Bun, si atunci, modul in care argumentez, nu are legatura cu ateismul. Eu asa vad: opera aceasta, Cosmosul, prin maretia ei, desi efemera, spune despre maretia Creatorului ei. Logic. Sa zicem ca persoana X face produsul sau opera de arta Y. Ei bine, nu e normal ca acel obiect este, per se, un mesaj despre creatorul sau? Prin proprietatile sale, si prin asta putem intelege orice, de la marime, la stil, la... orice (nu le am cu arta, am dat un exemplu :)). Cind te uiti la Venus din Milo sau Discobolul, nu te simti ca privind niste grafitti. Si da, mi se pare anormal sa ne intoarcem la o perceptie medieval-obscurantista-scripturo/eclesiolatra asupra Universului. Ca ortodox, gindeste-te ca astfel dai gir actiunilor Inchizitiei, acea institutie de "binefacere", cumva asemanatoare, pastrind proportiile, cu alte cluburi de duiosi si blinzi gen NSA sau FEMA, sau NKVD. Istoria e ciclica. Viziunile avute de om auspra Universului influenteaza, chiar foarte subtil/indirect (vezi notiunea de"butterfly effect") modul in care se raporteaza la Dumnezeu, si evident si la semeni si alte forme de viata. Aminteste-ti cit de "clonat" era credinciosul medieval, si cit de "clonat" e (ne)credinciosul contemporan. Repet, istoria e ciclica. Din pacate, simt ca viziunea geocentrica se va intoarce ca dominanta. Ceea ce nu inseamna ca e si reala.

Credinta mea nu depinde de geocentrism. Dar lucrurile ar trebui puse pe masa asa cum sunt. Deocamdata ceea ce stim este cum arata cosmosul privit de pe pamant. Respingerea unei anumite ipoteze doar pentru ca ar contravine cu principiile dupa care iti conduci viata poate fi oricum dar nu este stiintifica.

Corect, si asta e valabil si pentru "altera pars". :)
Stai putin, mai stim si cum arata si Pamintul (si, as mai adauga, Luna si altele) vazute din Cosmos.

Asta nu inseamna ca Pamantul nu ar ocupa un loc special in univers. Nu inseamna nici ca-l ocupa neaparat, dar pana mergem in alte galaxii sa vedem cum arata lucrurile privite de acolo, putem spune ca exista doua ipoteze. Dar sa spuna cineva asta, sa ne mai dam si noi pamantenii mari, prea suntem modesti in ultimul timp. :)

Eu pot respinge o anumita ipoteza pentru ca eu sunt persoana particulara, nu cheltui banii oamenilor desenand gauri negre si alte tampenii. :p

Da, Pamintul ocupa un loc spiritual special in Univers, corect. Gindeste-te la un aspect: daca pui Pamintul in centrul fizic, atunci cumva Il faci, horribile dictu, pe Dumnezeu, "prizonier" al unui determinism de genul " a pus Pamintul in centru, deci (si) de aceea e aici omul, si poporul ales, si Mesia intrupat, si Ecclesia". Nu stiu, cred ca am exprima cam neclar. Dar sunt sigur ca ai inteles: puternic e Dumnezeu sa fie El centrul pentru toti si toate, si iubitor ca toti si toate cite le-a facut sa fie in centrul atentiei Sale. Nu e nevoie de locuri geometrice, sfere concentrice, raze, diametre, "ceruri", respectiv "iaduri" suprapuse precum inelele de crestere ale unui copac. Determinismul spatiului, timpului, materiei sunt total in afara planului de mantuire al lui Dumnezeu, a carei tinta e "toata faptura": noi, creaturile, suntem incovoiati in sclavia tinei, in lanturile acestui determinism, nu El. El nu are nevoie sa puna Pamintul undeva in centru, sa ii ramina mereu in atentie. Geocentrismul e un foarte subtil antropocentrism ("unde stam noi e important...normal ca e, fiindca noi suntem aici"), iar orice antropocentrism trebuie subordonat teocentrismului. Altfel, e la acelasi nivel, spiritual vorbind, cu jalnicele "justificari" ale protoparintilor nostri inainte de izgonire.
P.S. Nici eu nu cred in gauri negre din Spatiu. In alea din finantele Romaniei, da. :)) Umorul romanesc, dulce-acrisor, vorba unei reclame.

Si eu cunosc acel citat. De fapt nu se sustine ca soarele se invarte in jurul pamantului, ci ca sistemul solar s-ar afla in centrul universului. Ceea ce e foarte posibil, nimeni nu stie ca nu e asa. Biblia nu afirma ca soarele se invarte in jurul pamantului, dar sunt unele indicii ca ar spune ca pamantul se afla in centrul universului. Iar stiinta pare sa confirme (si) acest lucru.

Nu vreau sa comentez, e parerea ta. Eu nu ma pricep asa bine la teologie dar cand incep sa casc e clar ca sunt de alta parere. :)

Cam asa ceva. Nu-l confirma dar e departe de a-l infirma asa cum credem multi dintre noi. E o ipoteza.

Asa este. Pamantul e centrul din punct de vedere spiritual, fiindca aici S-a intrupat Mantuitorul. Geometric sunt alte consideratii.

Eu nu am vrut sa scriu mai multe dar ce a scris Barsaumas mai sus si ce sustii si tu cu tarie suna cam asa : " Asa este, nu exista nici o dovada ca ar fi asa dar asa este " . E la fel si in cazul evolutionismului teist unde Ken Miller ne explica el ce n-a stiut Dumnezeu. Teologie de Recycle Bin.

Poate sa fie si centrul fizic, dar nu asta ne intereseaza pe noi.
Conceptul de centru, in sens profund, are alta conotatie decat cea fizica.
Pentru mine satul meu este centrul lumii, daca intelegi ce vreau sa spun.
Pamantul este centru fiindca aici a venit Domnul.
Alte conotatii pe mine unul nu ma intereseaza.