De unde ai stiut? Am fost intr-adevar me mai multe ori la biblioteca Mitropoliei sa imprumul o carte pe care n-o gaseam niciunde si nu era nimeni acolo niciodata. Ba ca bibliotecara era bolnava, ba ca era la Chisinau, ba ca inlocuitoarea tinea ceva cursuri samd. Fara speranta. Bine ca am gasit-o intr-un sfarsit la o manastire.

Problema este ce facem cu tanti Maria? O catehizam sau o lasam in voia sortii?

Tanti Maria are nevoie de cuvinte de alinare si folositoare in viata de zi cu zi, pe care le primeste de la parintele ei duhovnic. Nu cred ca o intereseaza cate trepte are rugaciunea sau ce s-a stabilit in primele sinoade al crestinatatii.

Şi de ce neoprotestanţii sunt aşa de uniţi, iar ortodocşii nu?

Parerea mea este, ca ortodocsii, care trec la NP nu sunt inca ortodocsi practicanti, ci doar botezati, cu talantul ingropat. Daca ar fi ortodocsi si ar sti ce bogatie reprezinta ortodoxia, nu ar face-o niciodata. Unii isi mai revin si regreta apoi gestul. Dar greu le e sa-si faca cruce!

-Daca-l gasesti pe Hristos, cu adevarat,restul nu mai conteaza. Ortodoxie, catolicism, protestantism, etc., sunt doar niste sisteme religioase.
"Pot totul in Hristos, care ma intareste". (Filipeni 4:13)

- Nu are importanrta daca-ti faci sau nu semnul crucii. Nici Sfintii Apostoli nu-si faceau cruce. Important este sa porti in inima Crucea lui Hristos.

Asa este. Insa unii probabil ca se smintesc de neregulile care sunt pe alocuri in unele parohii in care preotii nu-si indeplinesc misiunea cum trebuie s-o faca si de aia incearca sa vada noutatea care li se ofera la casele de intalnire sau cum le zice. Pacat ca autoritatile BOR nu taie uscaturile care, sa fim realisti, exista si lasa la voia sortii oamenii care, mai ales pe la tara, nu pot sa mearga usor kilometri intregi pana la urmatoarea biserica ortodoxa, in caz ca preotul de acolo ii sminteste.

[COLOR=maroon]Dar va zice cineva: Tu ai credinţă, iar eu am fapte; arată-mi credinţa ta fără fapte şi eu îţi voi arăta, din faptele mele, credinţa mea.[…][/COLOR][COLOR=maroon]Vedeţi dar că din fapte este îndreptat omul, iar nu numai din credinţă.(Iacov 2, 18,24)[/COLOR]
Dar va zice cineva: Tu ai crucea în inimă, iar eu am cruce la gât; arată-mi crucea din inima ta şi eu îţi voi arăta, prin crucea mea de la gât, crucea din inima mea.[…] Vedeţi dar că şi din crucea văzută este îndreptat omul, iar nu numai din crucea închipuită în inima lui.

Comparatia dvs., vorba unui simpatic interlocutor de pe acest forum, nu pusca deloc. Faptele bune ale cuiva pot spune ceva despre credinta lui, insa crucea de pe piept de multe ori nu indica nimic despre ce a inteles persoana respectiva din jertfa Mantuitorului.
Memorabile cuvintele unei vanzatoare de la raionul de bijuterii: "Cum doriti cruciulita, cu omulet pe ea sau fara?"

Da, se pare că e prea subtilă comparaţia ca s-o vezi dintr-o puşcătură, adică fără să mai şi gândeşti. Mai este unii care zic aşa: Eu nu mă rog cu cuvinte la Dumnezeu, că Ştie El de ce am eu nevoie. Ăia care se roagă cu cuvinte vor să se arate oamenilor, dar eu am rugăciunea în inima mea. Nu mă mai rog deloc la Atotştiitorul, pentru că rugăciunea e o pierdere de vreme şi aş putea face multe fapte bune în timpul ăsta.

Indiferent ca v-ati suparat (si-mi cer iertare ca postarea mea v-a tulburat),formele fara fond raman la fel... Gesturi formale, obiecte de cult, participarea la niste ritualuri, toate acestea in ciuda faptului ca sut observate de majoritatea crestinilor nu au nici o valoare in absenta ascultarii de Dumnezeu. Si aceasta ascultare trebuie sa fie intocmai cum cere Dumnezeu prin Cuvantul Sau.