350k anul asta deci cu 40% mai mult.

Ne ajuta cu multe, cum sa nu ne ajute? Ne ajuta Sf. Parascheva in primul rand ca ne vede evlaviosi. Si mai apoi ne arata evlavia poporului, arata evlavia in crestere.

Si astea sunt metrice bune dar nu ignora pelerinajul. E parte din credinta noastra, avem nevoie sa ne ajute sfintii daca vrei sa facem ceva bun. E foarte bine, sa ne-ajute Dumnezeu mai departe.

5. Limba liturgică
 

Dacă nu mă înșel noi suntem cam singura jurisdicție unde se slujește într-o limbă modernă. Din ce-am înțeles, în cele mai multe biserici grecești se slujește în greaca veche (nu vorbesc de cele din America), în bisericile rusești și ucrainene în slavona veche, în bisericile bulgare oare tot în slavona veche? În Serbia am auzit că ar fi curente de traducere dar în general tot în slavona veche. În Georgia nu știu sigur.

Edit: M-am uitat pe net și aici spune că și în Bulgaria slavona veche este încă predominantă. Se pare că și Georgia la fel, folosește georgiana veche (zice aici). Deci doar noi din jurisdicțiile autocefale pare că folosim limbă modernă. Acest lucru are o altă importanță deosebită: alegerea noastră de a adopta limba română în cult este practic o alegere de a introduce o limbă modernă în cultul ortodox, ceea ce e o schimbare mult mai semnificativă pentru întreaga lume ortodoxă.

Pe lângă asta, am înțeles că noi avem singura epopee compusă în temnițele comuniste (cea a lui Constantin Oprișan discutată aici). O să fac un alt post despre cultura poetică religioasă de la noi poate, dar adaug aici momentan că Psaltirea lui Dosoftei este și ea prima versificare ortodoxă a Psaltirii într-o limbă națională.

Deci încă o dată legături de limbă și cultură, faptul că vorbim o limbă latină nu este un detaliu accidental, ci o sursă de bogății culturale care face ortodoxia românească unică și frumoasă într-un fel propriu ei.

Eu nu îl văd neapărat ca pe un câştig, oricum oamenii spun că se plictisesc la slujbă, sau că limbajul e arhaic pe alocuri.
Mare parte din Patrologia veche e scrisă în vetero-greacă şi ştiu că Theodoros Zisis era unul dintre specialiştii pe patristică şi omul citea direct la sursă, direct în original, avea altă înţelegere a lucrurilor.

Poate limbajul modern nu poate cuprinde toate subtilităţile teologice vorbite în greaca veche, la fel şi în islam am înţeles că traducerile în limbi de circulaţie nu sunt chiar sută la sută precise, cine ştie arabă veche învaţă la sursă.

Păi nu e vorba de un câștig sau nu, noi nu am introdus activ o limbă modernă, doar așa s-a întâmplat. Noi am introdus în slujbe limba noastră abia la începutul veacului XVIII, deci limba era deja destul de modernă. Alegerea era ori să păstrăm slavona veche care n-are nicio legătură cu noi ori să avem limba noastră. Nu exista alegerea păstrării limbii române vechi fiindca nu a fost niciodată limbă liturgică oficială. Nu aveam cum să păstrăm limba slavonă, pe noi nu ne-au încreștinat slavii, eram deja creștini înaintea lor.

Păi bravo lui, noi nu aveam slujba în greacă oricum. Să continue să învețe clerul greaca, nu poate fi învățată de toți credincioșii.

Poporul nostru și limba noastră s-a format în sânul Bisericii Ortodoxe, noi fiind creștini de la început. Astfel, și limba noastră s-a născut capabilă să exprime adevărurile veșnice ale Bisericii deoarece Dumnezeu a fost cu noi de la bun început, n-au fost perioade în care n-am fost ortodocși. Limba românească s-a format într-un popor ortodox, putem exprima toate adevărurile creștine la fel ca grecii. E bine să învețe greacă cine poate, dar nu are cum să fie necesară pentru a înțelege credința fiindcă și noi suntem un popor al lui Hristos la fel ca grecii și slavii.

Ce este interesant e că deși Grecia are ortodoxia ca religie națională, deși Rusia se crede marele centru de ortodoxie („a treia Romă”), deși sârbii se cred mari păstrători ai tradiției ortodoxe, tot românii au prezență mai mare la slujba săptămânală ca ei.

Cum a spus Pr. Petroniu Tănase: „La mine poți să fii cu stea în frunte. Dacă nu ești la biserică, degeaba.”