Asta nu se cheama mandrie, ci credinta. Putem, daca avem credinta multa sa suportam fara cracnire suferinta. Totul e s-o acceptam si sa nu ne plangem. Totusi nu stim cat de tari suntem si daca rezistam la dureri mari.

Referitor la medicamenter as vrea sa-mi spun si eu parerea: este pacat ca medicamentele care ni se ofera la farmacie au toate, aproape fara exceptie, si efecte secundare, care cer alte medicamente. Si uite asa luand un medicament, te trezesti in final, ca mai trebuie sa iei cateva pentru anularea efectelor secundare. Oamenii nu mai apeleaza la remedii simple; se duc direct la farmacie si cumpara aceste medicamente, care nu se stie ce alte efecte pot avea. Cred ca la boli usoare e mai bine sa apelam la medicina naturista, la farmacia Domnului, plantele medicinale mai intai, nu la antibiotice.

Atata timp cat omului ii este frica de moarte nu va putea accepta suferinta si nu va putea fi liber pe deplin. Si cum acesti oameni sunt f putini, medicamentele si medicina vor ramane o necesitate. Imi pare rau, insa acesta e adevarul.

E buna si medicamentatia naturista dar ..cu mici restrictii
 

Durerea! .. Asta e problema! .. Multi nu iubesc nici macar injectiile hipodermice.. "Ne DOARE"

Mai bine suporti o infectie .. fatala decat sa-ti faca astia cateva zeci de injectii cu penicilina.

Am trecut si eu prin faza asta.

In anul 4 ..am prins o raceala de zile mari.. bacteriana..evident.. in gat!

Si .. eu fiind student si sportiv.. "la-s ca trece!" ..N-a trecut! Am lasat-o o saptamana.. am ajuns intr-un iulie la 40 de grade temperatura.. si hai la spital. La urgentza m-au internat imediat. o saptamana am primit cu un deosebit respect injenctii de nu stiu cate milioane, miliarde de unitati penicilina in toti muschii corpului.. cu mici exceptii. Si in sfarsit, mi-am revenit. MA gandeam, dupa ce am iesit din spital ca am fost pe Everest ..

Am aflat eu apoi ca sunt dureri si mai mari.
Nu neaparat fizice. Am avut nesansa de cateva ori sa anuntz moartea unor baieti de-ai mei de pe interventie.. familiilor. Oameni din echipa mea, oameni cu care glumeam, oameni pe care puneam baza. Morti.. pe interventie.. de la cutit, de la sabii de tigani, de la arme de foc. Morti.

Si ..te duci in casa unde ai sarbatorit cu ei.. si le spui sotiilor : "Imi pare rau!"..
Dupa ce cobori scara blocului urli in pumni! .. sa nu te auda nimeni.