![]() |
...la Manastirea Comana uneori canta o alta ruda de-a mea
|
Din pacate nu am ajuns niciodata la Comana, desi pe cand eram eu copil, era cam singura manastire mai apropiata ...
|
vad ca merge bine cu postarile... dupa ce ne povestim unii altora poate o sa si tragem niste concluzii si poate o sa si reusim sa organizam ceva, asa, de capul nostru. cat despre paruiala, eu zic sa stati linistiti. nu cred ca avem specimene atat de artagoase printre noi... e adevarat ca e dificil de organizat ceva mai ales pt cei cu copii. de aceea, propun ca primele iesiri sa fie in zone apropiate celor cu familii numeroase. mai tataonam terenul si va astept cu prezentarea altor locuri pe care le frecventati sau ati dori sa le revedeti.
Doamne ajuta! |
iasul nu va intereseaza, cu moastele sfintei Parascheva?
sau sunteti prea de departe? pana acum tot persoane din sudul tarii am remarcat. |
Citat:
Tot aici si noi rominii tinem slujba in fiecare dumineca la subsol si sintem bucurosi ca ne-a ajutat Domnul sa auzim un Doamne miluieste in limba noastra si ca sa avem un duhovnic romin . Fiti fericiti de locurile sfinte din Romania. |
Daca treceti prin Caracal vizitati si Biserica Domneasca din Caracal. Biserica Domnească : Biserica parohială cu hramul „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului „ , denumită Biserica Domnească , „cea mai veche din orașul Caracal” a fost construită pe dealul Protosenilor , din blocuri de piatră și cărămizi aduse de pe ruinele cetății romane Romula ( situată la 6 km nord de Caracal). Necunoscându-se cu exactitate anii când a fost construită , sunt vehiculate două variante : - Probabil între 1512 -1521 de Neagoe Basarab și renovată de Mihai Viteazul la sfârșitul secolului al XVI – lea , când își avea aici reședință domnească; - În ultimii ani ai secolului al XVI-lea , de către Mihai Viteazul , așa cum au precizat unele cercetări arheologice. Cercetările de arhitectură pe parament și structură , demonstrează că biserica în forma inițială a fost concepută ca paraclis cu folosință restrânsăconstruită din danii domnești. Forma sa este destul de neobișnuită pentru spațiul Țării Românești , dar foarte apropiată de o serie de monumente de tipul bisericilor de la Drobeta Turnu Severin și prezintă o asemănare evidentă cu o mulțime de biserici de la sud de Dunăre. Planul dreptunghiular alungit cu absidă poligonală la altar , este compus din pridvor deschis cu trei travee pe laturile de vest, nord și sud , naos pătrat și altar. Prezintă boltire semicilindrică pe pridvor și naos și calotă semisferică la altar. Zidurile exterioare au grosimea de 0,90 m , iar cel dintre pridvor și naos cu grosimea de 1,4 m , sugerează ideea unei scări în zid care ar fi dus la o clopotniță peste pridvor , sau la un eventual amvon. O caracteristică aparte a acestei biserici , constituie accesul în pridvorul deschis pe trei laturi , având trei arcade dispuse pe fiecare latură , sprijinite pe coloane simple , robuste și austere. Paramentul , aparent din blocuri de piatră de dimensiuni variate (0,56 x0,70 m , 0,50x0,46 m etc) alternează cu 4 și 5 rânduri din cărămidă de dimensiuni 44x25x6 cm , cu rosturi de4-7 cm. Arcele golurilor ferestrelor naosului și altarului , arcele pridvorului , precum și bolta inițială au fost executate cu cărămidă de dimensiuni 28x4x4,5 cm . Pardoseala inițială a fost realizată tot din cărămidă romană . În timp ce exteriorul rămâne aparent cu rosturi desenate , interiorul este tencuit. În anii1632 -1634 din timpul domniei lui Matei Basarab încep primele modificări ale aspectului bisericii. Sunt documente în care Matei Basarab apare ca ctitor iar în altele ca „înoitor”. Cea mai importantă modificare a aspectului inițial al bisericii o constituie supraînălțarea paramentului cu circa 3,45 m , care a schimbat total forma și proporțiile inițiale ale edificiului. Supraînălțarea realizată din cărămidă este despărțită de zidurile originale printr-un brâu decorativ format din două rânduri de cărămizi. Vechiul pridvor este închis , transformându-l în pronaos , iar deasupra lui probabil s-a construit o turlă , ceea ce explică apariția