Va reusi, astazi, maine si pana la sfarsit !
De n'ar mai exista nici un potential Iov, lumea s'ar prabusi intr'o clipa, neputand suporta rautatea "cununii" ei, care e omul.

Fiecare dintre noi este Iov, macar din cand in cand.
Consider insa ca e foarte important ca sa fim Iov tot timpul, iar nu din cand in cand.

Mai sunt persoane care afirma ca raul pe care il primesc de la altii sunt un fel de "impingeri" in bratele Domnului. Ce doresc sa spun prin asta? Ca ei nu se revolta la randul lor, nu se ridica impotriva acestora. Si nu fac acest lucru pentru ca nu sunt obostiti sufleteste, sunt vii din acest punct de vedere.

Sigur ca exista revolta, dorinta de a indrepta singur lucrurile pe un fagas bun. Apare suferinta si doar cand gasesti raspunsul- nevoia de Dumnezeu, siguranta ca El este singurul care te poate ajuta, doar atunci simti vindecarea, alinarea, puterea si mai ales dragostea Lui . Atunci incerci si intelegerea fata de tortionar,ii esti chiar recunoscator, te indrepti spre iertarea si iubirea lui- multe invata omul din suferinta!

Iov a indurat enorm, dar a fost si SINCER. N-a inteles de ce trebuie sa
indure atat si de aceea s-a "certat" cu Dumnezeu. Prietenii lui, teologi
iscusiti, au incercat sa-l faca sa "vada" Adevarul. Totusi Dumnezeu l-a
placut pe Iov pentru rabdarea lui, credinta statornica si sinceritatea sa.
Nu stiu cati Iovi mai exista astazi, dar cred ca atunci cand n-o mai fi
nici unul va veni sfarsitul. In schimb, azi sunt tot mai multi cei ce arunca
cu pietre in aproapele.
Har, smerenie si jertfa de sine.

In mod sigur mai sunt oameni, chiar daca din ce in ce mai putini, care si astazi, asemenea lui Iov, binecuvinteaza numele lui Dumnezeu in necazuri si suferinta. Dar este mai usor a carti, decat a rabda si a nadajdui pana la sfarsit. De aceea, aceasta este si calea pe care o alegem cei mai multi dintre noi.

Nu intamplator calendarul nostru este plin de sfinti si drepti care au apartinut Vechiului Testament. Aveau sufletul impodobit cu virtuti ca si sfintii Noului Legamant.

Pilda lor nu trebuie sa ne dea "de gandit", ci "de urmat".

Imi vine in minte cuvantul "Bucura'te", rostit neincetat la fiecare Acatist.
Acest indemn contine, pe langa lauda, simultan, si dorinta deplina de a urma aceluia in faptele pentru care il laudam.

Experienta Dreptului Iov intrece aproape orice imaginatie. El nu doar a rabdat, ci a ramas pana la sfarsit un marturisitor prin cuvant si prin fapta. S-a smerit, s-a lepadat de lume si de sine, inainte ca Mantuitorul sa Se intrupeze si sa propovaduiasca acestea. Desi temporal a trait in Legea Veche, si-a impodobit sufletul cu virtutile Legii Noi.

Sa luam seama ca si noi, rabdand dupa putere necazurile si suferintele ingaduite noua de Dumnezeu spre incercare, ne putem impodobi inca de aici sufletul cu cele ale vietii viitoare si vesnice.

Undeva,candva:Era in tara Ut un om care se numea Iov. Si omul acesta era fara prihana si curat la suflet. El se temea de Dumnezeu si se abatea de la rau.

Nenorocirea: Atunci Iov s-a sculat, si-a sfasiat mantaua si si-a tuns capul. Apoi, aruncandu-se la pamant, s-a inchinat si a zis: "Gol am iesit din pantecele mamei mele si gol ma voi intoarce in sanul pamantului. Domnul a dat si Domnul a luat - binecuvantat fie Numele Domnului!"In toate acestea, Iov n-a pacatuit deloc si n-a vorbit nimic necuviincios impotriva lui Dumnezeu.

Durerea: "Blestemata sa fie ziua in care m-am nascut si noaptea care a zis: "S-a zamislit un copil de parte barbateasca."Prefaca-se in intuneric ziua aceea, sa nu Se ingrijeasca Dumnezeu de ea din cer si sa nu mai straluceasca lumina peste ea! -o cuprinda intunericul si umbra mortii, nori grosi sa vina peste ea, si neguri de peste zi s-o inspaimante! Pentru ce da Dumnezeu lumina celui ce sufera si viata celor amarati la suflet, care asteapta moartea si nu vine; macar ca o doresc mai mult decat o comoara, care n-ar mai putea de bucurie si de veselie, daca ar gasi mormantul?

Eu sunt Cel ce sunt: "Cine este cel ce Imi intuneca planurile prin cuvantari fara pricepere?Incinge-ti mijlocul ca un viteaz, ca Eu sa te intreb, si tu sa Ma inveti."

Pocainta : "Stiu ca Tu poti totul si ca nimic nu poate sta impotriva gandurilor Tale." -Cine este acela care are nebunia sa-Mi intunece planurile?" - "Da, am vorbit, fara sa le inteleg, de minuni, care sunt mai presus de mine si pe care nu le pricep." - Asculta-Ma si voi vorbi; te voi intreba, si Ma vei invata.Urechea mea auzise vorbindu-se de Tine; dar acum ochiul meu Te-a vazut.De aceea mi-e scarba de mine si ma pocaiesc in tarana si cenusa."

Pacea: Domnul a adus pe Iov iarasi in starea lui de la inceput, dupa ce s-a rugat Iov pentru prietenii sai. Si Domnul i-a dat inapoi indoit decat tot ce avusese.Si Iov a murit batran si satul de zile.

Adevarat, pe Iov nu cunoasterea l-a salvat, ci rabdarea si bunatatea lui. Nici cunoasterea prietenilor sai, teologhisitori si ei, ci credinta nestramutata si curatenia inimii. De luat aminte.
Har, smerenie si jertfa de sine.

Rostirile voastre au taria cenusei. Raspunsurile voastre se prefac in noroi. Inchideti gura in fata mea si eu voi vorbi.
Iov ne vorbeste si astazi. Dar, din nefericire, de multe ori, omul nu mai are rabdare sa il asculte. Prefera sa-i astupe gura.