Inteleg ce simti.Am trecut si eu(ca multi alti oameni) prin asa ceva.Si am inteles pana la urma ca atunci cand ne agatam cu disperare de prezenta cuiva din viata noastra, nu e dragoste sau prietenie, ci mai degraba o fuga de noi insine.Si am mai inteles ca daca nu reusim sa depasim acele lipsuri interioare prin propria noastra munca, si doar cu ajutorul lui Dumnezeu, ne vom invarti pana la sfarsitul vietii in acel cerc vicios al suferintei.Poate te ajuta daca ai citi despre codependenta afectiva.

Ce fac atunci cand nu mai gasesc sens?Constientizez ca m-am tradat pe mine insami si m-am departat de credinta .Si caut sa ma corectez.

Vai, imi cer iertare!Acum am citit postarea asta.Neaparat, citeste despre codependenta.Cauta un parinte duhovnic la care sa mergi periodic.Si daca poti si un psiholog(nu psihiatru).Nu iti fie nici teama si nici rusine sa ii spui tot ce ai pe suflet.Nimeni nu e perfect, nu trebuie sa te simti cel mai rau.Te va ajuta enorm, te vei simti cu totul alt om.Nu te izola, ramai conectat cu noi, scrie si aici cat poti de des.Nu esti singur, daca ai stii cati oameni sufera, la fel ca tine, poate mai rau...Uite, ai aici o multime de prieteni.Si la 27 de ani, viata abia incepe.Nu te mai lovi singur, cu siguranta ai fost nedreptatit si neinteles de cei din jur.Iarta-i si mergi mai departe.Sa ne scrii si de bine, neaparat!:6:

Am o intrebare pentru voi.
Puteti sa-mi spuneti si mie pentru ce se citesc psalmii, adica semnificatia lor, fiecare psalm pentru ce e bun ? (am scris aici ca sa nu mai deschid alt topic)

Toţi psalmii te ajută să-ţi lipeşti mintea de Dumnezeu, într-o prima fază.

Imi poate explica si mie cineva citatul acesta ? nu prea il inteleg, pe cine sa intarate pe Dumnezeu ?
"Ridică-ţi numai mâna împotriva lui şi nu-ţi va mai veni gust să-l loveşti. Iată, este o deşertăciune să mai nădăjduieşti în izbândă; numai înfăţişarea lui şi te dă la pământ. Cine este atât de nechibzuit încât să-l întărâte?" (Iov 41:8-10)

Versetele mentionate de tine se refera la doua aspecte.In capitolul 41 din Iov este descrisa o faptura marina extrem de puternica, ce traia in adancuri, si pe care vechii evrei o numeau leviatan. Dumnezeu il intreaba pe Iov daca este capabil sa domine o asemenea creatura. Raspunsul este evident, nu poate. Si atunci (versetul 10 continuat in versetul 11) Dumnezeu pune o intrebare retorica: daca un om nu se poate impotrivi unei asemenea fiinte, creata si ea tot de Dumnezeu, cum ar putea un om sa i-se impotriveasca lui Dumnezeu, Creatorul si Stapanul a toate. Daca un om se cutremura in fata unei fiinte atat de puternice, si totusi limitata, creata si ea, atunci cum ar trebui sa se comporte fata de Creator? Atotputerea lui Dumnezeu, peste toti si peste toate, este redata simplu si clar: ,, Sub cer totul este al Meu" ( Iov 41.11). Toate aceste aspecte trebuie privite in contextul general al cartii lui Iov, al temelor care o strabat de la inceput si pana la final.

Multumesc colegu pentru explicatie.
Am si eu propiul meu "levitan" cu care ma lupt.
Va multumesc mult pentru mesajele si sfaturile voastre, multi dintre voi sunteti niste persoane bune, cumsecade, va rog ramaneti asa ! :)
Va dedic tuturor ceva ce-am scris si nah Doamne ajuta, ce pot spune mai mult.

Bunatatea din oameni incet dispare
Ii privesc mergand in reluare
Totul e plin de culoare
Dar traim intre negare si nepasare
Multi au termopane
Sa n-auzi in casa lor teroare
Inocenta dispare
Si ce-i mai rau isi arata infatisare
Te doare si cand e Soare
Pe ingusta carare
A ta cautare
Sperand sa fie castigatoare
O binecuvantare
Pacatul sa-l omoare
Intr-o zi tulburatoare
Inima sa-ti tresare
La tot ce-a fost sa dai uitare
Si sa privesti in zare
O cruce avem fiecare

Fiecare dintre noi avem.Singurul mod (pe care il cunosc eu) de a le supravietui intr-adevar demonilor nostri interiori, e calea crestineasca.Lupta cu noi insine e cea mai grea.Si cea mai rea e impietrirea sufleteasca, in care stagnam mult timp, inconstienti.Un duhovnic e cel mai in masura sa spuna ce sa facem ca se ne fie bine.Dar e nevoie si de hotarare si de vointa noastra.Acum, repede, cat inca mai e timp.Simplu, de dimineata cand ne trezim, ne suflecam manecile muncitoreste si ne punem pe treaba: post, rugaciune, respectarea invataturilor parintelui duhovnic etc.Sau taraneste(plugaria sufletului).Intelectualismul nu ne ajuta cu nimic.Mai tare ne incurca si ne sminteste.

A trecut ceva de v-am scris aici prima data.
Mai fratilor ma confrunt cu ceva tare aiurea, nu mai simt motivatie de nimic, nici sa imi mai caut de lucru de nimic.
Sunt tare nemultumit cu totul dar parca nu mai simt sa incerc sa fac ceva in privinta asta sa schimb.
Parca sunt daramat psihic si am numai ganduri rele.