca sa poata schimba verighetele.

Personal consider ca e foarte frumos ca mireasa sa primeasca un buchet de flori din partea mirelui, si acel buchet sa-i completeze tinuta.

Pai, din punct de vedere religios, din ce-am citit si auzit, buchetul n-a fost mentionat. Adica din punct de vedere al credintei, nu stiu. Dar cred ca este un obicei frumos. Adica in mana stanga se tine buchetul si cu mana dreapta tii iubitul si te inchini.

"Semnificatia buchetului de nunta provine din Roma Antica, unde atat mirele cat si mireasa purtau cate un buchet de flori pentru intrarea cu bine in casnicie si alungarea spiritelor rele.

In Anglia exista superstitia conform careia daca iei ceva ce ii apartine miresei iti va aduce noroc. De aici, a pornit traditia cu aruncatul buchetului.

Indiferent de ceea ce contineau sau cum erau aranjate, buchetele de mireasa intotdeauna au simbolizat fertilitatea. Ierburile in floare reprezentau fertilitatea solului. Fertilitatea era un simbol importat pentru viitorul sot.In perioada Victoriana, florile insasi au capatat o semnificatie aparte, astfel miresele selectau cu grija florile care le alegeau pentru buchetele lor, avand o mare influenta.
Buchetul se arunca dupa servirea tortului la restaurant, iar superstitia spune ca cea care il prinde se va casatori prima si va avea noroc.

Pana la urma nu conteaza atat de tare semnificatia generala a florilor, cat semnificatia pe care ele o au pentru tine, pentru voi. Poate ca la prima intalnire iubitul ti-a daruit un trandafir alb si vei vrea sa ai un buchet din trandafiri albi... sau frezii sau lalele... Toate florile au frumusetea si gingasia lor. Important este care sunt cele mai frumoase pentru tine. Alegerea florilor pentru buchete de mireasa este de fapt mai mult o chestiune de gust decat de conventie."

Nu mi se pare deplasat sa depui la Icoana si nu cred ca ar trebui sa se simta cineva jignit. Si nici nu trebuie neaparat sa te vada. Fa ce simti si nu comenta dupa.

"I wore black on my wedding day, and I really regret that. I was too embarrassed to get married in white, and both Matthew and I were reluctant to have people pay so much attention to us. Which is ridiculous, because that’s when you can relish the attention, when it’s natural. We treated it like it was a big party on a Monday night, and I regret it. I’m not kidding. White it up. If we did it again I’d wear a beautiful, proper wedding dress, like I should have worn on that day. " S.J.P. Nu este un exemplu din punct de vedere al credintei, dar e bine sa invatam de la ceilalti.

Cred ca lucrurile legate de cununie si credinta sunt cele mai importante, dar trebuie sa acorzi putin importanta si celorlalte lucruri si sa nu renunti la prea multe, ca sa nu regreti dupa. Adica ar trebui sa te bucuri cu totul.

Si iti inteleg credinta si smerenia, dar toate fetele si-au permis o rochie de mireasa, majoritatea alba, in ziua nuntii, chiar daca au avut relatii intime. Don't go wild. Adica sa fii sigura ca ceea ce vrei nu este pe moment, ci ca asa ti se pare tie frumoasa nunta ta. Si daca alb nu crezi ca e potrivit, ivoire nu te tenteaza(mie mi se parea potrivit, bine, si albu'), poarte galben pai, nu as merge spre bleu si verde. Ma repet, dar daca chiar simti bleu, atunci asa sa faci. Dar sa fii sigura.

Am vazut ca o fata pe forum a fost acoperita cu un fel de capa maro. Deci se poate orice. Si ea a fost fericita. Numai sa fii sigura. :)

Ii anunti dinainte ca asa ti-au spus preotii la biserica inainte sa iesi din casa sa spuneti impreuna rugaciunea. Cand aud ca e de la preot rostire se vor conforma. Asa ca muzica mai incet si vorbarie mai putina, macar pentru un moment.

