Referitor la drepturi si la egalitatea dintre oamnei, perfect de acord, in fata lui Dumnezeu suntem cu totii egali, problema ateilor este aceea ca ei considera si vor sa ne faca si pe noi sa credem ca Dumnezeu a murit.

Din start un ateu care acceseaza un forum crestinortodox intra cu acest handicap in discutiile de pe forum.
Pretentia ateului de a fi tratat de la egal la egal cu ortodoxul o consider absurda si ilegitima atat timp cat ateii nu cred in Dumnezeu.

Ca sunteti "mai greu de cap" asa cum in mod obsesiv sustineti, este de inteles, ... daca sustineti aceasta "egalitate"...
Va suportam, stati linistit ... chiar ne-am ruga pentru sufletul Dvs daca am sti care va este numele de botez.

Apropo, sunteti botezat crestineste si sustineti ca sunteti ateu ?
Materialismul dialectic v-a convins sa deveniti ateu ?
Sa inteleg ca frecventati acest forum in scop terapeutic ?

In concluzie sunteti "scarbit", ... si totusi foarte activ pe acest forum, felicitari pentru tenacitate.

"Am fost candva credincios. Acum nu mai sunt. Nu spun ca sunt ateu, spun doar ca nu mai cred" - aceasta afirmatie am vazut ca va caracterizeaza, se pare ca nu faceti diferenta dintre un ateu si un necredincios. Credeti ca sunt diferiti si daca da, prin ce anume ?

Sa inteleg ca si Dvs frecventati acest forum in scop terapeutic ?

Interesant...

Până te hotărăşti, aş vrea să clarific ceva:

Nu am susţinut nicăieri că sunt ateu. Mai lasă presupunerile, că îţi pun într-o lumină proastă postarea iniţială. Fii sincer, neică.

vad ca mi-ai citit profilul.
ar trebui sa-ti dai seama chiar din citatul dat ce consider ca sunt si daca este vreo diferenta intre termeni.

prin ce sunt diferit, ar trebui sa-ti dai seama citind mesajele mele si a altor atei.

exact terapie fac. mi-a prescris medicul ;)

Pai se vede clar ca NU este de fapt un ateu! Este un suflet ca si noi , cautand ceva, nefiind practic obligat sa se justifice!(dc ar si face-o?). Iar atacurile subtile , directe ori mai putin , chiar nu sunt "asortate" acestui forum ce trebuie teoretic cel putin sa constituie un balsam pt spirite! Numai bine!

Daca nu reusesti sa faci distinctie intre un crestin ortodox si un ateu, poate ca ai ceva probleme ... se pare ca nici de tine nu esti sigur ... sau incerci sa fi ?

ar trebui sa va bucurati ca atei si 'eterodocsi' va vin pe site, ca sa ii luminati.dobandind sufletul lor sa-l dobanditi pe al vostru.va vine Hristos pe site si voi nici nu stiti.

zzzzzzzz ce bine bazai tu! Felicitari frate!

faptul ca 'ateii' sau 'eterodocsii' cunosc mai multe despre ale credintei decat voi ar trebui sa va ambitioneze sa va studiati si sa va cercetati credinta mai tare... in loc ca aceasta sa va starneasca aceste sentimente pozitive si adevarate va starneste acest sentiment negativ.. raspundeti-mi si mie : De ce?

Frumos spus!
 

Da, aşa este, sunt întru totul de acord!
Prezenţa ateilor pe forum ar trebui să întărească în noi conştiinţa responsabilităţii, căci toţi avem vocaţia de a deveni pentru ceilalţi, potrivit cuvintelor Mântuitorului, "sarea pământului" şi "lumina lumii".
Mai mult decât atât, discuţiile cu semenii noştri lipsiţi de credinţă - atât în spaţiul virtual, cât şi în viaţa reală - ne întăresc în credinţă şi în râvna pentru Hristos, Domnul şi Mântuitorul sufletelor noastre. Cred că toţi creştinii simţim, atunci când auzim pe cineva negându-L pe Dumnezeu, că înflăcărarea noastră în credinţă sporeşte şi... ne simţim datori de a ne arăta cumva dragostea şi devotamentul faţă de Domnul... măcar printr-un singur cuvânt creştinesc, sau printr-o scurtă rugăciune rostită în gând pentru întoarcerea la credinţă a celui rătăcit. Aţi trăit această experienţă în relaţia cu cei necredincioşi?
Ştiu, noi nu suntem în măsură de a apăra adevărul, ci Adevărul apără sufletele noastre de puterea întunericului spiritual. Totuşi, simţim nevoia (şi cât de dulce este această dorinţă binecuvântată de Dumnezeu) să mărturisim ceea ce cunoaştem prin harul credinţei, să le împărtăşim tuturor (indiferent de credinţa lor) cât de mult ne iubeşte Hristos, cât de minunat este Dumnezeul nostru! Simţim în orice clipă nevoia de a-L slăvi pe Domnul Dumnezeul nostru, dar în momentele în care auzim cum El este renegat, această dorinţă devine mai puternică decât oricând... mai ales atunci când cuvintele necuviincioase sunt rostite de către cei apropiaţi ai noştri, cărora le dorim mântuirea cu atâta putere şi nerăbdare! Ştim noi că prietenii noştri sau rudele noastre care nu cred se vor întoarce la Dumnezeu... dar oricât de mult am încerca să ne încurajăm şi să ne mângâiem inimile cu acest gând, nerăbdarea de a-i vedea bucurându-se împreună cu noi de Dumnezeu stăruie în sufletele noastre.

Doamne, Mântuitorul nostru, Îţi mulţumim că ne-ai învrednicit pe noi de minunatul dar al credinţei! Luminează inimile tuturor celor care, din diverse motive, nu se pot bucura de Tine, nu ştiu sau nu vor să ştie cât de mult îi iubeşti! Luminează-i, Doamne, adu-i la credinţa în Tine şi mântuieşte sufletele lor. Amin!