| viorels |
18.09.2012 19:39:58 |
Maica Domnuli si Profetii vechiului Tastament
1 atașament(e)
În Sfânta Scriptură avem două modalită?i de prezentare a Maicii Domnului: una prefigurativă sau tipică, în Vechiul Testament, ?i alta direct sau deplin revelată, în Noul Testament.
În Vechiul Testament se face men?iune despre femei care au avut o însemnătate specială în istoria mântuirii până la venirea lui Mesia. Astfel, Eva prime?te făgăduin?a izbânzii asupra diavolului ispititor metamorfozat în ?arpe (Facere 3, 15); Sarra devenea maica unui popor nou, a poporului ales ?i chiar a mai multor popoare (Facere 17, 15-16); Rebeca ?i Rahila modele de mame devotate ?i so?ii credincioase, harnice ?i ospitaliere, ?i-au sprijinit fiii lor ?i I-au întărit cu sfatul lor (Facere 27, 5-17 ?i 42-45; 35, 16-18); Iaela (Judecatori 4, 17-22) ?i Rut (Rut 4, 13-22), Ana (mama lui Samuel (1 Regi 1, 10-11 ?i 27-28) ?i Estera (Estera, 5, 1-7, 3-6) au arătat evlavie deosebită, iubire ne?ărmurită pentru poporul ales ?i pentru lucrarea lui Dumnezeu în lume.
Spre deosebire de celelalte femei men?ionate în Vechiul Testament numai Maica Domnului a fost obiectul unor profe?ii. Profetul Isaia a prezis că Fecioara va na?te pe Mântuitorul Hristos în chip minunat, ca un mare semn dumnezeiesc de izbăvire a poporului ales ?i de mântuire a lumii: „Pentru aceasta Domnul meu vă va da un semn: Iată Fecioara va lua în pântece ?i va na?te fiu ?i vor chema numele lui Emanuel“ (Isaia 7, 14). Proorocul Iezechiel a profe?it despre Maica Domnului ca Pururea Fecioară în viziunea sa despre noul templu al lui Dumnezeu, simbolizând-o printr-o poartă tainică a Dumnezeului lui Israel: „?i mi-a zis Domnul: Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschide ?i nici un om nu va intra pe ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă“ (Iezechiel 44, 2). Ieremia închipuie tot Israelul într-o fecioară care se întoarece la Domnul ?i Stăpânul ei pentru ascultare, ca să devină „Loca? al dreptă?ii ?i munte sfânt“ binecuvântat de Dumnezeu (Ieremia 31, 21-23). Psalmistul David o descrie pe Sfânta Fecioară ca pe o Împărăteasă ce ?ade de-a dreapta lui Dumnezeu: „Stătut-a împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită ?i prea înfrumuse?ată“ (Psalm 44, 11). Dar tot Maica Domnului este preînchipuită aici ?i ca Fiica Împăratului Dumnezeu, împodobită ?i urmată de fecioare, cu alai: „Toata slava fiicei Împăratului este înăuntru, îmbrăcată cu ?esături de aur ?i prea înfrumuse?ată. Aducese-vor Împăratului fecioare în urma ei, prietenele ei se vor aduce ?ie“ (Ps. 45, 15-16). Fără îndoială că aceste fecioare înso?itoare sunt nenumăratele fecioare muceni?e, care au urmat în smerenie ?i sfin?enie jertfelnicia Maicii Domnului, tot a?a cum femeile mironosi?e au înso?it-o în momentele grele ale patimii ?i îngropării Domnului nostru Iisus Hristos. De asemenea, dreptul Simeon a prezis suferin?a Maicii Domnului zicându-i, dupâ ce a binecuvântat pe Pruncul Iisus: „Iată, Acesta este pus spre căderea ?i spre ridicarea multora din Israel ?i spre semn de contrazicere ca să se descopere gândurile din multe inimi. ?i prin însu?i sufletul tău va trece sabie“ (Luca 2, 34-3
|