Indiferent de moda eu pledez pentru rochiile albe, indiferent de starea miresei, o crestina o data se casatoreste, nu; si in plus de asta pentru sotul tau tu vei ramane o fecioara. Sotului tau cu ce i-ar place sa te vada imbracata la nunta voastra?!

mmmm.... viitorul sot nu prea agreeaza ideea de mireasa traditionala si invoca motivul varstei. eu am 34 el aproape 40 de ani.

Intre magazinul Unirea si Universitate, pe aceeasi parte, se gasesc printre cele mai ieftine rochii de mireasa. Adica una mai deosebita e 10MIL.

Mergi pe partea dreapta, de la Unirea spre Universitate si ai sa vezi un magazin pe o straduta cu rochii in vitrina. (in Bucuresti,, ma refer)

Printesa esti "o data in viata." :))

Bucura-te de nunta voastra si sa fie deosebita, ca o data va casatoriti, si de iesit la restaurant imbracati frumos mai aveti timp.

Daca citeste cineva, spune ca pentru noi numai asta conteaza. :D

P.S. Gabi Firea are "o anumita varsta", si sotul ei la fel, si un baietel si casatorita a doua oara.....dar si-a facut nunta asa cum si-a dorit. Si a avut rochie alba(superba) si buchet colorat. Adica eu pledez pentru alb sau ivoire.

Multi inainte, sa fiti sanatosi!


Azzuurra subscriu

Subscriu pentru alb-fildes . Daca insa Mariei ii plac tonurile reci, atunci mai bine mov lavanda foarte deschis decat acel bleu sau un gri perlat.

Regula spune ca să fie capul acoperit. Nu spune cu ce anume, deci poate să fie pălărie, eşarfă, şal, etc. Nu spune "în totalitate", de unde este rezonabil să tragem concluzia că trebuie să fie acoperit în cea mai mare parte, adică mai degrabă acoperit decât descoperit.

Pe vremuri, când regula acoperirii capului era respectată mai riguros decât în prezent în lumea catolică, europencele obişnuiau să vină la biserică cu pălăriuţe. Foarte diferite ca modele, în funcţie de ţară, de epocă, de timpul din an.
În prezent, sub inlfuenţă hispanică, multe fete şi femei catolice obişnuiesc să poarte mantilla, care e un fel de voal. Sunt mai multe tipuri, dar cel mai practic e acela care, desfăşurat, este un trunghi: acela stă singur pe cap, colţurile căzând libere pe clavicule. Fiicei mele (care e cam mică la cei 10 ani ai ei ca să aibă la biserică grija unei mantille libere) i-am făcut din două voaluri două mici adaptări: bucăţile de voal, iniţal pătrate, le-am cusut prin răsfrângerea parţială a unui colţ asupra celui opus, rezultând dintr-un pătrat ABCD un pentalater ABCMN, în care MN este linia mijlocie a triunghiului BCD. Altfel spus, colţul D a fost adus în mijlocul pătratului. Latura nou-obţinută, MN se poartă deasupra frunţii, fiind fixată cu cleme în găici cusute nu departe de punctele MN. O modistă mi-a luat doar 15 lei pentru manopera asta, lucrarea fiind gata după jumătate de oră.

Aveţi aici o imagine despre cum se poartă o mantilla triunghiulară (poza a treia).
http://www.sacramentals.com/ChapelVeils.htm

la Bucuresti este traditia ca dra de onoare si cavalerul de onoare sa tina lumanarile dar la noi cred ca le vor tine nasii, asa mi se pare normal. miri nu au lumanari, le tin nasii pentru ei. traditia cu buchetele nasei si miresei pe care le cumpara mirele este si la Bucuresti insa nu o inteleg pe deplin si nu stiu daca voi tine cont de ea, oricum in cuplul meu banii sunt deja la comun asa ca nu va conta cine va plati buchetele daca voi decide sa-mi fac buchet de mireasa pentru mine si nasa :)