Forum Crestin Ortodox - ,Invatatura ortodoxa a Sfintilor Parinti ai Bisericii ortodoxe despre faptele bune"

Forum Crestin Ortodox (http://www.crestinortodox.ro/forum/index.php)

- Spiritualitatea ortodoxa (http://www.crestinortodox.ro/forum/forumdisplay.php?f=5072)

- - ,Invatatura ortodoxa a Sfintilor Parinti ai Bisericii ortodoxe despre faptele bune" (http://www.crestinortodox.ro/forum/showthread.php?t=13519)

E admirabil efortul colegului/colegei (??) dobrin7m de a posta texte frumoase şi folositoare, dar totuşi rămân la părerea că nu trebuie încurajată lectura "leneşă", fragmentul, citatul etc. M-ar interesa mai tare cărţile de unde ai cules fragmentele respective, eventual să le citim şi să vedem apoi ce-a înţeles fiecare!

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 395941)

Pt mine si citatele sint valoroase,ca exprima efortul cuiva de a face o selectie,de a scoate ceva in prim plan.Cineva a fost impresionat de acele citate si de aia le ascris si celorlalti. E un fel de participare tacuta la un thread,nu scrii,nu comentezi,dar cu sufletul intelegi ce a vrut sa spuna celalalt. Ar fi frumos si o dezabtere asupra unei carti citite in prealabil de mai multi,dar nu cred ca vom vedea asa ceva vreodata pe forumu asta.Chiar dc am citit acea carte ,nu e asa usor sa gasesc cuvinte sa vb de ea.

Citat:

În prealabil postat de iustin10 (Post 395943)

De acord, efortul şi intenţia sunt lăudabile, ideea e să nu rămânem la nivelul fragmentelor şi să mergem mai departe, spre o parcurgere globală a unui autor patristic sau filocalic. Şi eu apreciez foarte mult o carte alcătuită din citate&fragmente (cum este cea din link-ul de mai jos), pentru că-mi provoacă "apetitul" pentru context, apoi pentru teme conexe ş.a.m.d., după care realizez că n-am rezolvat nimic dacă acele cuvinte nu se regăsesc în vieţuirea mea..

http://www.librariasophia.ro/carti-M...--so-4734.html

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 395944)

De acord, efortul şi intenţia sunt lăudabile, ideea e să nu rămânem la nivelul fragmentelor şi să mergem mai departe, spre o parcurgere globală a unui autor patristic sau filocalic. Şi eu apreciez foarte mult o carte alcătuită din citate&fragmente (cum este cea din link-ul de mai jos), pentru că-mi deschide "apetitul" spre întreg.

http://www.librariasophia.ro/carti-M...--so-4734.html

Intai de toate, bine-ai revenit !

Multumim pentru link. Cele cateva cuvinte citite acolo pentru a descrie problematica volumului deschid intr-adevar apetitul pentru parcurgerea volumului.

Vechii filozofi elini aveau o intelepciune a sufletului venita din onestitatea si dragostea cu care priveau lumea. Am vazut ca exteriorul Manastirilor din Nordul Moldovei prezinta scene din viata acestor filozofi. I-am recunoscut mai ales pe Platon , Socrate, Aristotel, Pitagora.

Citat:

Intai de toate, bine-ai revenit !

Muţumesc! În realitate, am pus în practică un vers superb dintr-o poezie scrisă de un prieten: "Şi-atunci când pleci se umplu încăperile de tine " :1:

Citat:

Vechii filozofi elini aveau o intelepciune a sufletului venita din onestitatea si dragostea cu care priveau lumea. Am vazut ca exteriorul Manastirilor din Nordul Moldovei prezinta scene din viata acestor filozofi. I-am recunoscut mai ales pe Platon , Socrate, Aristotel, Pitagora.

Iată mai jos un text care explică pe scurt de ce sunt filosofii păgâni pictaţi în bisericile noastre (nu ştiu cine e autorul textului):

"Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă preparatio evanghelica pentru creştinism, e necesar să ne întoarcem la protoevanghelie. Prin protoevanghelie înţelegem prima veste bună dată de Dumnezeu lui Adam după căderea în păcat. Ea conţine promisiunea că din sămânţa femeii se va naşte cel ce va zdrobi capul şarpeluiPregătirea omenirii pentru venirea lui Mesia s-a făcut într-un fel în iudaism şi într-alt fel în păgânism. În cadrul iudaismului s-a făcut prin legea proorocilor. În cadrul păgânismului s-a făcut, pe de o parte, prin conştiinţă care păstrează înclinaţia spre adevăr bine şi frumos, adică spre Dumnezeu. Pe de altă parte, ea s-a făcut prin miturile şi legendele despre zeii răscumpărători, care îşi au sursa în protoevanghelie şi au avut rol de a pregăti omenirea păgână sau neamurile pentru primirea Evangheliei Domnului nostru Iisus Hristos."

Felicitari, dobrin7m, pentru initiativa de a deschide acest topic cu citate din Sf. Parinti. Am simtit de multa vreme lipsa unui asemenea topic.
Nu trebuie sa te descurajezi doar pentru ca nu par sa fie interesati prea multi de Filocalie, dar unii descopera topicul mai devreme, altii mai tarziu.

Lumea este mai interesata de dialog, fiind mai facil; pe de alta parte, ce ar fi de adaugat la un text scris de Sf. Maxim Marturisitorul? Il citesti si incerci sa il patrunzi cat mai bine. Daca ar fi sa discutam despre fiecare citat dat de tine, ar trebui deschise tot atatea topice.

