Eu consider ca cea adevarata se bazeaza pe invatatura apostolilor,oameni care au platit cu singele lor ca Evanghelia sa ajunga pina la noi.Mi se pare foarte serioasa problema pacatelor noastre.

Simona
 

In primul rand sa sti ca te inteleg caci si eu am neamuri din partea sotului trecuti la pocaiti ,dar sa sti ca eu desi nu sant de acord cu ei le-am zis asa cand vin la noi:nu sant de acord cu ce ati facut cu ce spune-ti asa ca fiecare cu credinta lui,asa ceva nu discutam,v-ati nascut ortodoxi asa trebuia sa ramane-ti,ati mers dupa foloase materiale e treaba voastra asa am liniste,nu las niciodata sa deschida gura despre pocainta lor,nu ma intereseaza,respect si cer respect,cred ca procedez corect,si la usa mi-ai venit ca sa discutam despre credinta :am zis credinta e in NOI.
Nu stiu daca te ajuta vorbele mele cu ceva dar eu asa procedez si sper sa gasesti si tu puterea sa ramai in credinta in care te-ai nascut mai ales daca esti ortodoxa.
Sa auzim de bine.
Doamne ajuta!

Scumpa mea,urmareste umpic mai indeaproape viata lor sa te convingi personal,nu sa te convinga alcineva."Asa ca dupa roadele lor ii veti cunoaste. (Mat.7:20)".Daca ei Il au pe Hristos atunci viata lor trebuie sa difere de cea a lumii."Stim ca suntem din Dumnezeu si ca toata lumea zace in cel rau. (1Ioan.5:19)"

Simona, fa un pic abstractie de apartenenta religioasa si judeca la rece. A spune sus si tare ca esti pocait inseamna sa spui sus si tare ca esti fara pacat, ca te-ai pocait de toate relele si esti asemenea unui sfant. Ori marii nostri sfinti se considerau pe ei cei mai mari pacatosi si cei mai mici in ochii Domnului. Intreaba un pocait cand s-a pocait. Si mai mult ca sigur nu-ti va spune ca ieri sau azi. Si dupa ce-ti spune ca s-a pocait acu o luna, 2 luni sau 1 an, intreaba-l daca el considera ca ii fara pacat. In mod normal ar trebui sa se prinda singur de ratacirea in care ii. Si noi ne pocaim de fiecare data cand mergem la spovedanie, dar chiar in ziua aia nu exista sa nu-l suparam cumva pe Dumnezeu, si atunci nu strigam in gura mare ca ne-am pocait, din contra ar trebui sa ne smerim si sa ne consideram cei mai pacatosi oameni pentru ca, chiar in ziua in care ne-am spovedit am suparat iar pe Dumnezeu.
Asa ca daca te consideri pocait inseamna ca acolo lucreaza mandria si cred ca sti care-i cel mai mare pacat inaintea lui Dumnezeu.
Si cu faptul ca noi ne inchinam la icoane, ca-i pacat sa-ti faci chip cioplit, ar trebui sa te amuzi. Eu daca ma inchin la o icoana, nu ma inchin la bucata aia de lemn, eu ma inchin la ce reprezinta ea (Hristos, Fecioara Maria de exemplu).
Ca si cand ma uit la o poza cu o persoana draga, de care mi-e dor si cu care as vrea sa vorbesc; ma uit la hartia aia, dar nu ma gandesc la hartia aia ca nu-s nebun, ma gandesc la ce reprezinta ea (o persoana iubita, o ruda, un prieten...).

dragii mei,eu m-am indepartat de o verisoara primara de cand s-a casatorit cu un barbat din martorii lui iehova,mi se pare o religie periculoasa si nu vreau nici sa ating ceva din religia lor,ea e totusi verisoara mea si vorbim la telefon cam o data pe luna fara sa pomenim nimic despre religie,insa sa stiti ca imi vine foarte greu si plang dupa fiecare convorbire,mi-e dor de ea asa cum era inainte si regret ca nu mai putem discuta despre orice

Ei zic ca trebuie sa existe un moment in viata in care sa recunosc ca sunt pacatos,sa cer ca Hristos sa-mi spele pacatele si sa ma botez si din acel moment am pacatele iertate,si doar atunci am dreptul sa ma numesc copil al lui Dumnezeu.Iar despre icoane ei zic ca nu reprezinta pe Dumnezeu."S-au falit ca sunt intelepti, si au inebunit si au schimbat slava Dumnezelui nemuritor intr-o icoana care seamana cu omul muritor, pasari, dobitoace cu patru picioare si taratoare."Romani(1) si mai au ei unul,"Nimeni n-a vazut vreodata pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este in sanul Tatalui, Acela L-a facut cunoscut." (Ioan.1:18)"

Poate nu ar trebui sa plingeti pt ea ca Dumnezeu se uita la inima nu la ce se uita omul si El nu este nci ortodox nici catolic nici martor al lui Iehova,El va judeca lumea dupa alte principii:"Pe cine Ma nesocoteste si nu primeste cuvintele Mele, are cine-l osandi: Cuvantul, pe care l-am vestit Eu, acela il va osandi in ziua de apoi. (Ioan.12:48)"

Deci simona, ei zic ca daca eu astazi spun ca sunt un pacatos si il chem pe Hristos sa-mi spele pacatele, mantuirea mea ii asigurata, sunt un fiu al lui Dumnezeu. Si daca un asemenea om o sa mai traiasca 30 de ani din momentul respectiv, pentru el ca individ, ii este de ajuns un singur moment din viatza pentru a-si asigura mantuirea? A spune ca esti pocait e o dovada de mandrie, am mai spus-o o data. Un sfant niciodata n-o sa spuna despre el ca e sfant, nu are cum. Daca spune ca e, inseamna ca nu e :).

De fapt nu te mai agita cu ei simona. Intreaba-l pe oricare pocait daca se considera fara pacat. Daca iti spune ca e fara pacat, minte, pentru ca doar Dumnezeu e fara pacat, iar daca spune ca e cu pacat, atunci minte ca e pocait. Oricum mint, se mint pe ei si vor sa minta si pe altii.

Ei spun ca din acel moment incepi o viata noua,si dupa ce ai incheeat legamint cu Dumnezeu primesti Duhul Sfant care iti da putere si argumentele lor suna cam asa:"Caci, daca este cineva in Hristos, este o faptura (Sau: zidire.) noua. Cele vechi s-au dus: iata ca toate lucrurile s-au facut noi. (2Cor.5:17)","Cine va crede si se va boteza, va fi mantuit; dar cine nu va crede, va fi osandit. (Marc.16:16)".Deci un asfel de moment este obligatoriu in mintea lor.