Da, astia pe toti din jur ii vad dusmani si nebuni, numai el e normal la cap.
Urate bolile astea de cap. Cele mai urate.

Cele generice sunt mai ieftine pentru ca nu sunt de calitatea celor originale, la unii li se potrivesc si acelea, dar la altii deloc. Desi sunt mai scumpe, merita folosite doar cele originale, au in spate ani de teste dintre substanta de baza si celelalte componente.

Si ce facem? in cazurile in care traim in asa tara unde nu sunt azile pentru cei cu probleme, trebuie ca unul din familie sa renunte la serviciu si sa stea acasa pentru a-l ingriji, sa se sacrifice pana la sfarsit? asta e viata?
Si noi la randul nostru daca vom ajunge neputinciosi va trebui sa repetam istoria? adica sa-ti obligi un copil sa te tina?

Ionuţ, mulţumesc pentru acest documentar, trecând, bineînţeles, peste înţelegerea greşită a postului. :)

Apropierea de Dumnezeu implică întodeauna o curățire. De orice fel.

Nu, normal. Îi încuiem într-o cameră, stingem lumina, aruncăm cheia și plecăm.

Foarte dur spus, Dragos. Dar ai dreptate, asta face societatea post-moderna cu batranii oamenilor.

Hai sa fim seriosi.

Exista cai de mijloc, doar ca interesele unor factori de decizie nu prea coincid in cazul asta si nu se materializeaza mai nimic concret.

La noi cel putin.

Afara cred ca sunt solutii decente. Si aia sunt atei si mai rau.
Nu e cazul sa generalizam cu "societatea post-moderna".

Dacă n-ai bani te mănâncă câinii.

Cei din documentar nu "postesc" pentru apropierea de Dumnezeu, ci pentru vindecarea trupească. E posibil ca unii dintre ei să apuce pe calea spre Dumnezeu, nu exclud această posibilitate. Nu poate fi vorba de post în adevăratul sens al cuvântului, ci mai degrabă de o dietă sau un regim alimentar. Oricum, documentarul mi-a fost de folos. Mulţumesc. :)