celor două perechi de ieșituri cu rol de contraforți peste care urmează brâul. Se consideră că nu este un decalaj de timp între această supraînălțare și dezvpltarea pe lungime prin adăugarea unui pridvor deschis pe coloane trilobate , caracteristice epocii în care a domnit Constantin Brâncoveanu ( secolul al XVIII-lea ) , deoarece supraânălțarea folosind decorații cu arcade oarbe este extinsă și peste pridvor și latura de vest. Au urmat alte intervenții de mai mică importanță care au contribuit la modificarea aspectului bisericii: - Se reface bolta semicirculară originală ; - Peste pardoseala de cărămidă romană , se așează o altă pardoseală identică , montată pe un strat de mortar , înălțându-se cu circa 20 cm; - Zidindu-se vechiul pridvor , accesul în biserică se face prin traveia centrală de pe latura de vest , unde se montează o ușă din lemn. - După o perioadă de timp destul de mare în care lipsesc știri despre funcționare sau modificări survenite la biserică , într-un document din 24 iunie 1793 dat de Alexandru Constantin Moruzi se cunoaște că vistierul Constantin Filipescu „a dăruit ( .......) moșie orășenilor de la Caracal și bisericii de acolo.” Dintr-un alt document reiese că în anul 1798 biserica este deschisă cultului , funcționând cu doi preoți și un diacon , și beneficia de scutire de bir. În perioada care a urmat biserica „domnească „ cum este menționată într-un act din 1814 de la Voievod Caragea , a fost restaurată de clucerul Costache Greceanu , Barbu fiul lui Preda , Peiu Băcanu și Mihai Coiciu , în anul 1817 și zugrăvită în anul 1838 . Totuși descendenții lui Constantin Filipescu își exprimă nemulțumirea că biserica nu s-a bucurat de îngrijire din partea celor care beneficiau de veniturile moșiei donate. Într-un act din 7 februarie 1844 , Gheorghe Filipescu , fiul lui Constantin Filipescu , se arăta nemulțumit față de nerespectarea condițiilor cuprinse în actul de donație , că biserica a fost lăsată „într-o stare foarte proastă”. Locuitorii orașului Caracal nu au îndeplinit obligațiile prevăzute în actul din 1793 . Cere să se aducă înfrumusețări bisericii spre folos obștesc. În anul 1890 are loc o intervenție semnificativă asupra monumentului când , datorită unei ușoare deplasări a terenului , s-a produs o fisură de câțiva centimetri în partea de sud a pridvorului. Pentru a fi evitată prăbușirea , deschiderile pridvorului au fost astupate cu cărămidă , coloanele fiind înglobate în zidărie și s-au construit trei contraforturi puternice în scopul consolidării monumentului. Deasupra pridvorului a fost ridicată o turlă de lemn îmbrăcată în tablă , au fost desființate zidurile transversale ale naosuluiși pronaosului , obținându-se o încăpere mai lungăcu câțiva metri , iar bolta de cărămidă cu fisuri pe toată înălțimea este înlocuită cu o nouă boltă cilindrică turtită , realizată pe o structură de șipci și trestie. De asemenea la altar și naos se măresc golurile ferestrelor , se ridică o tâmplă de zidărie cu trei goluri și puțin curbată spre naos , iar fațada dinspre vest este realizată de la brâu în sus printr-o dublare de zidărie. Proiectul de restaurare din anul 1975 , pe baza unor temeinice cercetări , a orientat lucrările de consolidare –restaurare , realizate în perioada 1977-1982 , spre o corectă recuperare istorică și științifică a monumentului , având ca scop evocarea aspectului inițial ca biserică-paraclis domnesc din secolul al XVI- lea și în același timp marcându-se etapele modificărilor istorice. Biserica este construită sub formă de navă , având un brâu de ocnițe și abside . Îi lipsește pisania și probabil că i-a lipsit mai înainte de 1890. Biserica nu păstrează pictura originală , care era în stil bizantin (frescă). Numai altarul și catapeteasma de zid păstrează o pictură executată în tehnica ulei , probabil de la 1890 , când s-au efectuat modificări semnificative ale arhitecturii interioare. Din punct de vedere stilistic această pictură se înscrie pe linia introdusă de Gh. Tăttărăscu în pictura noastră religioasă cu vădite influențe renascentiste. Pictura a fost refăcută și terminată în anul 2000 de către