Da,era vorba de relatiile vis-a-vis de o persoana apropiata mie,
de cineva din familie,eu tot am trecut cu vederea si am iertat poate prea repede si usor,defectul meu,cred,ce sa mai zic,nu stiu,nu mai stiu deloc,dar asa simteam eu in acele momente,sa iert,sa trec cu vederea totul,sa sterg cu buretele tot ce-a fost,ca si cum nu ar fi fost nimic rau intre noi,ca si cum nimic rau nu s-ar fi intamplat,altadata ma faceam ca nu pricep ca greseste fata de mine,ma faceam ca nu stiu nimic,dar tot asa continua si nu se schimba,nu pricepea nimic din iertarea mea fata de ea,poate ca iertam eu prea repede si asa de usor?nu stiu,chiar nu mai stiu nimic in legatura cu aceasta,sunt intr-o pacla densa de ceata si in negura totala.

Daca vrem sa traim dupa regulile crestinesti ,trebuie sa tinem seama ce inseamna casatoria in primul rand , prilej de mantuire .

Dar cine stie asta la 20 de ani ? Nimeni .Educatia crestina ne lipseste de generatii ,pentru ca nici parintii nici bunicii ...n-au stiut si n-au vorbit despre asta .

Asa ca acum aflam ,eu cel putin si facem ce putem .Fara ispite nu ne mantuim :).
nu degeaba nimeresc des unul bun si unul rau (expresie exagerata pentru ca nu e nimeni nici bun si nici asa de rau).

In spatele fiecarui ingeras(dusman) se scunde ingaduinta lui Dumnezeu ),deci cu el avem de lamurit anumite lucruri cateodata .

Iar daca cel de langa mine "nu aude", ce spun parintii ?
Nu-i mai vorbi(nu-l mai certa) , vorbeste cu Dumnezeu , roaga-te !

In fiecare familie e o situatie unica asa ca a vorbi in general nu este binevenit , dupa parerea mea .

Rabdare, rabdare ,rabdare ne-a spus Pr .Cleopa

maria

:)Multumesc pentru sfaturile tale binevenite,as vrea eu sa fie ingeras acea persoana,sau sfanta persoana respectiva,sau macar cel putin asa sa o vad eu,ca pe un ingeras,dar ma indoiesc de aceasta,ar fi un miracol de la Domnul daca s-ar intampla sa se schimbe macar si peste noapte,in rabdarea mea.Da,cu rabdarea se trece marea si rabdarea este cea care ne poate sfinti,dar eu nu sunt o persoana sfanta si sunt f.departe de sfintenie,din nefericire,asa ca vezi tu,nu stiu pana cand e si cu rabdarea aceasta recomandata de toti Sfintii Parinti,daca acea fiinta tot nu se schimba,nu intentioneaza,nu se straduieste nici cat un graunte de mustar,nu incearca,degeaba fac eforturi ceva cam mari in aceasta privinta.

Shalom ,
iarta-ma , eu nu-ti dau sfaturi ,eu am spus cum se prezinta situtia ,crestineste vobind .Ca sa dai un sfat ar trebui sa cunosti situatia si e imposibil.

Eu zic cum asi vedea acum solutia , ca pe vremuri n-am stiut-o nici eu .

In rautatea celuilalt eu vad "neputinta ", crezi ca e om care sa nu vrea sa fie bun ? Eu nu cred .Si daca am calificat-o asa , se naste automat mila si intelegerea .

Omul e rau pentru ca vrea , dar e o doza mare de tot de neputinta , in aceasta stare .
Singuri nu putem face nimic ,dar cu Iisus toate sant posibile .

Cateodate ma pun in locul lui si ma ingrozesc . Asa ca eu mai bine ma rog .
Numai duhovnicul te poate sfatui .

maria

:)Da,multumesc mult pentru tot ce mi-ai scris,imi este de folos si chiar concluzia ta este la fel de bine cea mai binevenita,tot ascultarea de duhovnic este cea mai bine recomandata.Sa iti rasplateasca Dumnezeu si Sfanta Fecioara Maria pentru cuvintele tale frumoase de incurajare si de imbarbatare.
Shalom!

Ar fi bine sa vedem cum influenteaza gandirea noastra lupta cu vrajmasii vazuti si nevazuti. In multe situatii prin gandurile noastre nu tocmai curate, ne atragem vrajmasii . Sentimentul de repulsie, antipatie combinat cu o gandire negativa ne creaza o imagine deformata despre cineva, ceva anume sau despre o situatie la un moment dat. Atunci cand invocam prea mult numele necuratului se creaza o incarcatura puternic negativa, daunatoare noua si celor din jur. Atunci cand gandim ca cineva ne vrea raul, situatia se intoarce impotriva noastra . Care este importanta gandului in general ? A gandiri pozitive si negative in special ?

.

Stim cu totii ca si dracii (care au fost ingeri buni) au credinta, ca doar cu asta fac fel si fel de naluciri...insa numai celor care cad in ispita de a le crede.
Deci "puterea" vrasmasului consta in aceea de a timite ganduri cu o putere/credinta atat de mare incat sa te faca cu orice pretz sa crezi... In momentul in care a-i crezut acesteia, ti-ai facut tu insuti rau. Ai lasat armura, a intrat sageata si te-ai ranit!
Desigur, de multe ori n-ai de unde sa-ti dai seama ca e cel rau, caci cu cat esti mai tare in credinta si "uratul" e mai versat si-ti face cursa in lantz, ca daca o vezi pe prima, sa cazi in a doua sau a treia etc! Dar, nu-i nimic! Nu disperi, te ridici, iti "lingi ranile" si tot asa....pana sa plictiseste satana!

Gandirea negativa influenteaza f. mult in lupta cu vrajmasii vazuti si nevazuti. Nedreptatea(asa cum o percep eu) ma alimenteaza in mod negativ. Si atunci ma gandesc cum sa demontez aceasta nedreptate sau mai rau, incep sa urasc persoanele implicate.Urmeaza alta nedreptate si alta... si ajung sa-mi inlocuiesc bunatatea cu ganduri de razbunare, de incisivitate la fiecare gest de nedreptate, sa fiu trista si neinteleasa. Si in astfel de momente este f. usor sa-ti pierzi credinta, pt. ca vezi ca acumulezi numai rautati si piedici.
Numai bine!

Alimentarea continua a gandirii mai mult sau mai putin negative cu fapte reale sau pur imaginare se arata extrem de periculoasa, putandu-ne schimba personalitatea si comportamentul nostru. Nedreptatea este la tot pasul, la locul de munca, pe strada, in familie , peste tot. Nedreptatea poate sa fie creata de noi insine, ea find din perspectiva noastra sau chiar produsa de altii cu buna stiinta. Rabdarea si dorinta de autodepasire sunt elemente importante impotriva nedreptatii in general si implicit a gandurilor negre.Cine este atunci vrajmasul vazut ? Sau cum il definim in termeni reali.