Nu, "fizica" nu "poate", ca nu e persoana. Am zis clar ca e vorba de zeul tau, care suspenda legile fizicii, inspre mirarea ortodocsilor de pretutindeni.

De altfel, doua probleme rezolvate de religie inca de acum 2000 de ani, nu? Ca mai toate maretele solutii oferite de religie la toate probleme aparute de-a lungul istoriei umane. Asa de marete sunt, ca nu imi aduc aminte de niciuna. Ma ajuti tu?

Sa dovedeasca ce? Ca toata treaba aia are un aer de scamatorie ieftina, si e extrem de discutabila, cam ca orice "minune"? Tu iti dai seama ca daca treaba aia ar fi reala, ar da buluc oameni de stiinta din toate colturile, sa asiste la anularea (temporara) a Legii I a Termodinamicii?

Din pacate, dupa cum am zis, Occam's razor ne indeamna sa credem ca e mai degraba o simpla scamatorie pentru creduli, decat orice altceva.

Tu nu vezi cum te contrazici? Pe de o parte zici că principiul simplității (treaba cu Occam) cere să crezi cea mai simplă teorie, fără adaosuri emoționale și opinii personale, pe de altă parte te încăpățânezi să nu crezi că este o minune.

Omule, dacă vrei să fii obiectiv trebuie să iei în calcul posiblitatea existenței minunilor și a supranaturalului în general. A pedala pe "nu" când vine vorba de religie nu e obiectivitate.

Ia puțină distanță și dă-ți seama ce copilăresc te manifești, respingând fără dovezi o teorie și susținând doar cu vorbele că ai avea motive. Faci exact ceea ce îi acuzi pe credincioși, crezi ceva fără dovezi sau împotriva dovezilor.

salut,konijiro
 

intre mine si tine, exista o asemanare:credinta.dar atat.obiectul credintei noastre este diferit.respect parerile tale, dar nu-i obligatoriu sa fiu de acord cu ele.

Treaba cu Occam nu cere nimic, ci spune ca dintre doua posibilitati, sunt sanse mai mari ca cea mai simpla sa fie si cea adevarata. Unde vezi ca treaba asta nu e consistenta cu ce am zis eu?

Repet: intre posibilitatea ca focul ala sa se aprinda:

1. Ca rezultat al unei interventii divine, care anuleaza pentru un scurt moment, legile fizicii, altfel universal valabile
2. Ca rezultat al unei scamatorii ieftine (care sustine o anumita religie), pe care lumea o crede (pentru ca vrea sa o creada).

Eu cred ca numarul 2 e o explicatie mult mai simpla, deci mai probabila.

Aici nu e vorba de a accepta sau nu supranaturalul, ci e vorba de a sari sa accepti o explicatie cu iz de supranatural, in timp ce ai la indemana una naturala, mult mai probabila.

Si eu nu definesc minunile asa cum (poate) o faci tu.

In primul rand, foarte putine dintre minunile cu care se lauda religiile lumii sunt inregistrate/observate de persoane impartiale.
In al doilea rand, toate au un caracter vag, discutabil si mai toate au o posibila explicatie naturalista. Si in cazurile exceptionale in care nu avem una, putem sa spunem ca nu stim ce s-a intamplat, nu sa luam asta ca o dovada a existentei supranaturalului. Si cred ca e o atitudine sanatoasa, pentru ca trend-ul e ca, pe masura ce trec anii, din ce in ce mai mult lucruri etichetate drept "supranaturale" devin "naturale", si explicate. E doar o problema de timp.

Cam cat supranatural crezi ca exista in viata oamenilor de acum o mie de ani, comparat cu contemporanii nostri? Eu as zice ca mult mai mult. Unde a disparut? Nu a disparut, a devenit natural, pentru ca a fost explicat.

Am luat distanta, crede-ma. Incerc sa o fac in fiecare zi. Asta faci daca esti sceptic:)
Dar in cazul asta, tot nu pot sa inteleg cum e copilaresc sa crezi ca toata treaba asta e o sarlatanie, pusa la cale de niste oameni care beneficiaza de pe urma ei, dar e semn de maturitate suprema sa crezi ca creatorul universului, omniscent si omnipotent cum e, se deranjeaza sa aprinda magic un foc spre deliciul ortodocsilor adunati acolo, in fiecare an.

Te contrazic: credinta ta este una bazata pe dogma (deci de neclintit, imuna la dalta ratiunii si a gandirii critice), pe cand a mea e una cat se poate de fluida, in perpetua adaptare si schimbare, in functie de lucrurile pe care le observ zi de zi. De fapt, nici macar nu se poate numi credinta.

De acord cu Konjiro
 

Sa lasam asa zisele minuni sa fie demonstrate prin repetitie si in prezenta oamenilor de stiinta impartiali(ceea ce nu se va intimpla niciodata deoarece toate ca prin minune nu se intimpla cind cineva impartial este de fata:)))( de parca Dumnezeu este sfios:)) ceea ce este extrem de hilar, si sa ne tinem de ceea ce ne-a lasat Hristos ca fiind esential:

-impartirea piinii cu aproapele nostru,
-rugaciuni scurte(Tatal nostru),
-pomenirea Lui si a mortilor si iubirea celor din jurul nostru impletita cu respectul pentru toate religiile de pe pamint
-cit mai multa munca si sobrietate-trezvie
-si moralitate

Cea mai simplă explicație e ca să fie vorba de o minune.


Oi fi crezând tu, dar nu explici și de ce. Așa cum ți-am spus, totul pleacă de la incapacitatea ta de a accepta supranaturalul.



Ideea că naturalul e mai probabil decât supranaturalul e o prejudecată. Poate de data asta pricepi.



Cum definești persoana imparțială? Tu crezi că un ateu nu poate fi părtinitor? Respingerea obsesivă a religiei duce la mutații psihologice care rezultă în atitudini obtuze și duce la percepții deformate.

Explicația ta este logic greșită. Faptul că unele lucruri considerate minuni au fost dovedite ca fiind manifestări naturale nu înseamnă că nu există și minuni autentice sau supranatural.


Remarca cu distanța era din pricină că mesajele tale, cel puțin ultimele, nu prezintă argumente reale ci o vorbărie, o repetare nesusținută a acelorași idei (fixe).

În rest, nimic nou, același delir verbal.