cunoscutul pictor de biserici Florea Drejoi . I s-a refăcut pisania și a fost încadrată de ctitori : Mihai Viteazul , Matei Basarab , Constantin Brâncoveanu. Pisania are următorul conținut : „Cu ajutorul tatălui , cu binecuvântarea fiului și cu puterea duhului sfânt , ziditus-a din temelii acest sfânt lăcaș cu hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului , de drept credinciosul voievod martir al neamului românesc Mihai Viteazu , în jurul anului 1597 , construind în prejma ei o curte domnească , în târgul Caracal. Matei Vodă Basarab și drept credinciosul sfânt Constantin Vodă Brâncoveanu , au extins și consolidat Sfânta Biserică . Direcția monumentelor istorice , în anul 1975 a început ample lucrări de restaurare și consolidare , aducând-o la forma arhitecturală actuală.Cu bibecuvântarea P.S. Gherasim episcop al Râmnicului în anul 1995 au început lucrările de pictură în tehnica „al fresco „ de către pictorul Drejoi Fl. Ion – Potcoava , Olt. Aceste lucrări s-au făcut cu obolul enoriașilor și altor credincioși , cu sprijinul membrilor consilieri , inițiatori fiind P.C.Preoți parohi. „ Biserica este lipsită de odoare , acestea fiind ridicate și transportate la Sfânta Episcopie a Râmnicului în vremea episcopului Ghenadie și la muzeul mânăstirii Brâncoveni. Descrierea Bisericii Domnești din Caracal , se mai întâlnește în Catagrafia Mitropoliei Ungro-Vlahiei din anul 1810 și în Catagrafia Mitropoliei Olteniei din 1840. Biserica se află în lista monumentelor istorice cu codul de identificare . :) CAnd veniti? |
Citat:
|
Am putea sa stabilim un locsor unde sa ne intalnim toti la un hram ceva, si sa venim pe cat posibil daca putem veni. Stabilit din timp si de comun acord, eu cred ca fiecare isi va putea programa ceva si cu familia si singur. Este doar o idee...
|
Sunt din Valenii de Munte, judetul Prahova. Acest oras are o populatie de 13 309 locuitori. Se afla la 98 km fata de Bucuresti. Se intinde pe o lungime de 5 kilometri. Se poate ajunge in oras folosind DN 1A Bucuresti - Ploiesti - Brasov. Este atestat documentar ca "targ al sacuienilor" si vama in secolul al XV-lea, intr-o porunca a lui Dan al II-lea de la 1431. Valenii de Munte a fost resedinta lui Nicolae Iorga, aici gasindu-se in prezent Casa Memoriala care poate fi vizitata.
Muzee: Casa memoriala N. Iorga Muzeul Etnografic "Valea Teleajenului" Muzeul de arta religioasa si Scoala de misionare nationale si morale "Regina Maria" Monumente: Bustul N. Iorga din curtea muzeului, creatia lui Oscar Hand Bustul N. Iorga din fata Bisericii Manastirea, creatia sculptorului Emil Russi Bustul N. Iorga din fata Colegiului National N. Iorga, sculptat de Maria Grigorescu Vasilovici Bustul N. Tonitza din fata Centrului de Cultura Europeana Monumentul eroilor din fata Complexului muzeal In apropiere poate fi vizitat Castrul roman de la Drajna. Lacase de cult: Biserica "Manastirea", monument de arhitectura, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" este ctitoria lui Hagi Razvan Clucerul si a sotiei sale Ilinca Hagita si Clucereasa din Ceptura, la 1860 pe vremea domniei lui Serban Cantacuzino. Biserica "Nica Filip". Are hramul "Intrarea in Biserica a Maicii Domnului" si a fost tarnosita in 1808. Ctitorii au fost Nica Filip si Soare Pitoi. Biserica Berceni. La cutremurul din 1940 a fost puternic avariata si n-a mai fost reparata din lipsa banilor sau pentru ca era prea aproape de Manastire. Era deservita de Ion Harlaceanu, preot refugiat. Biserica Berevoiesti. A fost si este o filiala a Bisericii "Nica Filip". Hramul este Sfantul Spiridon. Ca vechime este a doua dupa Manastire, la 1726, mentionata pe crucea sparta de langa ea. Se fac rareori slujbe in ea. Biblioteci: Biblioteca "Miron Radu Paraschivescu" se afla in Complexul Muzeal "N. Iorga". |
Dragii mei, daca imi ajuta Maicuta Domnului sambata viitoare voi fi la SIHASTRIA la bunul si iubitul meu printe duhovnic. Daca mai mergeti careva.... m-as bucura sa ne regasim in linistea sihastrii...
jenica |
Ora este GMT +3. Ora este acum 03:10:19. |
Rulează cu: vBulletin Version 3.7.3
Copyright ©2000 - 2025, Jelsoft Enterprises Ltd.