Nu l-am întrebat.

Tu cum ai fi făcut în locul meu? Sincer.

L-as fi intrebat.

Intreaba-l, ca desi nu-ti dai seama, e o mare ispita in spatele ei si daca lasi lucrurile asa, au sa se agraveze.


In ceea ce ma priveste, eu cred ca exista o perspectiva duhovnieasca dar tu esti centrat pe una omeneasca.

Cauta cum ti-am zis, in NT varianta electronica cuvantul "rob" so citeste pasaje, binenteles in contextul lor.
Ai sa intelegi, sper, perspectiva duhovniceasca de care vorbeam.

Dar asta nu tne loc de lucrarea duhovnicului.

Daca duhovncul iti zice ca e greseala de traducere, mergi in pace, asa sa ramana si pentru tine.

Dar daca nu...

Poate nu vrea sa-ti răspundă si nu inteleg nervozitate ta !

Dar pe a a ta o intelegi?:)

Ca vorba aia, daca ochiul tau e murdar de nervi, nu cred ca poti sa mai judeci corect pe altcineva.

Nu l-ai întrebat? Ar fi trebuit să fie primul.

"Robii tăi" (varianta extinsă, generală) sau "turma ta" (varianta unei traduceri mai vechi) care au derivat din "cetatea ta" (varianta iniţială a imnului), au fost acceptate de Biserică, drept urmare nu ar trebui să avem prea multe îndoieli. Pe de altă parte, este normal ca în anumite etape duhovniceşti să avem nelămuriri (ispite). Slavă Domnului!

Într-una din rugăciunile adresate Maicii Domnului spunem aşa: "şi te roagă Fiului tău şi Dumnezeului nostru". În acest caz, noi robii Domnului, nu suntem şi robi (fii) ai Maicii Domnului? Sau altă rugăciune: "Stăpână, Împărăteasă, primeşte rugăciunile nevrednicilor robilor tăi", "robi" cu sensul de cinstitori, Maica Domnului fiind Împărăteasa, Stăpâna cerului şi a pământului.

Foarte sugestiv este troparul Bunei Vestiri:
"Astăzi este începutul mântuirii noastre și arătarea tainei celei din veac. Fiul lui Dumnezeu, Fiu al Fecioarei se face si Gavriil harul îl binevestește. Pentru aceasta și noi, împreună cu dânsul, Născătoarei de Dumnezeu să−i cântăm: Bucură−te cea plina de har, Domnul este cu tine!"

Varianta in engleza ce termen foloseste?

L-am întrebat cu ocazia spovedaniei. Mi-a cîntat în grecește ca să-și amintească exact cum zic ei și cuvîntul e polis. Deci nu robi, ci cetate.

72
.
A
m
gândi
t
ş
i
crezu
t
că-
i
bine
:
a
pun
e
aşternutur
i
c
u
cruc
i
p
e
jos
,
p
e
paturi
,
p
e
scaune..
.
a
pun
e
podoab
e
idoleşt
i
(bijuterii)
,
p
e
faţ
a
Sf
.
Icoan
e
al
e
Maici
i
Domnu
lui
;
a
retrograd
a
p
e
Maic
a
Domnulu
i
c
u
rostire
a
cuvântulu
i
d
e
„mireasă
"
î
n
lo
c
d
e
„Maic
ă
purure
a
Fecioară"
,
a
st
a
p
e
solee
a
Altarului
;
a
stric
a
aspectu
l
Sf
.
Altar
,
î
n
a
dormita
,
vorbi
,
râde..
.
l
a
rugăciune
,
acas
ă
ş
i
î
n
Sf
.
Biserică
.
73

Am reprodus punctul 72 din Indreptarul de spovedanie al parintelui Nicodim Mandita. Sfintia Sa considera ca este pacat sa-I spunem Maicii Domnului ,,mireasa" in loc de ,,Maica".

ftp://ftp.logos.md/Biblioteca/_Colec...spovedanie.pdf

Tradus în limba română, condacul original arată în felul următor:

Ţie, Doamnă Apărătoare
a Oştilor Conducătoare,
ca Uneia care,
izbăvitu-ne-ai dintru cumplite nenorociri
la izbânda aceasta
Ţi-aduc mulţămiri
eu, ţarigradul Tău,
Născătoare de Dumnezeu!
Dar, ca Aceea ce ai nebiruită tărie,
întru toată primejdia ne dă izbăvire
ca să strigăm Ţie:
Bucură-Te Tu Mireasa cea fără de mire!

Aşa l-au rostit creştinii mai bine de un mileniu, într-o formă asemănătoare îl rostesc ortodocşii grecofoni şi în ziua de azi. "Născătoarea de Dumnezeu - Mireasă" e temă de mare subtilitate teologică, care probabil i-a scăpat lui Nicodim Mândiţă.