Sigur, multa lume are Filocalia acasa, sau o gaseste pe internet; dar cati dintre noi o citim? Probabi prea putini. De aceea revin si te felicit, caci prin intermediul citatelor, ne-ai amintit de existenta comorii de spiritualitate ortodoxa, cuprinsa in Filocalii.

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 387198)

Iubirea de semeni este un cuvant tainic. Iubirea adevarata de semeni e scrisa in inimile noastre prin credinta de chiar degetul lui Dumnezeu.
Atunci vom putea sa plangem si sa suferim cand vedem pe orice semen al nostru, fie el bogat sau sarac, fie el de ce natie o fi, fie el potrivnic sau prieten, deci, cand il vedem suferind. Si vom face asta fara sa stam sa analizam de ce este sarac, judecandu-i greselile care l-au facut sa ajunga sarac; de ce este bolnav, judecandu-i greselile care l-au facut sa ajunga bolnav (iertare aici userului The Listener care am vazut cat de rau certa bolnavii de cancer ca nu au facut ce trebuie din "prostia lor" spunea); de ce si-a pierdut casa judecandu-i greselile care l-au dus sa isi piarda casa, de ce...., de ce....., de ce......, . Si de ar fi doar atat.

Acesta este semnul iubirii de semeni adevarata. Cand vom iubi neconditionat orice semen si vom putea sa plangem si sa suferim impreuna cu plansul si suferinta semenilor fara intrebari si judecari atunci iubim cu adevarat. fara acest semn suntem fatarnici. Sa luam aminte sa nu cadem in plasa vrasmasului.

Dar chiar daca vedem in jurul nostru mii de fatarnici in iubire asta nu ne opreste pe noi sa iubim. Sa facem faptele iubirii si sa rugam pe Domnul sa ne scrie in inimi iubirea cea adevarata. (Pentru dvs domnule Scotland The Brave, amintindu-mi ca mi-ati zis ca urati faptele celor care le fac habotnic doar doar o cumpara pe Dumnezeu.)

De aici pleaca totul. Iubind semenii cu iubirea cea adevarata data de Domnul vom putea sa fim tot: rabdatori, blanzi, odihnitori si ajutatori semenilor nostri. (Sa dam Cezarului ce este al Cezarului - userul MariS aveti dreptate - cu iubire obtii toate virtutile - Si nu uita maica sa fii bun. )

Acestea au fost gandurile mele.
D-le Scotland the Brave, e trist, stiam asta, numai cine traieste cu adevarat faptele bune poate intelege. Vedeti dv sfaturile Sfantului Teofan Zavoratul despre dreptatea atotcuprinzatoare? Doar stim cat de putini sunt cei care, ce au inlauntrul lor este asemenea cu ceea ce este in faptele lor exterioare. In general oamenii si-au dezvoltat abilitati ciudate, una dintre ele fiind capacitatea de a ascunde extraordinar de bine fata interioara a lor capatand chipul vicleanului. Si prinde asta aici in lume, la oameni care nu au vedere duhovniceasca.
Dar eu nu ma supar, ci doar ma rog lui Dumnezeu sa daruiasca tuturor darul vederii propriilor pacate. Atunci, si doar atunci toti vor incepe sa isi schimbe fata dinlauntrul lor.

Citat:

În prealabil postat de Mihailc (Post 395941)

Draga Mihailc, am facut trimitere la fiecare volum de Filocalie sau carte, cum a fost cea a Sfantului Teofan Zavoratul. Tot ce scriu este din traire nu din lecturi lenese, si chiar indemn pe toata lumea sa incerce sa traiasca macar pe jumatate dupa cum ne sfatuiesc Sfintii Parinti.
Noi trebuie sa traim credinta nu doar sa o povestim , la modul ia sa vedem ce am inteles pentru ca noi fara o traire in stransa legatura cu duhovnicul nu vom putea niciodata sa intelegem corect.

Si acum chiar as dori sa spunem fiecare, experienta noastra in lupta cu pacatul prin infaptuirea faptelor cele bune. ca lupta impotriva pacatului se face infaptuind binele.
Si incep eu sa va spun ca atunci cand am inceput sa ascult de duhovnic, sa traiesc crestineste, am simtit in suflet o durere imensa. O zbatere a sufletului care se agata de placerile obisnuite, care nu vroia sa renunte la ceea ce devenise obisnuinta o viata intreaga.
Fara scrierile Sfintilor parinti si sfaturile lor cu siguranta ca batalia este pierduta.

Citat:

În prealabil postat de iustin10 (Post 395943)

Este extraordinara ideea ta. si pentru ca e greu sa fim multi care citesc o anumita carte eu zic ca e bine sa citim toti din pravila bisericeasca despre faptele bune si apoi sa dezbatem. e un punct de pornire.

Citat:

În prealabil postat de dobrin7m (Post 395985)

Tot ce scriu este din traire nu din lecturi lenese

Daca imi permite Mihailc, voi explica in locul lui ce se intelege prin lectura lenesa.

Lectura lenesa este lectura nesupusa dialogului. Citesti o carte si nu discuti cu nimeni despre ea. Desi este stiut ca o carte are atatea sensuri cati cititori are, de aceea ne indemna Mihailc la o lectura activa.