Dom-le capul poate sa spuna in mod exact care sunt membre ale trupului sau si care nu.
Iar Capul Bisericii este Domnul nostru Iisus Hristos.
Biserica este trupul sau iar nu o institutie si harul nu lucreaza in mod mecanic.
Iata cum zice rugaciunea:
"Imparate ceresc Mangaietorule,Duhul Adevarului,care pretutindenea esti..."

Biserica noastră Ortodoxă este prin natura ei sobornicească şi, prin urmare , ecumenică ( universală ) . Ea şi-a deschis braţele tuturor oamenilor, fiecărui neam şi fiecărei epoci, şi-i cheamă pe toţi să vină la ea.
Hristos, Care este Capul ei, adresează lumii de-a lungul veacurilor chemarea : "Veniţi la mine toţi ", trimiţând în acelaşi timp pe ucenicii Săi să propovăduiască Evanghelia mântuirii " la toate neamurile ". Să nu uităm nici când : " Cel ce vrea să se mântuiască, mai întâi de toate trebuie să ţină credinţa sobornicească, pe care dacă nu o va păstra fără şovăire întreagă şi fără prihană, se va pierde pentru vecie " { Simbolul De Credinţă al Sfântului Atanasie al Alexandriei }

Care-i numele lui Dumnezeu:ortodox?
Papistasi le spunem noi la catolici, nu-si spun ei lutheranii sint de fapt evanghelisti samd

Asi spune ca bisericiile fiind una in primul mileniu nu nu putem noi insusii toti sfintii si martirii (mai ales ca la inceput au fost mai multi decit in al doilea mileniu) asa ca radacinile catolice si protestante tot in "sfinti nostrii" sint prinse
Marele nostru noroc a fost saracia. Daca papi nostrii ar fi huzurit tot ca cei din vest de tare am fi avut si noi protestantii nostrii cum avem si noi sectele noastre ca si ei.

Cred ca nu se poate convinge nimeni prin cuvinte daca este in biserica ADEVARATA sau nu...multi incearca sa se autoconvinga cu argumente puerile adesea. Sa dea Dumnezeu fiecaruia sa ajunga in biserica adevarata si odata ajuns in ea sa nu creada ca s-a mintuit!

Asta este pericolul cel mai mare , să crezi că eşti mântuit sau că ai prioritate la mântuire, făcând parte din biserica adevărată. Este mare înşelare aşa ceva.

"Pacea şi unitatea umană înrădăcinate în iubirea-compasiune. Aceasta este inima „veştii bune” pe care Hristos – ca marea parte a maeştrilor de înţelepciune şi fondatorilor de religii – a venit nu numai s-o anunţe ci s-o întrupeze în propria viaţă. Or, de mai bine de 2000 de ani după crucificarea-invierea Sa, Hristos este mereu sursă de divizare şi de conflicte. Între religii, dar şi între creştini. Şi n-a sfârşit să fie astfel dacă luăm în considerare recentul document al Vaticanului care reafirmă sus şi tare pretenţia Bisericii Catolice de a fi unica adevărată Biserică a lui Hristos, deţinătoare a adevărului integral al creştinismului. Mică paranteză: nici Biserica Ortodoxă nu crede mai puţin despre sine dar cel puţin are prudenţa sã n-o spunã în gura mare."
Citat dintr-un articol scris de Maxime Egger, sociolog francez, romano-catolic convertit la Ortodoxie. Marturisirea convertirii lui, aici:
http://www.ortho-logia.com/Romanian/...xime_egger.htm
Articolul complet este in limba franceza, aici: http://blog.trilogies.org/

Atunci aratati-mi dvs., ca un indreptatit (care aveti si parinti si bunici), care sunt asemanarile dintre biserica ortodoxa si Biserica lui Hristos din vremea Sfintilor Apostoli. Va rog sa va exprimati intr-un stil limpede, concret. Cel din postarea dvs. anterioara este caracteristic politicienilor.

Aratati doar cateva asemanari.

organizarea sinodala, organizarea ierarhica , diacon, prezbiter , episcop, si adunarea liturgica, inchinarea liturgica

As pune, in loc de adunarea liturgica si inchinarea liturgica,propovaduirea invataturii crestine. Daca cercetati Noul Testament, veti vedea ca inca din timpul vietii pamantesti a Mantuitorului, s-a pus accent pe invatatura crestina.
"Iisus invata in toate zilele pe norod in templu."(Luca 19:47)
Partea liturgica era caracteristica Vechiului Testament, si avea un caracter simbolic legata de lucrarea Mantuitorului. In invataturile Sfintilor Apostoli, partea liturgica (exceptie facand Sfanta Impartasanie) este aproape inexistenta.

O scurta completare, ca sa nu fiu inteles grestit. Nu am inclus la partea liturgica, postul si rugaciunea. Acestea sunt aspecte ale credintei si trairii crestine de zi cu zi. Insusi Mantuitorul ne da invataturi despre post, milostenie si rugaciune (Matei cap.6)

Pana la aparitia primei scrieri a Noului Testament nu exista viata liturghica?? Cum se desfasura aceasta??? Daca nu recunosc valoarea Sfintei Traditii cred ca voi fi nevoit sa inventez sau sa presupun. Scrierile Noului Testament sunt ocazionale si s-au nascut dintr-o necesitate misionara, ca raspunsuri scurte si concise la problemele existente in comunitatile respective.